Timpul, ianuarie 1890 (nr. 39-61)
1890-01-28 / nr. 60
y . 4 DUMINECA 28 IANUARIE 1890 ABONAMENTELE:n toată țara, pe an . . . . 40 le „ „ pe 6 luni . . 20 „ „ „ pe 3 luni... 10 „ Pentru streinătate pe an . . 60 „ Abonamentele se priimesc la Administrație 1 EXEMPLAR 10 BANI Director politic M. PALEOLOGU EDIȚIA ANTEIA ANULUI No. 60 ANUNȚURI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV. . . 1.4 Reclame pag. III . . . . . . P50 . II........................2.50 ANUNCIURILE ȘI INSERȚIUNILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei No. 51. in PARIS la la Bourse. f.S? A ,• L ț-\ ------|'ă? Scrisorile nefrancate.sfe.ptimisc Sfi Manuscrisele nepubli^Ajuturile Bumsci 2 1 Ianarie 1890 si POFTE, IU IDEI Se pare că au avut plină dreptate confrații de la Naționalul, când au afirmat că „nu găsesc deosebiri intre dumnealor și colectiviști, de cât numai și numai in politica exterioară;“ căci, intr’adevĕr, in cele l’alte privinți, începând de la lipsa unui ideal mai superior care să-’I călăuzească, și sfârșind cu indrăsnețele procedeuri de a denatura faptele și a persista in denaturarea lor, foștii noștri amici, actualii disidenți conservatori, anevoie pot fi luați drept altceva decât niște puri colectiviști. Noi eram bine dispuși de a nu ne mai ocupa de interesanta dumnealor oposițiune, dar, ce suntem vinovați, dacă au puterea de a ne scandaliza uneori prin o atitudine pe cât de surprinzătoare pe atât de nepermisă!... Astfel ni se pare, de exemplu, stăruința neobosită cu care ne acuză, că politica noastră e o politică de pofte personale iar nu de idei; înțelegeam de minune ca o asemenea învinuire să le scape in primele momente de iritațiune și de necaz, — dar ca asta să nu se mai sfârșească, nici contra evidenței, mărturisim că este prea greu de a ne explica, și tot așa de greu de a nu-i trage la răspundere. Ei bine, să mai lămurim odată situațiunea noastră reciprocă, și să vedem până la ce punct ni se cuvine noă, și nu dumnealor, grava învinuire, de a fi conduși de interese personale meschine, iar nu de marile și de înălțătoarele interese ale națiunei. Din fericire, faptele actualului minister și faptele domnilor disidenți sunt atâta de elociați, incât nu trebuia cuiva nici extraordinare insușiri nici prea multă osteneală, spre a distinge in ce parte e dreptatea și unde incorectitudinea politică. Pe când d. General Manu promite țărei de a da un guvern de muncă, de îmbunătățiri serioase și de liniște intreagă, și nu cere mandatarilor țărei decât dorul de a realiza reformele cerute de țară, pe când, in acest sens, guvernul este lipsit de orice ură și de ori-ce patimă contra cuiva, dea precum lesne s’a putut vedia desbaterile urmate in parlament, pe când, de asemenea, in d’abia trei luni de viață, guvernul a presintat deja importante și numeroase proiecte de reformă, din acelea chiar zadarnic așteptate mari de vremuri de la guvernele precedente; pe când, lucru și mai caracteristic, unele din aceste proiecte sunt in totul conforme cu opiniunile și cu dorințele exprimate m al aminte de d. Lascar Catargiu,—întrebăm: care este atitudinea disidențeiconservatoare ?.. In loc să vă ridicați d’asupra micelor resentimente personale, firește provocate de preschimbarea situațiunei,— domnia voastră v’ați constituit de-a dreptul cei mai înverșunați și mai immnplacabili dușmani ai guvernului conservator, ați mers cu ura și cu nesocotința până acolo, in cât cu grabă v’ați asociat la formula d-lui Dumitru Brătianu, care nu vrea nici binele să ne lase a-l face — in două luni, astfel v’a întunecat și rătăcit pasiunile, incât ați uitat pe crunții dușmani ce