Timpul, octombrie 1892 (nr. 216-240)

1892-10-14 / nr. 227

No.. 227 versara căsătoriei Sale cu grațioasa noastră Suverană. Pe la 6 Noembre M. S. Regele se va reîntoarce la București. Aflăm că ministerul afacerilor străi­ne pri­gătește o carte verde în aface­rea Zappa spre a o distribui Corpu­rilor legiuitoare. Această publicațiune va conține is­toricul afacerea Zappa, așa cum re­zultă din documentele existente. Koelnische Zeitung ne aduce urmă­toarea știre hazlie: Acum doui ani, zice gazeta renană, a murit la Atena un supus bulgar care lăsa prin testament toată ave­rea sa, ce se urca la trei milioane. Statului bulgar. Autoritatea grecească a atacat în­dată testamentul in nulitate, reven­dicând această avere în folosul său dinaintea tribunalelor din Atena, cu toate protestările guvernului bulgar. Justiția grecească, după cum le­ne se putea ghici, a anulat­­ testamentul și a atribuit averea Statului grec. Ca să zică, pentru Greci, tribuna­lele lor sunt competente ca să ju­dece pretențiunile unui Stat străin asupra averei unui supus al acelui Stat, iar tribunalele române nu sunt competente a judeca pretențiunile Greciei asupra averei rămase de la o persoană care fusese supus turc și apoi supus român. Ciudată logică ! Era a sosit din Atena d. Alexan­­dropale, funcționar superior al minis­terului de externe grecesc, atașat pe lângă legațiunea Rusiei din București. Consiliul de miniștri a început ieri soară examinarea proiectului de lege relativ la reorganizarea corpului teh­­nic și l’a luat în considerațiune. După ce se vor termina desbaterile asupra acestui proiect, consiliul va lua în discuție proiectul de lege relativ la reorganizarea ministerului lucrărilor publice. Intr’un număr trecut al ziarului nostru am zis că frații Bogonos, mari proprietari în județul Iași, ar fi fost dați judecăței pentru că au bătut un soldat care păzea granița noastră spre Prut. Acuzațiunea ce s’a adus fraților Bogonos, cari se bucură de multe simpatii în Iași, era neexactă și ra­portul ce s’a făcut în contra d-lor era greșit cu desăvârșire. Afacerea venind înaintea judecă­torului de instrucție, acesta a dat o ordonanță de neurmărire, de­oare­ce d-nii Bogonos n’au bătut pe nici un soldat, ci au avut o gâlceava cu un individ care insultase familia d-lor și care se da de soldat, fără a fi în realitate militar. D. general Fâlcoianu, șeful statului major al armatei, a inspectat erî școala militară din Iași precum și serviciul de stat major al corpului al IV-lea de armată. Cu trenul de eră seara d. general Fâlcoianu a plecat la Galați, pentru a prezida comisiunea exami­natoare a căpitanilor aspiranți la gra­dul de maior. Consiliul de miniștri în urma re­feratului d-lui ministru de resbel a aprobat deschiderea unui credit de 260.000 lei pentru construcțiunea a patru șalupe destinate serviciului de poliție al Dunărei. Duminică, la orele 11, s'a făcut pe moșia Găinești, proprietatea Dome­niului Coroanei, inaugurarea primu­lui tren funicular din țara noastră. Serbarea a fost prezidată de d. Ion Kalinderu, administratorul Domenii­­lor Coroanei. La invitarea făcută de d. Vasile Tenoi, arendașul acestui întins domeniu și care a construit calea funiculară, a răspuns foarte multă lume. Intre alții am observat pe d-nii senatori de Suceava Goilav și Vasii, d. Miliő primarul orașului Fălticeni d. George Sofia, d. Alexan­­drescu, avocat al Statului, reprezen­tanții ziarelor L ’Indépendance R­o­­mainr, Lupta și Timpul etc. etc. Calea funiculară are o lungime de aproape 2 kilometri și este foarte solid și frumos construită. Ea stră­bate muntele Ciumerna. De pe vâr­ful acestui munte (înălțime 1164 m.), pornește o cale ferată care are o lungime de peste 9 kilometri, care înconjoară întregul parchet de pă­dure aflat în exploatare. In total d. Tenof a stabilit pe domeniul Coroa­nei o cale ferată de 20 kilometri. Fabrica ce a instalat pentru lucra­rea lemnului nu lasă nimica de dorit. Vom face o dare de seamă deta­liată asupra acestei inaugurări. Cetățenii Suceveni și asistenții la această serbare au adresat M. S. Re­gelui următoarea telegramă: «Sub prezidenția d-­nî Ion Kalinderu s’a inaugurat erî noul și frumosul local al școa­lă din Găinești și acum tot aci avem feri­­cirea de a participa la inaugurarea primu­lui tren funicular din țară. «Muntele Ciumerna devine de azi Rigi-Kulm a României. «Totul datorindu-se M. Voastre, Sucevenii și asistenții la această serbare vă roagă sa bine-voiți a primi viile lor mulțumiri». Consiliul profesoral al universităței din București s’a întrunit erî seară și, după oare­care discuțiuni, a decis ca Duminică la orele 2 d. p. să proce­deze la alegerea a trei profesori, care vor fi recomandați ministerului pen­tru ca unul din ei să fie numit rector. ---------------------&■--------------------­ Béé financiar, comercial si apicol Comercial Rusiei. (Telegramă din Pe­tersburg). Exportul a fost până la 1 August, de 218.438.000 ruble contra 388.270.000 din aceeași perioadă din 1891 și importul de 212.818.000 