Timpul, decembrie 1889 (nr. 16-38)

1889-12-01 / nr. 16

VINERI 1 DECEMBRE 1889. REC1UȚIA 1-a — Exemplarul 10 Bani ANUL X No. 16 ABONAMENTELE: In toată țara, pe an .... 40 lei » n » pe 6 luni • • • 20 * „ „ „ pe 3 luni... 10 „ Pentru streinătate pe an . . 60 „ Abonamentele se priimesc la Administrație UNEXEMPLAR 10 BAI X Director politic M. PALEOLOGU TIMPUL ^IAR O O T11> I Jk. T^T REDACȚIA : Calea Victoriei, 28 ADMINISTRAȚIA : Strada Academiei, 24. ANUNȚURI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV. . . p.40 Reclame pag. III ...........................1­50 n » NI ..... . 2.07 ADMUMNArUit XIII!' ÎJ1 XM­ S Jin­tul Util LK sunt esclusiv ,primite la Agenția Ha­­vas in București, Calea Victoriei No. VI ,PARIS, la Agentya Havas, 8 Place de 1­i­ourle și Ta ,to fce sucursalele salei î. L5 Scrisorile nefrancate lin se primesc MannaV Sulele nepaMicate se anl fiica risci, 30 Noembre 1889 Să ne răfuim Disidența­ conservatoare, amă­­rîtâ din cauza unei gresei și legitime căderi din fruntea par­tidului conservator, nu cruță nici cerneală nici venin spre a zu­grăvi majoritatea credincioasă, steagului conservator, drept o majoritate de intriganți, de trădă­tori și de­­­ bizantini. Negreșit, a­­semenea nousafiniri violente, cănd sunt lipsite de ori­ce temeiu, nu pot avea alt dar de­cât de a pro­voca surîsuri de neincredere și de comiserațiune pe buzele oa­menilor serioși. Intriganți, trădători și bizan­tini, tocmai bărbații cei mai culți, cei mai talentați și cei mai sta­tornici in apărarea ideilor con­servatoare ? . . Dar stă mai pre­sus de ori­ce îndoială faptul că membrii actualei majorități par­lamentare sunt conservatori, cari nici un moment, intr’un lung șir de ani, n’au incetat de a lupta pentru triumful ideilor partidu­lui conservator ; insuși Naționa­lul n’a îndrăznit să tăgăduiască această luminoasă realitate. Ei bine, in ce chip devenit-au trădători, desertori de la tra­­dițiunea și de la datoria lor? Fiind­că s’au văzut in trista ne­voie de a părăsi pe un șef, care vrănd-nevrănd, ducea h­otărit la absoluta desorganisare a parti­dului ? Dar de cănd și sub ce orizonturi întunecate ne aflăm, pentru ca devotamentul către șef să predomine devotamentul către ideiă, și pentru ca sacrificiul făcut intereselor generale, să poarte numele de trădare ? Mărturisim că, dacă ast­fel în­țeleg disidenții noștri moralitatea politică, atunci noi suntem feri­ciți de a ne afla desfăcuți de dumnealor­ — și, atăt pentru pres­tigiul căt și pentru viitorul con­servatismului, noi ii rugăm să persiste in disidență. Partidul conservator, ast­fel cum este actualmente constituit, — numerând in statul său major bărbați ca d-nii Manu, T. Ro­­setti, Lahovari, Carp, Peucescu, Cantacuzino, Maiorescu, etc. și o întreagă armată de tineri, stră­lucită prin cultura și valoarea ei,—n’are nimic de invidiat unei atari disidențe. Nu numai că nu se va pierde, dar din contra va trăi și va atinge culminațiunea vieței, mai ales fără d-voastră. Până la urma urmelor, sun­tem datori să ne răfuim definitiv, și să lămurim și rolul disidenților noștri, cari ridică strașnica pre­­tențiune de a fi ei apărătorii celui mai pur conservatism, și eroii cins­tei și ai corectitudinei politice. Mai intăiți de toate, nu ve este permis a vorbi de salvarea con­servatismului, pe căt timp stați alăturea eu liberali ca d. Vernescu și liberali ca d. Mărzescu. — Ați spus’o categorie, și chiar cu em­­fasă: „in alianța liber­al-conserv­a­­toar este salvarea noastră“. Salva­rea d­v. personală, da, putea admite la rigoare, nu veți găsi insă nimeni să vu conceadă