aveați in ajun, și nu v’ați sfiit de a manifesta publicamente dorința unei lucrări paralele cu colectiviștii. Dar, lucru mai grav și mai trist incă, in fața proiectelor de legi conservatoare, depuse de guvern, pe cari nu aveți motive de a le combate, pe cari nu aveți nici omagiul de a le ponegri prin presa d-voastre, nu numai că nu vă potoliți pornirile personale, dar pare că vă intreceți de a nu mai avea absolut nici alt țel, nici altă normă de conduită. Pe când noi v’am povățuit să vă desbrăcați de patimi și să veniți a concura la organizarea Statului român și la gloria partidului conservator, — domniavoastră ați fost gata să afirmați că suntem mai răi decât colectiviștii d-lui Ioan Brătianu , pe când guvernul da corp atâtor idei, ce pretindeați că vă călăuzea până mai ieri,—domnia voastră un simplu strigăt cunoașteți jos guvernul, cu reformele lui cu tot ! Și, acestea fiind faptele noastre și acestea faptele d-voastră, ne acuzați de politică personală și vă emogiați in oracol! nebănuiți, in custodii națiunei și in depozitarii exclusivi ai conservatorismului !... Ei bine, a spus un perfect adevăr organul d-voastră, Naționalul, când intre d-voastră și colectiviști n’a găsit deosebire !... că consecințele măsurilor ce ar lua ar cădea asupra Greciei. Engliteza se va mărgini a observa cu atențiune evenimentele ce se vor desfășura in insulă. Petersburg, 7 Februarie. „Journal de St.Petersburg“ dice, vorbind de scrisorile împăratului Wilhelm către miniștrii săi in privința cestiunei uvriere, că, când Elveția a invitat pe puteri să delibereze in această materie oameni cu chibzuință au fost de părere că Elveția nu avea autoritatea nici prestigiul pentru aceasta. O atare inițiativă trebuia luată de un guvern tare și având conștiință de puterea sa, care singurul poate să încerce o operă de o atare importanță, căci in caz de neisbândă el dispune de mijloace Îndestulătoare pentru a impedica ca munca națională să nu fie tulburată și ca încercarea făcută să nu fie rea interpretată sau exploatată intr’un sens contrariu scopului urmărit. Opera începută de împăratul Wilhert I. va fi privită cu simpatie. Paris, 7 Februarie. Ducele de Orleans, fiul Contelui de Paris, a fost arestat ieri seară la ducele de Luynes; el a fost condus la prefectul de poliție, și îndreptat in urmă spre închisoarea de la Conciergerie. Paris. 7 Februarie Informațiunile private constată că Ducele de Orleans care a atins majoratul, a venit in Francia să -și îndeplinească datoriile sale militare, și că a cerut să fie incorporat in armata franceză. Cererea sa a fost respinsă și a fost arestat. Condus in fața prefectului de poliție ,s-a declarat că găsindu-se in fața unui text formal de lege, e obligat să’l pună in stare de arestare. Ducele fu condus atunci la Conciergerie unde e tratat cu cea mai mare considerație. Consiliul miniștrilor se va întruni mâine pentru a lua o decisiune in această afacere. Se desminte formal știrea cum că Ducele de Orleans ar fi venit la Paris să aducă actul de abdicare al Comtelui de Paris. Viena. 7 Februarie Camera discută proiectul de lege, adoptat de Camera seniorilor, asupra comunităților israelite. Guvernul a declarat cu acest prilej, că respinge intr’un mod energic orice tendință ostilă, el nu cunoaște decât legea , și proiectul supus deliberărilor camerei n’are alt scop decât să ocrotească autonomia comunităților israelite in privința afacerilor lor interioare și interesele Statului in afacerile ce sunt in afară de competința comunităților. Președintele societății, Staats Bahn, d. Joubert, a avut o intrevedere cu d. Bacquehem, ministru de comerț, și l-a asigurat că contraria știrilor de provenință franceză, „Staats Bahn“ nu e amestecat intru nimic in afacerea metalelor; el a arătat in sprijinul ziselor sale niște depeși oficiale. Fiume. 