Timpul, noiembrie 1889 (nr. 3-15)
1889-11-26 / nr. 12
DUMINECA 23 NOEMBRE 1889. Ediția I-a. — Exemplarul IO Bani ANUL X No. 12 ANUNCIURILE ȘI INSERȚIUNILE sunt exclusiv primite la Agenția Havas A, in București, Calea Victoriei Ro.S IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse ști la toate sucursalele sale. M. PALEOLOGU REDACȚIA : Calea Victoriei, 28 ADMINISTRAȚIA : Strada Academiei, 21. Scrisorile nefrancate nu se primesc Manuscrisele nepublicate se ard ABONAMENTELE. » In toată țara, pe an .... 40 Iei „ „ Pe 6 luni . . 20 ., „ „ „ pe 3 luni... 10 „ Pentru streinătate pe an . . 60 „ Abonamentele se priimesc la Administrație TIMPUL 1 EXEMPLAR 10 BANI ZIAR COTIDIAN Director politic ANUNȚURI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag IV. . . 0 4 © Reclame pag. III.......................ggg w j? II.......................2.5 z Bim. 25 Vonta 1889 Disidența Conservatoare Observând cu atențiune și fără patimă oposițiunea injghebată contra guvernului actual, ne va fi lesne să ințelegem, pentru ce in rândurile ei intră partizanii d-lui Ioan Brătianu și liberalii-disidenți din jurul d-lui Dumitru Brătianu. Peste putință de esplicat ni se va părea insă, dușmănia unei părți dintre conservatori, unei minorități in fine, intr’adevăr cu tendință accentuată spre disparițiune, dar care totuși nu are mai puțin aerul unei dividee conservatoare. Credincioșii d-lui loan Brătianu se leagănă inclusiunea indispensabilităței partidului lor; ei ascultă cu religiositate faptele ademenitoare ale cărorva oameni direct interesați de a-i menține un stare de nălucire — de bine de rău, ei au așteptat și tot vor fi așteptând și azi prilegiul de a relua puterea.—Disidența liberală pe de altă parte,deși cu foarte oficioase veleități pentru dobândirea puterei, se întemeiază insă pe ideea că ei incumbă datoria de a revijgheba și reconstitui vechiul partid liberal, demn și apt de a precumpăni in viața noastră constituțională influența partidului conservator. — Ce e drept, nici liberalii disidenți, nici amicii d-lui Ioan Brătianu, nu pot ridica vre-un motiv plausibil obiectiv contra guvernului actual, fie din punctul de vedere al politicei externe, fie din punctul de vedere al respectului libertăților publice, fie din acela al ocrotirei intereselor economice ale națiunei; totuși, la rigoare această opozițiune, ’și poate afla oarecare justificare in temperamentul și in tradițiunile lor. Ce temeiu firesc insă, și ce justificare tolerabilă poate pretinde disidența conservatoare; — căci, de netăgăduit, sunt porniri spre constituirea unei atari disidențe ?... Noua bisericuță schismastică, nu poate articula nici credința intr’un ideal politic deosebit de al majorităței conservatoare, nici un mai fervent zel pentru propagarea și realizarea acestui ideal. Căci, in astă din urmă privință, ar fi important să ni se lămurească: pe ce extraordinare mijloace cooptează actuala minoritate spre a deveni vreodată majoritate . Pe ce mijloace de luptă, pe căt timpui va fi interzis de a vota contra legilor conservatoare și ințelepte ce va presinta ce putere actualul guvern ? Pe propriu, și pe ce concurs strein întemeiază speranța de a veni la cămin" Statului in oposițiune cu noi, și deci de a realisa idealul comun ". Nu numai că’i lipsește perspectiva de a‘și mări numărul, dar chiar putința de a’și păstra contingentul, devine din ce in ce mai ilustrie. A doua zi de venirea ministerului d-lui Manu, erau scrisuri batjocoritoare pe buze de schismatici. Ne făgăduiau o strașnică răfueală la primul vot al Camerei. Ei bine,primul vot a dovedit o serioasă concentrare conservatoare asupra numelui d-lui G. Cantacuzino, și o scădere pănă la 52 voturi in forțele dualităței