Timpul, iunie 1890 (nr. 161-176)
1890-06-10 / nr. 169
care au suferit din causa răcțtei; porumbul s’a îngălbenit pe une locuri din causa ploilor și a răcelei. Gradinele cu zarzavaturi, livezile, viile și fănețele sunt bune. La 16 Mai a căzut gridină pe teritoriul comunei Budeștii-Ghica cât mărimea oului de porumb ; din fericire grindina n’a durat decât 10 minute și n’a cauzat stricăciun decât la 5 fâlci grâu și 64 fâlci orzoaica. Aceste semănături sunt asigurate la Dacia-România. in numărul viitor vom arăta care e starea recoltelor și in celel’alte județe, corespondențele noastre nesosindu-ne la timp, pentru ca s’o facem astăzi. Afiitot. D-nu Giani „aucat“! Devine interesant d. Tache Giani !... Omul, care la sala Manu proclamase guvernul d-lui Ion Brătianu drept cel mai nelegiuit guvern din lume , acela, care după duoă ani avu curagiul să dezertase bisericuța rosetistă spre a deveni tristul erou colectivist din zilele de 14 și 15 Martie 1888, se pare că vrea astăzî să’șî ia rolul de apărător convins al întregului regim brătienist. Adese ori 11 auzi zicând in Senat: «S’a făcut cutare învinuire asupra celor 12 ani de guvernământ al partidului liberal,—me grăbesc, domni nui, de a răspunde la această nedreaptă întâmpinare.» N’ar fi de glumit cu decanul baroului bucureștean; ca mâine ne-am putea pomeni că d. Brătianu, reabilitat, părăsește modestul negoț de țuică și de unt, spre a reintra cu majestate in stăpânirea scumpei sale patrii. Dar avem noroc: o soarta nemiloasă totdeauna impinge pe d. Giani să facă pasul care desparte sublimul de ridicol. ’L apără pe d. Brătianu cu atâia impetuoasă elocință, iar Doamne, putem jura ! — dacă d. Giani are mandat autentic, nicî odată d. Brătianu nu’șî va câștiga procesul. Voiți un document in această privință ? Iată’l : Se știe că liberalii ne-au acuzat de câte in lună și in soare, că au mers până acolo cu nesocotința incât să ne impute chiar droința ce avem de a munci . Voința Națională a calificat reformele guvernului drept lucrare revoluționară, drept «operă de nebuni». La aceasta am răspuns, că excesul de muncă ce ne impunem, este o consecință naturală a sterilităței celor 12 ani de guvernământ liberal; ar fi fost mai comod pentru noi, dacă liberalii ar fi realizat, de pildă, reforma magistraturei, stăvilirea cumulului, garantarea libertăței individuale, dreapta lege asupra pensiunilor, o lege care să asigure pozițiunea și înaintarea funcționarilor Statului, etc., etc. De ce toate îmbunătățirile acestea, de mult deja și cu stăruință reclamate, nu le-a făcut partidul liberal in timpul celor 12 ani de putere? Ei bine, iată epazantul răspuns pe care meritosul apărător al colectivităței s’a grăbit să ni’l dea, in discursul seu din Senat asupra organisărei judecătorești : «Așa este , deși ne-am gândit la aceste trebuinți, deși am întocmit proiecte de legi in privința lor, totuși nu le am realisat. Dar știți pentru ce ?... Pentru câ am vrut săt ve Lisăm și d -voastră ceva de făcut spre întărirea și consolidarea ediciului social... Ce pare rău ?...» Asta’i curată revelațiune. Auziți, mă rog, iubire și grijă ce ne-au purtit noă liberalii, 12 ani de-a rindul și fără ca noi să bănuim măcar 1... Bieții oameni, știau ei bine ceea ce trebuia făcut in țară ; vreme liberă aveau cu ghiotura, majorități parlamentare docile ca turmele de oi,... și cu toate astea, nu ! Au preferat mai bine să-și întrebuințeze timpul făcând «afaceri strălucite», aruncând in Turci cu obuze inofensive pentru Turci, spărgându-ne geamurile de la redacții, pisăgindu-ne chiar binișor la alegeri și la întruniri,... decât să nu ne lase și noă ceva de făcut pentru consolidarea edificiului social !... Ce e dreptul, am fost nu se putea mai miopi și mai nedrepți cu niște oameni atât de generoși !... Ne grăbim să recunoaștem că ceea ce ne-a spus d. Giani la Senat este, incontestabil, culmea