că asta putea fi și salvarea conservatis­mului. Pentru ca in astă privință ,-«X nnl-Arvi rdn lo TTAhImS /I ntl _n A Ani O CI­­­ 7 H UV/Ill OlU IIII » ui IUII inuiți UV vui puțin o declarațiune formală din partea domnilor vernesciști și la­terali că renunță definitiv la libe­ralismul de odinioară și la... late­­ralismul de acum. Pe de altă parte, ce temeiu vreți să pună cine­va pe bună-cre­­dință cu care intrați d-voastră in astă alianță de mântuire ? Imediat după căderea d-l­ui Ion Brătianu, a-ți părăsit ideia unui guvern de transiție al oposițiunei unite, și ați mers la alegeri alături cu noul guvern de atunci. — Ast­fel in­căt a-ți scandalizat pene și pe atot­ l­iniștitul domn Dumitru Brătianu. In ș­ase luni de guver­nământ, nici vorbă n’a mai fost de vechia alianță, și ce e drept nici că mai putea să fie. Dar nu este incă o lună de când, perzând puterea, a­ți decla­rat din nou că hrăneați cel mai inalterabil simtiment pentru un guvern de opoliție­ unită. Apoi cum și de cănd atâta dragoste pentru d. Vernescu....? In timpul ministerului d-lui Ca­­targiu, fost-a pentru cine­va un mister dușmănia surdă dintre ca­­targiști și vernesciști ?... Pe când toată presa oposiționistă de atunci nu înceta cu cele mai grave a­­cusațiuni și injurii la adresa d-lui Vernescu, găsit-a Naționalul un singur cuvânt, fie chiar la rubrica informațiunilor, intru apărarea sal­vatorului de astă­zi?.... Ei bine, in așa împrejurări și cu așa păcate asupra-ve, pe cine vreți să năluciți cu eroismul d-voa­stră de cinste și de corectitudine politică ? Pe cine indrăsniți a învi­nui de intrigă și de bizantinism? încă o­ dată: Partidul conserva­tor, nu numai că nu se va perde, dar va trăi și va înflori, mai cu seamă fără d-voastre, onorabili disidenți, de naturali­zare, și in urmă erau reexportate pentru România, unde, din causa unei erori a biurourilor de vamă,ele scăpau de tariful au­tonom. In viitor mărfurile provenind din El­­­veția vor trebui să producă un certificat de origine, pentru a fi supuse tarifului conven­țional ; calitatea de articole numai natura­lizate le va face posibilele tariful general autonom. Viena, 11 Decembre. De­și sunt multe coșuri de boale catarale, mai cu seamă in stabilimentele de bine-fa­­cere, nu s’a dovedit până acum nici o urmă de epidemie de influenza. Paris, 11 Decembre Ziarele semnalează Întinderea epidemiei de gripă in cartierul Halelor și la Gtrenelle. Căte­va coșuri s’au ivit la școala centrală. Totuși epidemia este foarte ușoară. Zanzibar, 11 Decembre. Trupele germane au at­acat­ no Rușirii cari au fost puși pe­ fugă după ce au pierdut 230 de oameni. Copenhaga, 11 Decembre. I­n săptămâna trecută s’a constatat 59 ca­zuri de influență, dintre cari 39 in garni­­zoană. Berlin, 11 Decembre. La alegerile de calotagiu pentru consi­liul comunal din Berlin, trei socialiști și un liberal, d. Richter, au fost aleși in arondis­­mentul al 7-lea. Bruxel, 11 Decembre Deputații au delibarat in secret asupra cestiunei serbărilor de dat in 1890 cu prile­jul jubileului Regelui. Ministrul de interne a comunicat Camerei dorința regelui de a­­se vedea întrebuințare sa..’.p­e menite ser­bărilor, pentru ușurarea lucrătorilor, victime de accidente. 1 • »< TELEGRAME (Serviciul Agenției Române) Viena, 11 Decembre (Sorginte privată).