liberal-conservatoare. Față cu acest eșec semnicativ, surâsurile s’au mai îmblânzit, dar amenințarea a continuat, promițăndu-ni se sdrobirea la primul vot însemnător al Senatului; — ei bine și acest vot, săvărșit cu ocasiunea alegerei comisiunei de răspuns la Mesagiu, a dat câștig ministerului concentrarei, și o uimitoare scădere de 20 voturi asupra”" disidenței. Semnificațiunea acestor voturi, din fericire e limpede și mai presus de orice controversă. In cameră, incontestabil d. Catargiu avusese înainte o majoritate, — căci, intr’altfel, nu s’ar putea justifica cu ce dreptd-sa luase căruia afacerilor; un senat de asemenea, și acilea mai cu seamă majoritatea fusese arhi-sigură, pe căt timp d. Catargiu nu avea nici cum intențiunea de a disolva și senatul. Ei bine, ce fapt, ce vină din partea d-lui Catargiu, să fi fost capabilă de a provoca o așa deplasare de simpatii . .. Din fericire, și pentru trecut și pentru actualitate, un singur fapt cade in sarcina d-lui Catargiu , intempestiva d-sale cerere de disolvare, adică, nesocotirea majorității conservatoare, căreia corpul electoral îi impusese menirea de a constitui un guvernământ stabil. Această greșală se schimbă in vină, când se persistă in ea chiar contra evidenței. Și cu căt se va persista mai mult in tendința unei disidenți, cu atăt sentimentul solidaritatei se va anima in conservatorii conscienți, și cu atât noua bisericuță va deveni mai părăsită și mai neputincioasă. Astfel fiind realitatea, este natural să nu putem înțelege : pe ce putere de atracțiune speră disidența conservatoare să -și întocmească un viitor, fie chiar căt de modest. TELEGRAME (Serviciul Agenției Romane) Zanzibar, 6 Decembre. Stanley și tovarășii săi au sosit aci. Bresda, 6 Decembre. Mirza Riza Khan, ministru al Persiei a remis Regelui scrisorile sale de creanță Berna, 6 Decembre. Consiliul național a aprobat in unanimitate creditul de 17 milioane și jumătate pentru fabricarea a 150,000 puști cu repetiția, model al colonelului Schmidt, și muniții necesare. Londra, 6 Decembre. Canoniera englezească Watchfull, s-a scufundat aproape de Livestoft; ea pare perdută; încercările făcute pănă acum pentru a o scăpa au rămas fără resultat. Meran, 6 Decembre. Principesa regală a Suediei, Victoria, și principii Gustav Adolf și Wilhelm, fiii săi au sosit la Meran unde vor sta iarna. Nou Orleans, 6 Decembre. Fostul președinte al Statelor Unite Jefferson Davis, a murit. Haga, 6 Decembre, întâia cameră a aprobat cu 30 voturi contra 18 modificarea legei asupra invățimăntului primar. (subvențiuni de acordat scoalelor profesionale) Cair, 6 Decembre, Știri din Bogomayo semnalează o imbunătăție in starea lui Emin-Pașa, cu toate că sesiunile interne sunt grave. Vena, 6 Decembre. Politische Corresponding primește din București o scrisoare iubriflkj||^act* și se valoreze semnificarea abț^^^akKiintelui a biroului camerei. La cuvenea să se arate puterea partidelor, și votul favorabil ideilor guvernului probează că majoritatea conservatoare va susține cabinetul. Aceiași scrisoare anunță că ministerul afacerilor străine din Roma a promis guvernului din București tot concursul său, pentru libera intrare a vitelor românești, chiar și acelea provenind din Galați și din Brăila Ridicarea prohibițiunei acordată pentru vitele din târgul Constanța probează că guvernul acordă măsurilor sanitare observate in România încrederea ce merită, se dorește ca și alte State să urmeze exemplul Italiei. Debușeul deschis provenitelor romanești de către această din urmă țară, va despăgubi in parte pe producătorii din România de perdele ce suferi in urma rösboiului vamal cu Austro-Ungaria. Zanzibar. 