Timpul, noiembrie 1890 (nr. 285-308)
1890-11-25 / nr. 304
f r ANUL XII No. 304 EDIȚIA A DOUA D. CATARGIU COLECTIVIȘTII Nu mai departe decât anul trecut, când d. Catargiu se afla in capul guvernului, colectiviștii îl tratau ca representantul cel mai indărătnic al reacțiunei. In persoana d-lui Catargiu ei vedeau fantoma unui trecut odios, și prezența lui la putere insemna pentru denșii o amenințare indrăsneață pentru Constituțiunea noastră, o sfidare aruncată poporului român. Cine nu-și aduce aminte de furia cu care îl combateau in parlament, in presă și in intrunirile lor ? Astăzi toate s’au schimbat. Cine ar fi crezut’o vre o dată? D. Catargiu și-a refăcut o virginitate in ochii d-lor colectiviști. El este idolul la care ei se inchină de la mic la mare. La Cameră d. Paladi consultă cu respect pe «venerabilul om de Stat.» Iar in ziarele lor se insistă cu o nemărginită complesență asupra inaltei personalități a aceluia care a fost Caimacam, membru al locotenenței Domnești, de mai multe ori șef al guvernului și președinte al Camerei. Se mărturisește chiar că de cinoi ani incoace singurul guvern constituțional a fost acela al d-lui Catargiu. Intr’un curent, colectiviștii nu jură azi decât in numele d-lui Catargiu și negreșit că d. loan Brătianu ar primi, și acum de a fi soldatul lui. De unde atâta dragoste pentru «bătrînul reacționar» de acum un an, pentru «omul incult și neghiob, atât de batjocorit odinioară de d-nii N. Ionescu și Palladi, și de redactorii de la Voința și de cei de la răposata Democrație ? Pretextul acestei voiteface, ’1 știm cu toții. Este dorul de a apăra regimul constituțional contra loviturilor ce i se aduc de către actualii guvernanți. Guvernul d-lui General Manu este un guvern personal și toată țara, toate partidele istorice trebue să se scoale ca un singur om ca să restoarne acest guvern nefast. Ar fi mult de vorbit in privința iubirei ce afișează astăzi d-nii colectiviști pentru constituțiune și pentru regimul parlamentar cari de altminteri nu sunt amenințate. Dar ar trebui să refacem istoria celor douisprezece ani de domnie a d-lui I. Brătianu spre a arăta cum in mod sistematic, colectiviștii au falsificat magiul constituțional,căutând a distruge partidele prin mijloace violente, populând Corpurilor Legiuitoare cu oameni fără demnități, substituind legilor, bunul plac al sbirilor poliției; dar aceste fapte sunt incă prea recente pentru ca să avem nevoe să insistăm asupra lor. D. Catargiu uitatla oare, ca și d. Dumitru Brătianu, isprăvile colectiviștilor când erau la putere și insultele cu cari l’au acoperit in scurtul timp cât d-sa a deținut puterea? Noi ne mulțumim a constata că d. Catargiu nu face nimic ca să nu merite laudele colectiviștilor. Noi ne mărginim pentru astazi a constata buna opinie «ce naționalis-liberalî» au de d. Catargiu. Aplausele colectiviștilor ajung ni se pare, spre a arunca discreditul asupra atitudinei ce a luat-o bătrânul șef al micului număr de conservatori disidenți. Dar se vede, după cum a zis-o d. Al. Lahovary, că d. Catargiu vrea să fie «soldații» de d. loan BriLtianu-prietenos; d. Morley asista la recepțiune care a ținut un ceas. — Sir Fergusson a mai declarat la la Camera Comunelor că Olanda n’a cerut termen pentru semnarea actului conferinței de la Bruxel , dar Englit era in înțelegere cu cele 1’alte puteri face in acest moment demersuri spre a hotăra pe Olanda a semna acest act. Nu e cu putință de a indica acum natura acestor demersuri. — Comitetul numit de către deputații irlandezi, pentru a conferi cu d. Gladstone, era însărcinat a se înțelege cu șefii liberalilor asupra putinței de a introduce in noul proiect asupra homerule o clausă care să acorde Parlamentului irlandez controlul asupra poliției irlandeze și soluțiunea chestiuni funciare. Dacă d. Gladstone și majoritatea liberalilor ar aproba acestă clausă, d. Parnell ar fi dispus să se retragă numai decât. Comitetul a raportat intr’o întrunire a deputaților irlandezi, care s’a ținut dupe amiazi că d.Gladstone a exprimat dorința de a conferi cu parneliștii numai asupra cestiunei politice irlandeze și asupra soluțiunii chestiunii agrare. Deputațiunea a primit din nou mandatul de a negocia cu d. Gladstone; întrunirea s’a amânat pe mâine. TELEGRAME Serviciu Agenției Samia de Austro-Ungaria Viena, 5 Decembre. — Politische Corespondenz anunță că Regina Natalia a presentat azi Scupcineî un memoriu asupra relațiunilor