— Căți­va, industriași din Viena au fost informați telegrafic de recen­tele măsuri vamale luate de­­ guvernul ro­man in privința provenințelor din țările ne­convenționale, cari plătesc in Elveția taxa LOGICA OM DISIDENT Naționalul nu vrea să fie disi­e­rent cu nici un preț. Și pentru ca să ne arate că acolo e stabul par­tidului, iar nu la noi, disidentul nostru ne face In 28 rînduri, 29 de teorii constituționale. Pretenția Naționalului ne aduce aminte vorba: la da la tine, cheia la mine. Căci iată cum stau lucrurile : noi avem in rîndurile noastre pe cei mai marcanți membrii ai par­tidului conservator și majoritatea conservatoare din Parlament­—iar Naționalul are pe d. Vernescu și pe d. Ionică Stănescu. Și cu toate astea, tot noi sun­tem disidenți. Se poate, căci lu­­mea-i rea și Naționalul logic ! SA FIM DREPȚI Reproducem iarăși după Lupta din 30 Noembre curent următoarele, sub propria is­călitură a d-lui G­eorge Panu : „încep prin o întrebare: Grupurile politice sunt ele clientele ale unui om, după cum in evul mediu seniorii aveau vasali ? Legăturele politice se reduc ere la raporturile personale dintre parti­zani și șef, fără nici o altă conside­rație ? Membrii unui grup nu au ei o altă normă de­căt voința șefului,­ că­ruia ei sunt legați cu jurăminte straș­­nice de a’i rămâne fideli pe vecie ? „Dacă gruparea d-lui L.Catargiu a­­vea ast­fel de bază, dacă aderenții bă­trânului șef nu țineau de el de căt in acest mod, atunci, in adevăr, fapta celor ce­­ l-au părăsit este o trădare, o dezerțiune, o felonie, întocmai ca a­­cea a vasalilor cari se rupeau de se­niorul Ior. „De căt... in acest caz, nu pot con­sidera gruparea d-lui L Catargiu ca fiind politică, ci pur personală. Căci, nu pot admite o grupare politică care să nu se razeme nici pe principii, nici pe legături de idei, nici pe conside­rații politice, ci pur și simplu pe fi­delitatea către o persoană fie ori­căt de marcantă ea, „îndată insă ce mi se pretinde că gru­pul d-lui L. Catargiu este un grup po­litic, care are de bază principii conser­vatoare, care reprezintă un număr de idei conservatoare, care are pretenția de a fi un partid in țară deosebit de cel liberal, radical etc.; indată, zic, chestia se schimbă. Partizanii d-lui L. Catargiu, in acest caz, nu mai sunt o simplă clientelă personală, nu mai sunt simplii vasali feudali, ci oameni cu un fond de idei politice, preocupați, înainte de toate, de interesele parti­dului conservator, de mijlocul cel mai potrivit de a realiza năzuințele lor de oameni de partid. "„Și atunci se pune chestiunea cea mare. Sunt ei in drept să combată și să răstoarne un guvern conservator, care se declară de atare, și de care nu ’i separă nici credințele politice, nici chestiile de persoană in cea mai mare parte? „Căci acest guvern este conservator, tot ce poate fi mai conservator; și dacă noi democrații il combatem, este tocmai din această cauză. Junimiștii, cari sunt in număr un minister, au fă­cut declarații categorice că ei nu în­țeleg să fi fost și să fie alt­ceva de­căt conservatori. Șeful cabinetului, d. Al. Lahovari, d. Peucescu, sunt tot ce poate fi mai conservatori. Mai mult, aceștia din urmă au fost penă ori fruntașii grupului d-lui L. Catargiu și, despărțindu se de acesta, nu au înțe­les de loc să renunțe la ideile conser­vatoare, la principiile partidului. „Fiind așa lucrurile, și așa sunt, care ar putea fi, pentru un conservator convins, motivele cari să-l împingă a combate acest guvern și a se ținea strâns legat de d. Catargiu care, ca ori­ce șef deposedat, ca ori­ce prim­­ministru căzut, are foarte multe mo­tive de a fi nemulțumit, și ar fi avut chiar cănd in locul său ar fi luat pu­terea cel mai fidel și supus partizan al său? „Spuneți d-lor Catargiști ce vă separă, ca idei, ca credințe, ca linie politică, de guvernul actual, și atunci vom­ crede dacă nu in sinceritatea