7 Fevruarie O imbunătățire ușoară s’a produs in starea Comtelui Iuliu Andrassy. Budapesta. 7 Februarie Ministrul Szapary a declarat la Cameră in discuțiunea budgetului agriculturei, că guvernul a luat masuri eficace de aplicare a legii veterinare spre a putea asigura exportul vitelor. vernul e la inălțimea situațiunei și cu mult mai superior adversarilor săi, cât timp guvernul va ști să inăbușească tentativele făcute pentru a turbura liniștea țârei; toți amicii păcii din Bulgaria și din celelalte țârini datoresc respect și simpatie. TELEGRAME Serviciul .Agenției Române Londra, 7 Februarie. „Agenția Reuter“ află că rapoartele diplomatice din Atena arată pe d. Tricopis decis a nu accepta situațiunea creată in Creta de către ultimul Firman al Sultanului. Ministerul grec ia măsurile sale spre a Începe o acțiune independentă in favoarea Cretanilor. Puterile din Centru au dat să înțeleagă, in chipul cel mai categoric guvernului grec, Evenimentele din Bulgaria (Prin Telegraf) Sofia 7 Februarie. Instrucția a confirmat credința că maiorul Pantia decisese cu ambii săi să asasineze pe prințul, pe d-nii Stambuloff și Murkuroff; locul și momentul determinat pentru asasinare, sunt incă necunoscute, dar instrucția promite că le va desvălui; s-au descoperit amănunte foarte importante; pare probat că nisce foști miniștrii de pe timpul primei lovituri incercate in contra prințului Alecsandru sunt amestecați in complot. Măsuri energice s’au luat pentru a asigura siguranța publică și menținerea ordinei, care de alminterea n’a fost tulburată; se asigură că Kalopkoff va fi adus ia Sofia spre a fi confruntat cu Panina. Viena 7 Februarie. După FremdenUatt, ultimele evenimente din Sofia au demonstrat că gU GRAȚIAREA Am fi curioși să știm un lucru : in cazul de 99 de ori probabil când colectiviștii nu vor fi trimiși in judecată, se mulțumesc ei oare cu așa scăpare ca prin urechile acului ? Cred ei, că mai pot scoate capul in lume, că mai pot țipe. SUS fruntea,ea-^firiM7 irr nuna, grațierea lor de către Cameră ? Căci, să se observe un lucru : dacă darea in judecată e o chestiune căzută, dacă ne-am milostivit cu toții ca să iertăm, asta nu insemnează de loc, că au eșit curați, spălați de păcate din rechizitorul ce li s’a făcut. Să nu se uite, că nici unul din cei ce au vorbit contra dârei in judecată, nu ’și-am intemeiat concluziunea pe faptul că colectiviștii ar fi nepătați; nimeni n’a zis un cuvânt de bine la adresa lor. S’a pledat pietatea, s’a zis că necinstea politică și cea personală nu-i tot una, s’a blamat raportul d-lui Blarenberg, s’au făcut teoriile cele mai creștinești, dar, nic’odată, nimeni, absolut nimeni nu ’i-a apărat. Prin urmare, va râmâne bine stabilit, că s’a găsit o Cameră indulgentă, dar nu că a fost cineva convins de onestitatea cetei colectiviste. De aceia întrebăm: Pi vor ei mulțămiți cu o așa scăpare ? Grația scutește pe cineva de o suferință materială , nu ’1 reabilitează. Evenimentele din Bulgaria 51 Unele ziare Române Unele ziare din Capitală ne dau un ciudat și caraghios spectacol in reproducerea știrilor asupra întâmplărilor din Bulgaria. Naționalul combină o lungă povestire a faptelor pe care i le comunică o telegramă specială ce a primit-o in ultimul moment... dar acea telegramă specială este alcătuită din frase luate pe ici pe colo din telegramele Agenției Române. Naționalul își inchipuește că crede cineva inexistența informațiunilor sale particulare , manie inocentă care nu face pe lume decât să surîdă. Dar ziarul care mai produce și un sentiment puțin măgulitor afară din surîsul pe care îl provoacă subterfugiul Naționalului, este Voința Națională. Mai intâiu pretinde că agențiile întrunite (așa numește colectivista, nu știm pentru ce Agenția Română), „au păstrat cea mai adâncă tăcere, necomunicându-ne nimic.