devotamentului, dar, pardon d-le Giani, in acelaș timp și culmea neroziei omenești ! In loc de a ne fi rezervat noă ceva de mună, ar fi fost mai nemurit să vă fi cărăbănit mai repede de la putere. Ne-ați făcut să așteptăm prea mult, și țara să plătească prea scump, strălucitoarea moștenire ce ne-ați lăsat. CE IUȚI VICTIMA ! Ziarele opozițiunea se ocupă de câteva zile de niște pretinse torturi ce ar fi suferit un anume V. Grigoriu Prodan, de profesiune cetățean onorabil din partea polițaiului de la Dorohoiu. M’am zis nimic pân’acum în aceasta afacere, pentru că am așteptat să aflăm adeverit. 1 .’amflat. Corespondentul nostru din Dorohoiu ne scrie că acela care a suferit maltratări, e tocmal polițaiul. Și, de altfel, afacerea se anchetează în momentul de față, așa că ar fi și drept și prudent să așteptăm cu toții rezultatul anchetei judecătorești înainte de a ne rosti. Apelul acesta nu’l facem la foile colectiviste, a căror bunăcredință e de mult cunoscută Faptele D ilei DIN BUCUREȘTI Nenorocirea de la Dudești.—O mașină a d-lui Stefanovici care trecra la Dudeti, niște producte ale unor locuitori a făcut explozie. Un fochist a fost ucis pe loc, alți 3—4 lucrători au fost răniți și aduși intr’o stare desperată. D. judecător de instrucție Maxim a plecat să ancheteze cazul. înc ** Pe cauțiune de 185 de lei a fost liberat Zottu, despre care am vorbit că a comis o escrocherie. Falsul și escrocheria care constă in falsificarea unei poliței au fost comise in prejudiciul d-lui deputat C. C. Arion, căruia Zottu îi făcea mici servicii plătite. DIN JUDEȚE Un copil mâncat de câini. — D-na Costică Păunescu, agent de portărei, a găsit in șanțul șoselei comunale Ghinești-Braniștea din jud. Dâmbovița, lângă canionul liniei ferate Titu-Târgoviște No. 2, cadavrul unui copil de sex femenin gros de câin, având capul și labele picioarelor mâncate. Cașul s’a comunicat parchetului și se urmărește descoperirea criminalului. * * Bătaie intre evrei și români. — «Meseriașul român» din Iași scrie că, Marți in ziua de 5 a. c. pe strada sf. Andrei, după români s’au apucat la ceartă și pe urmă la bătaie, cu nisce israeliți. In acel interval, s’au adunat mai mulți evrei, de nu era in stare să treacă nimeni pe stradă, și până la sosirea sergentului, toți evreii până și copii lor, au bătut pe români intr’un mod cumplit. In urmă sosind sergentul a dus la comisie pe provocatorii scandalului. TIMPUL 10 Inniü cu vîrf și indesat. Vorbim numai cu organele cinstite. Pân’atunci insă, pentru că gazetele colectiviste impopoțonează pe acest erou cu tot felul de titluri, ne satrem datoria de a comunica zeloșilor noștri confrați, că numitul mai are câteva sentințe judecătorești pe cap. Și știți pen ni ce fapte? Toate sunt pentru bătăi și ultragiu. Mai tinziu, tribunalul din Dorohoiu, prinn sentința cu io. 963, a condamnat pe V. Gr. Prodan la 16 Noembre 1881 la cincizeci lei amend , pentru faptul de ultragiu a dus comisarului Ilie Sofronie. Al doilea, la 23 ianuarie 1886, Curtea de Apel din Iași, secția 2-a, prin sentința lo. 40, a condamnat pe același Prodan la 100 lei amendă in folosul Statului, și la 100 lei despăgubiri civile cffre Matache Pavlogianu, și trei lei cheltueli de judecată, pentru faptul de lovire care a dat naștere la incapacitate de lucru. Al treilea — și cel mai elocvnnt,—Curtea de Apel din Iași, Secția 1, prin sentința ,No. 35, condamnă la 16 Ianuarie 1885, fie numitul Prodan la cincizeci lei amendă, pentru că l a bătut pe mama sa, Sofica Prodan, cauzânduî incapacitatea de lucru pe timp de 15 zile. Iată cine este acest cetățean onorabil. Iată ce trecut strălucit are ! Și notați, că toate aceste sentințe sunt din vremea guvernului colectivist. Credem, in fața acestor fapte, că gazetele colectiviste se vor mai biroșli, și că nu vor mai face atâta caz pentru stimabilul condamnat de trei ori. Știm