combaterei d-voastră, cel puțin in legitimitatea ei aparentă. „Pentru ca opinia publică străină de partidul conservator, cum suntem noi, să poată înfiera politicele dezerțiunile și debandada, trebue ca să puneți înainte și deosebirile dintre d-voastră și dintre conservatorii cari dau con­curs guvernului, divergințele de cre­dințe cari vă obligă a-i combate mă­car că aparțineți aceleiași familii. „Iată cum trebue să fie pusă ches­tia. In loc să facă așa, d-nii Catar­giști pun mereu înainte persoana d­­lui L. Catargiu, ne invoacă necontenit fidelitatea personală datorită aceluia, ne vorbesc necontenit de ingratitudine, pun, cu alte cuvinte, chestia pe o te­mă îngustă, pe tema ingratitudinei, pe aceea a dezerțiunilor cu caracter pri­vat, intim, temă respectabilă pentru adepții d-lui L. Catargiu, temă care este un isvor de jale pentru fideli de casă ai bătrânului șef, dar care pe noi... ne lasă destul de reci, de vreme ce nu înțelegem de loc asemenea țăranii cu caracter personal.... „In loc să ne ocupăm zilnic cu ase­menea lucruri, cari in definitiv nu ne privesc, ar fi mai folositor să ne o­­cupăm cu dezerțiuni sau cu acte ne­corecte de o natură mai apropiată de ideile și interesele noastre. Guvern personal Zilele acestea va începe in ca­meră discuțiunea la Mesagiul Tro­nului. După toate probabilitățile, oposițiunea va pune chestiunea din fru­­nteia pe tema guvernului personal, temă destul de exploatată pana acum in ziarele oposițiunei. Prin urmare, să ne ascuțim răb­darea și să ascultăm teoriile con­stituționale cele mai hazardate și cele mai nedrepte. „Guvern personal­­ a­rată in a­­devĕr o imperechiare de cuvinte, al căror ințeles s’a intors pe dos, grație abuzului ce s’a făcut de ea. Se poate oare in țara noastră un guvern care să nu fi fost ori să nu fie acuzat de personal ? Un exemplu : Partizanii­­­­ lui Lascar Catargiu numesc guvernul de astăzi perso­nal, pentru că M. S. Regele nu a acordat disolvarea cabinetului tre­cut. Dacă dar ne-am conduce după teoria constituțională a acestora, ar trebui să afirmăm, că in adevăr guvernul acesta poartă in frunte stigmatul guvernului personal. Dar... ne aducem aminte, că pe când d. Lascar Catargiu cerea di­solvarea, un alt constituționalist român, d. D. Brătianu, afirma că, a acorda disolvarea cabinetului tre­cut, ar însemna nici mai mult nici mai puțin, de­căt intemeiarea re­gimului celui mai personal. Deci, ori­cum ar fi chibzuit Co­roana, era cu neputință ca guver­nul ce ar fi dat țărei, să nu fie acuzat, de unii ori de alții, că ’i personal. O dată înțeleși asupra acestui punct, trebue să mărturisim un lucru, că atunci cănd vedem că un guvern e acuzat de a fi per­sonal, apoi acel guvern trebue fără doar și poate, să fie un gu­vern destoinic. Și iată pentru ce , cănd aveam guverne cari zilnic făptuiau o fără de­lege, și cari zdrobeau zilnic un braț al liber­tăților publice, cine se gândea să’i arunce acuzațiunea că’i personal? Nimeni! Ne interesa prea puțin originea acelui guvern, și ne ocu­pam numai de actele lui arbitrare. Iar când avem un guvern căruia nu-i putem imputa nici o infamie, și nici un abuz, apoi ultimul re­fugiu este la grațiosul calificativ de personal. Cănd dar știm de mai înainte ce rost are această învinuire, și pentru ce se face recurs la ea, a­­poi nu rămâne de­căt să dorim epuizarea acestei teme, pentru ca, banalitatea consumată, să ne în­deletnicim și cu ceva mai serios. Cele cinci milioane de Romăni, afară de cele 40 de glasuri opo­ziționiste din Cameră, se intere­sează așa de puțin să știe da­că guvernul lor e personal sau im-

Next