Timpul, iulie 1890 (nr. 186-209)
1890-07-31 / nr. 209
MARȚI 31 IULIE UN EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD EDIȚIA A DOUA ABONAMENTELE : ANUNCIURI SI ÎNSEMNA in toata țara, pe an • • „ „ pe 0 luni . „ pe 3 luni . Pentru streinătate pe an. i Abonamentele se primesc la Administrație ZIAR COTIDIAN ReAdministrația: Calea Victoriei, No. 54. ANUL XI No. 209 Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. III......................1.50 .. II......................2.50 ANONC IURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS ia Agenția Havas, 8 Place de la Bourse« SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC INDUOIALA Ceva curios se petrece in lagărul colectivist. O parte—mică, nu-i vorbă—din soldați, cu câte un căprar in frunte, pe alocurea și câte un general, au inceput să se burzuluiască impotriva statului-major. Motivul sau pretextul acestei noi disidențe este programul, vecinicul program de idei. In Iași Drapelul, la Botoșani Libertatea, d. Romanescu Craiova, afară de alții mai puța țin însemnați, afară de glasuri isolate,—toți se plâng că cei de la centru nu vroesc să alcătuiască un program nou, cu care să se poată prezintă alegătorilor. Firește, la prima vedere, ți se pare că refractarii aceștia merită toată lauda, căci deși cam târziu, totuși au inceput a se convinge că grupările politice nu se mai cuvine, nu se mai pot face astăzi pe numele unui om, ci pe numele unor idei. Evident că, dacă e să credem sinceră manifestațiunea aceasta, d. Gheorghian și cei-lalți sunt preferabili grosului armatei colectiviste, acestei armate care nu discută, care nu gândește, care numai se supune poruncei conducătorilor. In principiu clar, trebue să ne bucurăm când vedem chiar in lagărul colectivist, că se naște un curent nou, un curent de idei. Căci e mai folositor și pentru noi și pentru țară ca partidele să nu mai fie reprezentate de un om, ci printr’un număr de principii, dar și sincer formulate. Decât, iată ce se întâmplă: când vedem o disidență colectivistă, noi o campunem la carantină, cel puțin deocamdată. Căci este o particularitate a liberalilor din țara românească, că ori de câte ori vântul sparte î ii aruncă in opoziție, să înceapă a face pe pocăiții, a striga că trebue reformat partidul, a făgădui toate îmbunătățirile cari au figurat in toate programele partidelor din Europa întreagă. In fond, această pocăință nu se deosibește de aceia a lui Raton. N au făcut astfel inainte de 1848 ? Dar inainte de 1876 ? Ce n’au făgăduit ! Ce n’au declamat ! Iar când au intrat in cașcaval, vorbele frumoase fură lăsate afară, precum Turcii își lasă papucii la ușa geamiei, și aceste stomacuri, strânse in vremea postului, s’au dilatat enorm. Cum voiți dar sa nu privim cu un ochiű neincrezator aceste manifestațiuni spontanee, aceste protestări de pocăință! Căci mai cu seamă nu uităm un lucru : in vremea când guvernul brătienist săvârșia toate nelegiuirile posibile, in acea vreme când scrupul nu mai exista pentru colectiviști, d-nii disidenți actuali priveau unii impasibili, alții adăugau la arbitraritățile regimului. Pentru ce n’au oprit atunci pe cei rătăciți ? Pentru ce nu s’au gândit atunci la program ? Pentru ce nu erau atunci așa de dornici de reforme ? Căci desigur atunci când aveau puterea, manifestațiunea aceasta ar fi putut fi privită mai bine de adversari, ar fi fost mai in stare de a ne convinge că ea e sinceră și mai cu seamă ar fi avut imensul avantagiu de a folosi țârei, pe cât timp ea se putea realiza. Dar astăzi ? ! Iată o neîncredere deplin justificată ! Și dacă unii dintre disidenții actuali pot fi luați la serios, sunt insă alții de cari ne mefiăm ca de omul roșu din romane îmbrăcat in rasă