că e un bătăuș d’al lui Costazzi; dar* oricum, nu strică să fim cinstiți când ne apucăm de făcut gălăgie. In urma astor antecedente— și păstrăm la redacție copie de fie câte creile sentințe,—am putea trage concluzii in contra lui Irodan și in ce privește afacerea sa de acumen polițaiul. Totuși, repetăm nic’o dată : aveți puțină răbdare. iu vom intarzia de a publica rezultatul anchetei judiciare.teresant articol asupra relațiilor dintre Rusia și Bulgaria. Ziarele Vieneze cari ne sosesc azi, conțin extrase telegrafice din acest articol, din cari credem interesant a reproduce următoarele : Tatișev cere o schimbare a relațiilor dintre Rusia și Bulgaria, deoarece cu atitudinea de până acum a Rusiei nu s’a ajuns decât la rezultate foarte puțin îmbucurătoare. Cinci ani de-a rândul Bulgaria a trăit izolată cu totul de Rusia, și înstrăinarea a ajuns azi desăvârșită. Starea de lucruri din Bulgaria, pe care Curtea rusească n’o recunoaște, s’a întărit și a prins rădăcină adîncă in țară. Bulgaria—aceasta trebue să se recunoască,—simte foarte puțin sau chiar de loc inconvenientele rupturei sale cu Rusia. E adevărat pe de altă parte că Stambulov a dovedit in administrarea și guvernarea Principatului o însemnată destoinicie, simț practic și tărie. Țara înflorește; ordinea și liniștea nu sunt tulburate. Din aceste motive d. Tatșev se pronunță hotărît împotriva politicei espectative de până acum a Rusiei. «Căci, — zice,—chiar dacă s’ar face o schimbare a stărei actuale de lucruri in Bulgaria, adică dacă d. Zancof ar veni la putere in locul d-lui Stambulov, pentru Rusia aceasta n’ar fi nicîun câștig.» Politica espectativă e condamnată fără îndoială a rămânea neroditoare. Iar de neînțelegerile dintre Rusia și Bulgaria in mare parte sunt vinovați chiar diplomații ruși. Sistemul lor ar trebui schimbat ; atunci Rusia ar putea intra pe calea unei politici înțelepte și vii, al cărei rezultat ar fi această dilemă: Ori Bulgaria va deveni iar prietenă sinceră și aliată a Rusiei, ori va dispărea, ca prietenă a Rusiei, cu desavârsire de pe suprafața pământului. RUSIA SIULGARIA Un articol al d lui Tatișev.—Se cere o schimbare a politicei rusești.— Lauda d lui Ntambulof. — Dilema finală. Cunoscutul diplomat rus Tatșev, care, intre alte posturi a ocupat și pe acela de ambasador al Rusei la Viena, publică in «Ruski Viestnik» un foarte infurt de vite.—Poliția urbei Botoșani a pus mâna pe time unei întinse organisări de furturi de vite, care -și are ramificațiile prin județele Botoșani, Iași și Fălticeni. Deja, sunt prinși și arestați zece indivizi de prin diferite localitățî, cari fac pe fiecare zi unoî declarațiune de complicități. Din această causă, cercetarea făcută de polița in Canidla, e departe incă de sfârșit și promite una din cele mai interesante descoperiri. DIN STRĂINĂTATE Om din lumea savantă. — S’a arestat in Paris un individ care, aci se dedea de doctorul M... aci baronul K..., ambele de origină ungară. Acest pungaș a fost arestat in urma numeroaselor plângeri ce au făcut victimele sale. Ca doctor, se citează printe oamenii escrocați, directorul unei importante case din Chaussée-d’Antin, de la care a CRONICA IERI SI AZI Dintre toate roțile trecute, prezente și viitoare, este una singură infamă (ieste măsură, aceasta ș i roata lumei. Această roată nemiloasă te urcă până in slava bugetului, te înalță pănă la paragraful fondurilor secrete și repliliane, te cocoțează pe banca ministerială și deodată, bîldirile te pomenești egalul lui Singe rece. Ce ironie a roatei. Tocmai vorba țiganului care, bucurându-se peste măsură când a văzut că laptele i se umflă la fiert, a exclamat : «Aoleo, Doamne, cât lapte cumpăra! și cât luni dăduși». Și apoi, laptele scăzând, bietul țigan aftă : «Adlică, Doamne, mincațiași, că iute lini dașî și iute Îmi luașî.» Nimic nu poate da o idee de mărirea și decadența colectivităței