de stabilit intre densa și Regele Alexandru. Deva, 5 Decembre. — Azi la orele 2 fără un sfert după amiază s’au simțit două sguduiturî ușoare de cutremur de pământ in direcția Răsăritului; ele erau însoțite de bubuituri. Budapesta, 5 Decembre —Ministrul apărărei naționale a combătut cu ocasiunea discuțiunei budgetului departamentului de resbel, aserțiunea după care un abis ar exista intre spiritul armatei și națiunea el a zis că un asemenea abis există poate in presa din opoziție, dar că nu se găsește nicăeri in țară. Ministrul a mai declarat că nu se simte deocamdată nevoe de a înființa o a doua Academie militară, dar dacă s’ar dovedi trebuința inființărea ei, ar fi de dorit ca această Academie să fie stabilită in Ungaria. D. Polon, deputat din extremastângă, a înfățișat două propuneri privitoare la fabrica de arme ungurească: una care invită pe ministrul apărărei a face indată demersurile trebuincioase pentru înființarea unei fabrici ungurești de arme și de muniții și a presenta cât se poate de curând Camerei un proect de lege in această privință ; a doua propunere e privitoare la numirea unei comisiuni de 15 membri însărcinată a cerceta pricinile lichidărei fabricei ce există. Engliteza Londra, 5 Decembre.—Camera Comunelor a consimțit a intra in discuțiune pe articole abilului asupra dijmelor, dar discuțiunea s-a amânat până la 22 Ianuarie. — Sir Fergusson a declarat la Camera Comunelor că Sultanul din Witu nu e incă prins,dar recompensa făgăduită pentru prinderea lui remâne in vigoare. D. Gladstone a primit delegațiunea deputaților irlandezi in chipul cel ma COPII SAU NEBUNI Colectiviștii au început să-și dea arama pe față. După ce au văzut că alegătorii nici gând n’au să le erte păcatele , dupe ce s’au convins că nici ncurcăturile parlamentare nu-i pot scăpa de amarul vieței de opoziție,— ei s’au hotărât să recurgă la ultimul mijloc ce numai desperarea naște. Violența și amenințarea. Aceste arme demodate, de cari de altfel colectiviștii au uzat și abuzat in multe ocasiuni, sunt scoase și azi la iveală. Ei cred că in fața lor guvernul se va face teacă de pământ și le va ceda puterea. Iată un adevăr ce scrie Voința Națională de eri: „ Codrul și respăntiile sunt ale bandiților, sunt ale lor fiindcă ei ațin potecile lor, și nu-i poți scoate din aceste domenii și nu le poți sfărâma imperiul lor de noapte de cat cu forța publică, cu potera, cu baioneta și glonțul. » Miniștrii M. Sale au ajuns la aceeași formulă de domnie ca și bandiții codrilor. «Pentru ei, ca și pentru miniștrii codrului și ai răspântiei, nu există alt sistem de eliminare decât forța brutală. Asemenea accese de furie nu dovedesc altceva decât că marele partid a perdut orice speranță de a cuceri puterea pe calea legala. Pe de altă parte, le atragem atențiunea că in vremea in care trăim, calea legală e singura care poate duce la rezultate bune, iar toate celelalte sunt apanajul numai al copiilor sau al nebunilor și conduc de rîpă. O LĂMURIRE D. Lascar Catargiu a declarat in ședința de alaltă seri a Camerei că guvernul actual este inconstituțional. Până aci n’avem nimic de zis. D. Catargiu e liber să facă o asemenea declarațiune. Dar d. Catargiu a făcut această declara DUMINICĂ 25 NOEMBRE 1890. țiune in numele partidului liberal-conservator și d. general Manu sa observat imediat, și cu drept curent, că această declarație nu o poate face decât in numele a unui mic număr de persoane care faceau parte din fosta organizație a partidului liberal-conservator. Ca probă despre aceasta, putem spune că acum un an când d. Catargiu a vrut să se organiseze in afară de d-nii general Manu, Al. Lahovari, Gr. Peucescu și de amicii d-lor, mai mulți membrii ai fostului comitet central al partidului liberal-conservator s-au intrunit la d. Peucescu și au iscălit următorul proces-verbal care este subsemnat de majoritatea membrilor care compuneau fostul comitet central al partidului liberal-conservator: tustă, căci toți deputații și senatorii partidului fac parte de drept din comitetul central, iar membrii comitetului central n’au fost toți convocați. In fine, convocarea se făcuse pentru modificarea statutelor iar nu pentru alegerea unui nou comitet. Subsemnații, ca unii ce rămânem credincioși hotărîrilor anterioare ale partidului, desaprobăm aceste acte, și declarăm că vom urma ca și in trecut aceiași politică care se află in concordanță cu resoluțiunile solemne votate