călugărească. Vor in adever să fie crezuți de oameni hotărîți ? Vor să înceteze de a mai fi bănuiți de prea multă tactică fin de siècle? Atunci n’au decât să inceteze cu murmurele surde, cu șoaptele la ureche, cu isbucniri slabe și rare, lipsite de acea francheță a omului care știe să pună hotărît și energic piciorul in prag. N'au decât să ocura ștergerea lor din controalele armatei colectiviste, să facă o grupare sinceră și deosebită de biserica de la club, să spună verde că nu-i nimica de făcut cu cei înfeudați la politica bizantină a omului de la Florica. In cazul acesta, i-am putea privi ca un organism sănătos, care n’a putut trăi in atmosfera viciată a lui Sturdza, Sătescu, etc. și am putea discuta cu d-lar cum se discută cu un adversar sincer. Așa cum stau astăzi insă, nu. Mai cu seamă când avem in fața noastră exemplul trist, scandalosul exemplu al d-lui C. Brătianu, care s’a întors... cum zicea d. Blaramberg intr’unul din discursurile sale. Regilor Belgiei și Suediei la manevrele germane; împăratul Frantz Josef insă va asista la manevrele din Silezia. Delegații tuturor națiunllor au respuns la discursul de închidere al congresului medical pronunțat de d. Virchon. D. Baccelli a ținut un discurs in latinește. Membrii Congresului au fost primiți azi intr’un mod oficial de către împărăteasă. Republica Argentina Buenos Ayres, 10 Iulie.—Situațiunea s’a îmbunătățit, mâine va fi un mare meeting public pentru a-șî arăta încrederea in noul guvern. Circulă zgomotul că situațiunea Băncei Naționale e foarte critică. TELEGRAME Serviciu Agenției Române America Lima, 10 August. (Reuteur). — Noul președinte d. Morales Bermundez, a intrat azi in funcțiune Cabinetul este compus astfel: D-nci Valoare, președinte și Lucrări publice; Pedro Alex. Solar, prim vice-președinte și Interne; Borgono, al ciuoilea vice președinte și Finanțe ; Elmore, Externe ; Guinlana, Comerț; Chaves, Justiție și Juares, Rezbel, Bruxella, 10 August—40.000 de persoane au ținut un meeting in favoarea sufragiului universal; ordinea a fost perfectă; fiecare grup de manifestanți purta câte un steag cu inscripția: «sufragiul universal». La ora 1 și un sfert a inceput o ploae torențială care a imprăștiat pe manifestanți. După ce ploaia a încetat, manifestanții s-au adunat din nou și au mers in parcul St. Gilles unde șefii au depus un jurământ că vor lucra din toate puterile până când vor putea obține adoptarea sufragiului universal in Belgia. O a doua ploaie a imprăștiat definitiv pe manifestanți. Germania Berlin, 10 August. — «Gazeta Germaniei de Nord» desminte din isvor autorizat, știrea despre participarea Belgia MAREA SERBARE A SOCIETĂȚII PRESEI Sâmbătă seara De Sâmbătă la orele 7 seara marele serbări organisate de societatea Presei pentru sporirea fondului acestei societăți, au inceput in grădina Rașca. Publicul Capitalei a ținut să arate toată iubirea ce are pentru presă precum și curios de a vedea ce a putut să organiseze comitetul acestei societăți intr’un așa de scurt timp și in așa chip ca să intreacă in splendoare’ toate serbările de felul acestora, a năvălit in mase compacte și controlul erau pe blăneî. intr’un ceas grădina era plină. Aspectul sărbărel De la intrare aspectul serbărei era feeric. Ghirlande și figuri de gaz, lampioane venețiene de diferite mărimi, culori și forme moi și plăcute, gero tdele, sori perpetui de lumină atrageau și orbeau privirea. Steaguri, verdeață, aleile, instalațiunea jocurilor toate se intreceau să atragă atențiunea publicului. Tombola De o săptămână de zile curiozitatea publicului era ațâțată de minunele ce se vor vedea la tombolă. Așteptările erau mari și comitetul organisator cât și intregul comerciu al Capitalei le-a intrecut. De când se