decât laptele gașperului. Ce era ieri și ce e astăzi. Oi deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșert-faceM și va trebui să exclame Funțescu sau Iepurescu. Inchipuiți—ve : Ieri insușî nemuritorul Tobac nu putea să-și scalde gingașul șeii corp sculptural decât la băile de la Elopatak, pe care indignatul cetățean îl pronunța Aleu-pataka. Astăzi însuși Mitiță Sturza este obligat să facă băi naționale la Mitrasevsky. Erî căpitan Stănciulescu petrecea erî la Eins ca să ia miros de împărați, astăzi bietul colectivist este obligat să iși spele murdăriile la Jiguita. Era Radu Mihai îi își lua aere de mare vornic, astăzi Don Rados de las cupas Bacaras ia aer in nu nu maî știu care colț de țară. ■* De altfel tradiție, tradiție, obrazul subțire se ține cu cheltuială, dar ă ai fost ceva in viața ta trebuie să-ți ții rangul, mă înțelegi. Intocmai ca toate măririle căzute, așa procedează și colectiviștii , cu toții trăesc incognito. Stănciulescu, care strălucea in uniformă pe podul Mogoșoaiei, umblă incognito țivil pe la marginea Capitalei. Simion Mihălescu, care a pretins să se lărgească podul Mogoșoaiei, pentru că nu mai încăpea erî el, acuma umblă incognito pe la Văcărești unde vrea să-și aleagă o Cameră pentru a trăi o viață retrasă de zgomotul anchetelor judecătorești. Andronic, marele cavaler al apei de aur, umblă și dânsul incognito prin Transilvania. Și așa in curând tot partidul va fi incognito. Din interes ca să respecte tradițiile, dacă cineva va inlălni mâine poimâine pe Ion Brătianu și -l va întreba : «Domnul Brătianu, dacă nu me înșel.» fostul vizir va răspunde mirat: «Eu?!.. ine confundați. Eu sunt Ienache Ramolescu, antreprenor de pompe nebre.» Dacă altul va intâlni pe Papuca și -î va face aceiași întrebare, Papuca va răspunde și el: «Eu Dumitru Brătianu?!.. protestez. Eu sunt Vasilache Papuceanu, de profesie fabricant de papuci.» Și așa mai incolo. Numai Conu Fănică, de și viță de boer, trăește tot pe față. Căci conni Fănică, afară de căneală, nu are obi — <‘ei să poarte mască Și apoi, dacă s’o l’a afunci se duce dracului și clientelă și profil. Conu Fănică nu umblă incognito decât pe la biserica Butistea... Sic. CURIERUL PROVINCIEI Corespondența particularii din Iași Curtea de Apel, Secțiunea II, a pronunțat ieri sentința in procesul fostului sub-prefect D. Cernătescu din județul Suceava, inculpat pentru abus de escrocat o mare sumă pentru oarecare invențiune, și al cărui autor se dedea. Numai după ce a luat banii, făcânduse nevăzut, s’a reclamat un contra lui. Ca om din lumea mare, își procurase, nu se știe cum, formulele unei mari case de bancă din Paris, pentru cheltuelele sale de cari nu ținea seamă, și pe cari le semna cu multă nepăsare. Ancheta stabili că baronul R... și doctorul M... nu erau decăt unul și acelaș pungaș, deoarece plângerile erau depuse in contra acestor două persoane fictive. S’a făcut și o perchisiție la domiciliul acestui pungaș. * * * Incendiul din Havre.—Era dimineață câte 8 ore, pompierii erau vestiți că un incendiu isbucnise in strada Generalul Faidherbe. Un detașament complect plecă intr’acolo, și fură informați că o femeie trebue să fi remas in camera ce o ocupa. Sub locotentul Richard plecă in grabă: cu tot fumul și căldura, el ajunse la germana femeie pe care o scoase, apoi o transportară la o farmacie unde i se dădură primele ajutoare, dar nu intărzie d’a muri din causa asfixiei. * * * Un cadavru.—Parchetul din Moisac, a fost înștiințat că cadavrul găsit acum in urma debordărei apei Garonna, este a unui așa numit Ernest Cousteau din Cognac (Francia) comis-voiajor. Un ultim cuvînt. La judecătoria de pace, Chiscorici e inculpat. — Ce fel, nenorocitule, îi zice judecătorul, îți dați nevasta cu un baston de fer? — Ce se fac, domnule judecător, bastoanele de lemn le-am rupt toate pe ea, caut sa fac economie ! IVea-Vede