6 Decembrie Căpitanul Wissemann s'a dus la 4 Decembrie spre întâmpinarea lui Stanley și a lui Emin-Pașa pănă la Casin. Primirea ce s’a făcut exploratorilor la 5 Decembrie la Bogomayo a fost entusiastă. Comandantul incrucișătorului german i’a salutat in numele Împăratului. Un banchet i s’a oferit in seara sosirei lor de către captanul Wissemann; s’au ridicat toasturi cari s’au aclamat cu entusiasm. Rona, 6 Decembrie Vaticanul pregătește o protestare in contra legii de reformă a instituțiilor de binefacere, actualminte in discuție la cariera italiană — Corveta Bausan a fost desemnată pentru a merge in curând apele din Somali și din Zanzibar, Tanger. 6 Decembrie Se asigură că o conspirație ar fi fost descoperită la Maroc. Sultanii ar fi făcut să se răpească unul di n frații [UNK] săi la Fez, și l’ar fi inchis in urma unei scene violente; înăuntrul țării ar fi isbucnit căte-va turburări. d-lui Iancovescu : Da, stăm bine. Și intr’adevĕr, stăm bine de tot. Pe cănd d. Catargiu, d. Vernescu și d. Mărzescu, și cu toți cei l’alți adunau 20 de glasuri , pe cănd toți liberalii la un loc abia căpătau de milă 16 glasuri, noi cești-l’alți, prigoniții d-lui Iancovescu și ai d-lui Mărzescu, dobândeam însemnata majoritate de 58 glasuri conservatoare, adică, 38 voturi mai mult pentru actualul guvern decăt pentru cei ce voiau să -și însușească de la dînșii titlul de șefi ai partidului conservator, și 22 glasuri mai mult decăt toți oposiționiștii conservatorivernescisti, liberali-naționali,laterali și disidenți-radicali etc, eci, de toate culorile și pentru de toate gusturile, întrebăm la rândul nostru pe domnul de la Naționalul, care -și dă aerul să fie interpretul sentimentelor și gândirilor fostului prim ministru: d-sa cum stă cu pretențiile sale de șefia partidului, față cu voturile succesive ale camerei și ale senatului ? Noi am putea lesne respunde : Stă prost de tot.—Și suntem siguri, că toți ’i iar respunde tot astfel, afară de interesații in chestiune de la România și Naționalul. Stă Prost Respunzând din raou întrebării pe care ne o pusese acum căteva zile, ziarul d-lui Lacovescu: Cum stăm? ’i zicem și asăzi: Stăm bine. Atât camera, pe care d. Catargiu voia să o spulbere înainte de a sta la vorbă cu dânsu, căt și maturul corp, sensul, ultima spes, au respuns cu glas ;are intrebărei Politica d-lui Vernem Sunt foarte puțini oameni la noi, cari printr’o muncă inteligentă și onestă, să’și fi agonisit un capital politic de idei limpezi și de convingeri sănătoase, pe cari să le susție morții și să le pună in orice moment, ca pe o adevărată religie, mai presus de orice ambiții deșerte și interese personale. Lupta acestor oameni pentru a veni la guvern și, cănd au venit, pentru a se menține, ’și soarbe energia, nu din apetiturile înguste și din vanitatea de a fi la putere, ci din dorul de a realiza proiectele lor de îmbunătățire genenerală, și de a putea pune in practică suma de soluțiuni fericite la cari sa’u oprit, și cari formează programul lor politic. Pentru acești oameni puterea e un mijloc, iar nu un scop. Ei sunt aceiași la guvern ca și in opoziție, luptători sinceri, profund convinși, și desinteresați pănă la jertfă. Desigur, nimeni nu va avea naivitatea să caute pe d. Vernescu printre acești oameni. Fire personală peste măsură, temperament violent, spirit negustoresc si unilateral, d. Vernescu, înecat pururea in grijile sporitei unei averi colosale, nu și-a dat nici o dată osteneala de a se găndi la nevoile țerei, și de a căuta să -și lămurească o idee mai generoasă, un proiect posibil de îndreptare. Pentru aceasta trebue o natură miloasă și expansivă, o largă inteligență și o cultură întinsă; și variată daruri frumoase cari nu se găsesc pe toate cărările. Pe d. Vernescu