dau serbări de felul acesta nu s’a văzut o asemenea splendidă tombolă. Pe o estradă cu 4 trepte inălțată intr’o posiție foarte potrivită, tombola aranjată cu un gust care făcea onoare aranjatorilor, atrăgea toată lumea imprejurul ei. Trebue să spunem că nici o dată nu s’au manifestat comercianții Capitalei ca acuma. De la cel mai mare pînă la cel mai mic au ținut ca o onoare și o mulțumire sufletească să își arate iubirea ce au pentru presa, cu care a trăit totdeauna in cele mai bune relațiuni. De aceia tombola avea obiecte pe cari nu le-ar fi oferit cu atâta grațiositate nici unei inițiative de serbare. Pentru presă ei s’au intrecut și nimic din bogatele lor magazine nu gaseau prea scump și frumos ca să nu fie oferit pentru tombola presei. A enumera noi obiecte oferite ar fi a preumbla pe cetitor prin fața tuturor splendorilor ce conțin toate magazinele din Capitală. împrejurul tombolei, precum am spus, era adunată toată lumea. In zadar focuri de artificii splendide, baloane, oameni sburători, bal, concerte militare și de orchestre, drum de fer, curse de cai automatice, mat de cocagne etc., in zadar toate. Tombola absorbea tot. Și de, la drept vorbind, ea prezenta un interes deosebit, se caștigau sumedenie de lucruri de valoare intre cari unele treceau peste 2, 3, 4 sute și ajungeau pînă la 500 de franci, și cele mai frumoase cu un leu, duei. Biletele se smulgeau. Strigăte de bucurie și exclamațiune vesele insoțea i eșirea fiecărui număr câștigător și vederea obiectului câștigat. Admirația și bucuria erau la culme. Sâmbătă serbarea s’a terminat aproape la orele 2 când o ploaie recoli aerul, fără a răcori si entusiasmul publicului care pleca cu brațele incărcate cu câștiguri de la tombolă Diminecă ieri serbarea a inceput incă de la trei ceasuri. La intrare a fost ceva excepțional. Lumea curgea, capitala întreagă năvălea asupra celor 4 casieri de bilete și cei doi neobosiți controlori ajutați de jandarmi, abea puteau opri valul de lume. Peste 2000 de persoane au încăput abea in grădina Rașca care nu s’a văzut niciodată vizitată de atâta lume. Ruinele tombolei erau totuși foarte atrăgătoare și un număr însemnat de obiecte de preț luaseră locul celor câștigate in ajun. Același entusiasm in public. Artificii, iluminațiune, jocuri, ridicări de baloane, dar și tot felul de distracții din cele mai plăcute au mulțumit lumea și asează pe deplin. Produsul net al serbărei a intrecut suma de 900R de lei și o serbare atât de splendidă Capitala incă n’a văzut și nu va mai vedea una mai frumoasă decât dată iarăși de Societatea Presei. Aflător. „SOLDAȚII VERDUTI“ D. loc.-colonel Capsa, comandantul regimului 32 de dorobanți, a dispus ca 80 soldați din trupa permanentă să muncească, cu plată de 1 leți și 50 bani, pe proprietățile d-lor Borănescu și Mareș din Afazii. Acest fapt a dat prilej mai multor ziare oposiționiste să facă o larmă asurzitoare. ’Iată, zic ele, că actualul guvern a ajuns deja in halul de a trata drept «robi» pe apărătorii patriei și de a’i vinde «ca pe vite» la «favoriți sets). Iată ce avem de răspuns strigătorilor de profesiune : Nu este adevărat, mai întâiü de toate, că hotărîrea colonelului Capșa ar putea constitui cumva un act de păsteală, căci proprietarii Mareș și Borănescu nu sunt amicii guvernului actual,—dar, precum ne asigură România de ori, «ei fac parte din tagma, liberală-națonală .si Prin această singură împrejurare, gravitatea faptului trebue să scadă intr’un mod considerabil, căci chiar și cel mai rău guvern nu calcă legile pentru folosul direct al adversarilor săi. Al douilea, închirierea brațelor militare pentru munca agricolă este hotărîtă printr-un regulament alcătuit de generalul Fălcoianu, actualul șef al