de comitetele noastre, resoluțiuni cari au priimit aprobațiunea corpului electoral și a majorităților parlamentare. Urmează 50 de iscălituri. PROCES-VERBAL Comitetul central al partidului liberal-conservator, intruninduse in ziua de 13 Septembre 1888, a decis cu unanimitate de voturi (afară de unul), că alianța încheiată cu elementele liberale din fosta opozițieunită trebue denunțată, și că partidul liberal-conservator are de aci inainte datoria de a continua lupta cu propriele sale forțe. Această hotărîre a fost reinnoită prin manifestul adresat alegătorilor la 18 Septembre 1888 de către comitetul executiv in calitatea sa de comitet electoral. Țara a răspuns la acest apel dând, in ambele corpuri legiuitoare, majoritatea diferitelor elemente conservatoare, și de atunci inainte direcțiunea politică a trecut de la comitetele electorale in reprezentațiunea legală a țărei. In sinul representațnei naționale, toate elementele conservatoare si-au dat mâna tot la 2 Noembre 1888, cu aprobarea unonimă a comitetului executiv și a informulat un program comun cuprins in Adresa Camerei din acel an, Adresă care a fost votată cu 95 voturi contra 37 și a fost presintată M. S. Regelui de către P. Lascar Catargiu atunci președinte al Camerei, și unul din leaderii partidului liberal-conservator. Această politică căreia este credincios guvernul prezidat de d. General Manu, a dobândit clar vitreita aprobațiune a țărei, a parlamentului și chiar a comitetelor partidului liberal-conservator. Subsemnația ca unii ce rămânem fideli acestei politice, nu putem decât să desaprobăm orice pornire care ar contrazice această linie de purtare, și considerăm ca neregulate niște” decisiuni luate in ziua de 27 ’Decembre 1889 de 42 persoane din caii unele chiar străine comitetului central. Aceste decisiuni, chiar când ar fi fost luate de majoritatea comitetului bucureștean, ar fi o abatere de la linia de purtare ce și-a croit partidul liberal-conservator, și ar insemna usurparea prerogativelor reprezentațiunei legale a țărei de către niște comitete electorale locale. Intrucât insă aceasta este opera unei mici minorități a comitetului central, nu putem vedea aci decât niște decisiuni cari nu leagă decât pe acei cari le-au votat. Și aceasta mai ales, că nici nu s’au păzit măcar formele prescrise de statute. Astfel acele 42 persoane au reales un nou comitet executiv, pe când art. 25 din statute prevede că comitetul executiv este permanent. Apoi, adunarea era ilegal consti CHESTIA SCOLARA in GERMANIA împăratul Wilhelm despre școalele germane.-Protestarea in contra unul curent francez.—întrebările împăratului.-Școala, patriotismul și democrația socială.— * Proletariatul bacalaureatului. Nu va fi fără interes a se cunoaște mai cu deamănuntul discursul ținut de împăratul Wilhelm II in conferința intrunită la Berlin pentru reforma școlară in Germania.—discurs Ce ni s’a comunicat era de Agenția telegrafică intr’un rezumat foarte sumar, împăratul, in vorbirea ce a ținut asupra fondului chestiei, a inceput a spune că nu e vorba de o chestie școlară politică, ci numai de măsuri tehnice și pedagogice, pentru a crește tinerimea conform cu cerințele actuale ale situației in lume a patriei. Mai änteiu dorește împăratul ca desbaterile să nu se numească pe franțuzește: «Enquête», ci pe nemțește, «Schulfrage». Pe lângă întrebările puse conferinței de ministrul Cultelor, împăratul anunță că pune și el câteva intrebări privitoare la higiena școlară, reducerea materialului de invetat, planuri pentru unele studii, să nu se mai pună toată greutatea asupra examenelor și să se evite incărcarea școlarilor cu prea multă muncă. împăratul e mai ales in contra importanței prea mari ce se dă Învățământului clasic unilateral in Germania, mai ales de la 1870 incoace, înainte, școala avea un rol hotărîtor in viața națională. Așa inainte de 1864, 1866 și 1870 școala a fost purtătoarea in toate unghiurile fărei a ideei unităței germane. Cu anul 1871 insă, când s’a făcut in sfârșit unirea, când s’a câștigat Alsacia și Lorena, se pare că școala și-ar fi socotit rolul patriotic terminat și și-ar fi intors toată atențiunea spre știință și invetare, mai mult decât spre formarea caracterelor și spre trebuințele vieței moderne. Dacă școala ar fi făcut ceea ce trebue să se aștepte de la densa, ea ar trebui să inceapă lupta impotriva social-democrației. Colegiile invățătorești ar fi trebuit să instru