durerile altora nu l’au atins și nu ’au pus pe gânduri nici o dată. Rece și invulnerabil, a străbătut norocos evenimentele zilei, și închis in lăuntrul mulțumirilor și intereselor sale personale, n’a trăit și n’a simțit, și n’a găndit decăt numai pentru el. Și cu toate acestea, d. Vernescu a avut in viața sale un moment, in care s’a crezut de bună seamă erou in vicleimul politic al zilei. Și explicarea acestui eroism ne-ar umplea de melancolie și de reflecții triste, dacă evenimentele de ieri nu ne-ar fi arătat morala tabuei intr’un mod atât de eloquent. Domnul Vernescu a intrat in cabinetul junimist fără nici un plan de guvernare, fără nici o idee de ce ar trebui să facă pentru a dovedi că presența dsale in minister era necesară și utilă țărei. Pătimaș și vendicativ, pe cănd ceilalți colegi ai săi munceau și pregăteau la proecte de legi, d-sa umplea coloanele Monitorului Oficial cu destituiri și numiri de magistrați, iși descărca vechile rancune de advocat și împăna slujbele fetei cu credincioși și protegiați de-ai d-sale. Asta era toată reforma pe care o aducea acest ministru, după cincisprezece ani de oposiție. Ce i păsa d-sale de nemulțămirile generale, de protestările presei și de posiția dificilă ce-o creea colegilor săi. S’ar fi putut din capul locului prevedea că d-nul Vernescu nu va fi un tovarăși bun și un element de liniște in acel guvern, îndărătnic și ambițios in înțelesul rău al cuvântului, era natural ca d-sa să poarte o ură surdă și neadormită unor colegi cari, fără să vrea, ii umileau la fiecare moment, prin vădita lor superioritate și prin atitudinea lor demnă și corectă in cabinet. D. Vernescu știa că nu va putea-o duce multă vreme intr’un cerc de o cultură și de un caracter cu totul deosebit de al său. Eată pentru ce toată activitatea sa ministerială se mărginea in a-și căpătui pe ai săi, pentru ca și un moment de cumpănă, să poată dispune de o clientelă devotată, pe care să poată compta. Reintrat in al doilea cabinet, d-sa trece de la justiție la finanțe cu aceleași rancune și cu acelaș mod de a lucra;—plus aureola trecătoare a unui triumf, de a cărui vremelnicie și valoare morală, nu-și dedea încă seama. Pe vară, a plecat la băi in străinătate. Fericit visător, pe malul unei mări, ori in umbra întunecată și poetică a unui codru de brazi, cu cât foc trebue să -și fi desmierdat d. Vernescu in minte planul unei isbănzi strălucite și definitive, in urma căreia să rămână el singur stăpăn pe situație !... „Vom obținea disolvarea, îmi voiu pune in mișcare toată cohorta mea de credincioși și recunoscători. Vom face niște alegeri monstre Voiu avea un parlament al meu — și ce a fost Ioan Brătianu 12 ani, voiu fi eu 24 .... “ Ce voluptăți de gânduri dă priveliștea mării și umbra misterioasă a pădurilor. — Dar socoteala de la băi nu s’a potrivit cu cea din țară. Frumosul, fermecătorul plan s’a risipit. Așa a fost să fie. D. Vernescu a căzut, procurăndu’și consolația de a țări după sine și pe d. Lascăr Catargiu, singurul lucru pe care l’am regretat din toată această afacere. Sic transit!. .. încetul cu încetul se deprenează și el din circulație procedeurile vechi, diplomațiile ruginite, fitlurile ascuțse și tragerile pe sfoară ; lumea începe să arate din ce in ce ma mult desgust pentru această politică ordinară și detestabilă : meșterii de farse, patrioții de convenție, șireții și norocoșii vénatori de popularitate și de triumfuri teatrale, dispar unul căte unul; oamenii de o reală distincție incep a se ridica in relief și a se cunoaște mai bine, e o suflare de cinste și de demnitate care străbate, răcorește și purifică aerul viciat al politicei. Se simte că intrăm intr’o fază nouă de viață și de activitate.