Statului-major, incă de la anul 1885. Cuvintele care au dictat acest regulament sunt două : lipsa de brațe necesare agricultura pe de o parte, și pe de alta nevoia soldaților de a pune la loc efectele perdute. Este de datoria guvernului să vină in ajutorul producțiunei, când aceasta îi este posibil, fără de a micșora prestigiul și demnitatea cuiva. Or, mărturisească oricine in conștiință, dacă nu este perfectă ușurință *să se afirme că munca agricolă poate să degradeze pe militarul român... Ce fel, este un rang intre diferitele ocupațiuni, menite a crește puterea națiunei? Țăranul care * își cultivă moșia lui este mai puțin * demn decât acelaș țăran care se pregătește spre ași apăra moșia ? Chipul acesta de a ințelege demnitatea cetățenilor ni se pare cu totul din alte vremuri, decât din aceasta in care se strigă pe toate tonurile «libertate, egalitate și fraternitate»— cel puțin, el este nepotrivit in gura marilor, oneștilor și purilor liberali de la «.Națiuneas. D. loc.-colonel Capșa a făcut bine de a permis soldaților să meargă la muncă, și ar fi de dorit ca pe viitor măsura aceasta să se generaliseze, cu aceeași desinteresare politică de care s’a dat dovadă astăzi. Măsura apoi, este și in avantagiul personal al soldaților,*— căci se știe greaua răspundere ce cade asupră-le când își perd sau deteriorează efectele lor militare și când n’au de unde le pune la loc, precum se intâmplă in cele mai multe cazuri. — Regulamentul dispune, ca jumătate din prețul muncei fiecărui soldat să fie dat soldatului, iar cealaltă jumătate să se depună la masa de intreținere a trupei. Această dispozițiune înlătură asprimea legei față cu greșelile nu atât de grave ale bieților soldați săraci. In sfirșit, dovadă că măsura d-lui loc colonel Capsa nu e o arbitraritate guvernamentală, este faptul că însăși ziarele colectiviste Voința și La Liberté sunt de acord cu noi. Trebue să fie o imensă dreptate in partea noastră. IMPERATUL (URMAM 191 RUSIA întâlnirea Împăraților și alianța Întreită. — Cancelarul Caprici însoțește pe Wilhelm II.—Nici un program politic.—Insemnătatea călătoriei in Englitera. Cu cât se apropie mai mult epoca fixată pentru călătoria împăratului Germaniei in Rusia, cu atât se grămădesc comentariile asupra ei, și se înțelege că se discută cu o vioiciune cu atât mai mare, cu cât e aproape singurul eveniment mai insemnat in acest timp de secetă politică. Oficiosul pestan «Pester Lloyd», apreciind comentariile cari s’au făcut până acum, zice că, deși nu se poate tăgădui importanța, mai mare decât a unei vizite personale intrevederei ce va fi intre cei doi împărați, totuși e greșită părerea că ar fi vorba de incheieri importante și de perspective moi ale politicei europene. Un lucru e sigur : Alianța întreită nu suferă nici o sguduire, împăratul rus va putea fi confirmat in intențiile sale pacinice, cu atât mai bine , dar bulevardul păcei, ridicat de alianță, e neatârnat in existența lui de evenimentele politicei zilnice. * Asupra călătoriri împăratului Wilhelm II in Rusia, publică «Politische Korrespondenz» următoarele amănunte pe cari le primește din Berlin : «Suita impăratului va fi intocmai ca și acea care l'a insoțit in Suedia, Norvegia și Englitera. Afară de adjutanții generali, adjutanții de aripă, medicul de casă și un consilier din ministerul de externe care insoteste cape împăratul, ca și odinioară pe bunicul său, in toate călătoriile, se vor mai afla in suită numai două persoane moi. «Acestea vor fi : cancelarul Caprivi și Prințul Albert de Sachsen- Altenburg. «Firește—zice «Politische Corespondează—că se va aduce vorba și despre politică intre cei duoi împărați de o parte și bărbații de Stat, de altă parte. «Se desminte insă cu toată hotă