* „Siliți dar suntem, zice, pentru moment de a comunica cititorilor noștri in privința celor intâmplate in Bulgaria știrile pe care le găsim in unele fiare din Capitală.“ Mai departe adaogă că, in momentul de a pune sub presă îi comunică Agenția Română (de astă dată știe cum o chiamă) depeșele pe care le reproduce. Dar n’a băgat de seamă că înainte chiar de plângerea ce rostește in contra serviciului telegrafic, publică depe și de ale Agenției române, in capul cărora se aflau cele privitoare la Bulgaria. Presupunem că Voința a primit ca și noi și toate ziarele, foile Agenției trase pe multiplicator, depeșele fiind așezate in aceiași ordine la ora 11 dimineața, adică cu câteva ore înainte ca ziarul să fie chiar intreg compus. Al doilea, și aceasta e și mai grav, denaturează textul depeșelor și le dă un sens pe care Agenția nu le atribue, neavând incă, natural, amănunte Îndestulătoare. . ..s . Și Sfii Voința dovedește... buna-I credință obicinuită. Acte oficiale Colegiul I electoral pentru senatori din județul Râmnicu-Sărat, este convocat a se întruni, in ziua de 8 Martie 1890, spre a alege un senator, in locul d-lui loan Ciurea, care a primit funcțiunea de prefect. Se fac următoarele înaintări de ofițeri pe ziua de 1 Februarie 1890: La gradul de Intendant Petroni Constantin, sub-intendant de la 1 Aprilie 1883, din administrația centrală a resbelului, la vacanța ce este la corpul IV de armată prin demisionarea intendantului Hagiescu. La gradul de sub-intendanț Teodorovici Alexandru, adjunct clasa I de la 8 Aprilie 1886, de la divisia VII infanterie, la vacanța ce este in administrația centrală a resbelului prin înaintarea sub-intendantului Petroni. Mineiu Constantin, adjunct clasa I de la 1 Ianuarie 1887, de la corpul II de armată la corpul IV de armată, Gaman Anastasie, adjunct clasa I de la 1 Aprilie 1887, din administrația centrală a resbelului, la vacanța ce este la corpul I de armată prin trecerea in retragere a amb indantului Torand. In gradul de adjunct clasa I Dimitriu loan I, adjunct clasa II de la 10 Maiu 1883, de la corpul IV de armată, la vacanța ce este la divisia VII infanterie prin înlocuirea adjunctului clasa I Teodorovici. Serghiescu Teodor, căpitan de la 8 Aprilie 1884, din administrația centrală a resbelului, la același serviciu la vacanța ce este prin inaintarea adjunctului clasa I Gaman La gradul de adjunct clasa II Berbescu Ioan, administrator clasa II de la 10 Maiu 1885, de la corpul II de armată, la vacanța ce este la corpul IV de armată prin inaintarea adjunctului clasa II Dimitriu Știrile zilei Se vorbea ieri la Cameră, tjire l'Indépendance, că Maiorul Panutza și patru ofițeri bulgari arestați pentru participare la complot, ar fi fost împușcați. Această știre nu s’a confirmat nici intr’un chip. D. Stambulov conduce in persoană ancheta. Primele cercetări fac să se creadă că complotul are ramificări foarte intinse. Pare că au participat la complot și d-nii Karavelos și Nikiforos.* o * Vor fi supuse în curând la aprobarea ministerului de Interne : „Creditul de 500.000 de lei votat de consiliul general de Covurlui pentru clădirea unui palat administrativ de justiție. „Creditul de 100.000 de lei pentru construcțiunea unei cazarme la Rîmnicul-Vîlcea.