r. contra 219.491.000 r. în timpul celor 7 luni din anul trecut. Piețele noastre de cereale. — Prețurile diverselor cereale și in special a grâului nu nu­mai că nu s’au ameliorat, dar au mai scăzut. Navlul, care era atât de scăzut, s’a urcat, însă această urcare a influențat și mai mult scăderea prețurilor. Se atrimite această situațiune faptului că recolta a fost bună in toată Europa și îm­­prejurărei că s’a svorit cum că grâul este udat de ploae. Una din cauzele principale ale scăderei nepomenite a prețurilor, este și cuvăntul jin­n și a udat marile casse, care fac comerciu de cereale ca să mențină prețurile scăzute,—zice Vocea Botoșanilor. PETRECERILE ZILEI Teatrul Național. — Astă-seară, Marți, Deputatul tatei, comedie în 3 acte, locali­zata după Valaurêgue și Ordinneau. Vechea Împărțire de roluri, afara de rolul Saftica Topuzoglu, care va fi ținut de astă-data de d-na Al. Alexandrescu. Spectacolul va în­cepe cu drama într’un act, în versuri, "Lu­crătorii, de Eugene Manuel, tradusă de d. Radulescu Niger și jucată de d-nii Nottara, Costescu și d-rele Giupagea și Mateescu. Teatrul din Craiova. —Stagiunea tea­­trului național din Craiova va începe la 18 Octombre cu opereta Frumoasa, Elena. A DOUA EDIȚIE ULTIME INFORMAȚII Consiliul de miniștri a decis să se bată cu ocasiunea căsătoriei principelui Ferdinand cu princi­pesa Maria de Edimburg o me­dalie comemorativă. D. ministru de finanțe a fost însărcinat să intre în tratative pen­tru baterea acestei monede. D. Al. Marghiloman, ministru al justiției, va supune mâne aprobărei consiliului de miniștri nouile numiri ce se vor face în magistratura ina­movibilă. Fracțiunea colectivistă din parti­dul liberal este furioasă în contra comisiunei care a elaborat programul partidului. D. Stolojan spunea erî că comisiu­nea de program nu se întrunea re­gulat și ca cea mai mare parte din membrii ei nici n’au cunoștință de cuprinsul programului. Sunt principii, a zis d. Stolojan, care nu sunt proprietatea partidului și care nu vor fi admise in zilele de 25, 26 și 27 când se va discuta în ședința plenară proiectul comisiunei. Consiliul de miniștri în ședința sa de ero a discutat proiectele de legi ale d-lui ministru de lucrări publice. Ziarul Voința Națională publică că d. Cerlenti a fost la gară când a ple­cat personalul legațiunei grecești. După cât aflăm noi, d. Cerlenti n’ar fi fost la gară. D. Beldiman insistă asupra faimoa­sei scrisori incăpăținăndu-se a­pre­ TIMPUL 14 OCTOMBRE tinde că a fost primită de d. ministru de resboiu. Ancheta făcută la minister a dove­dit, prin trei martori, că plicul ce cuprindea acea scrisoare, operă poate a unui glumeț, a fost primit și des­chis la registatura generală a minis­terului de unde a fost oprită de unul din impiegații acestui serviciu. Ori­cât de puțină importanță ar putea avea o hârtie adusă de poștă la registratură și ori­care i-ar fi ca­racterul, sustragerea ei constitue un abuz grav în serviciu care nu poate de­cât să provoace depărtarea func­­ționarului căruia îi lip­pește în așa mod simțul datoriilor sale. Dacă scrisoarea nu e fabricată de însuși d. Bu­ldiman și aparține unui alt glumeț, d-sa a putut s’o primească prin poștă tot anonim și, prin urmare, în zadar s’ar incerca a afirma că nu i-a trimis'o funcționarul ce s’a cons­tatat că a avut’o in mână. Primim din Viena următorul extras telegrafic al unui articol pe care Co­respondența Politica îl publică asupra conflictului greco-român : Corespondența Politica ZÎCG în pri­vința afacerei Zappa și a rupturei de către Grecia a relațiunilor cu Româ­nia, că această bruscă deciziune a gu­vernului elenic nu este justificată de loc. Guvernul­ român nu putea să admită ca neînțelegerea să se fi re­gulat pe cale diplomatică, atunci când tribunalele țerei sunt singure competeate pentru a cunoaște aface­rile care interesează proprietatea imo­biliară situată în România,, și cu atât mai mult cu cât niște terțe persoane, care se zic moștenitori ai lui Van­­ghele Zappa, sunt interesate in litigiu; desbaterea trebue să urmărească cur­sul său legal și regulat dinaintea in­stanțelor judiciare. Corespondența Politică aprobă nota ministrului afacerilor străine al Ro­mâniei care contrastează cu tonul nervos al comunicațiunilor grecești. Intr’un articol întitulat Diplomație grecească vorbește și Figaro despre conflictul greco-român, comentându-l într-un chip cu desăvârșire defavo­rabil acelei diplomații. «Motivele invocate pentru a explica această ruptură—zice confratele Pa­risian, — trec peste toate marginale înțelegerea oamenilor rezonabili.» Cercetând cauzele adevărate ale rupturei,—căci pe cele mărturisite nu le poate admite de­cât ca un pretext. — Figaro nu crede că Grecia ar fi cedat in­­stigațiilor unei puteri străine­ ,ci crede ca sau Grecia a profitat ele cea d’intaiü ocazie ca să economisească și legația din București, cum­­ a mai economi­sit și altele, sau că e de vină tempe­ramentul grecesc, care «a pus deja de mai multe ori la grea încercare răbdarea puterilor». D. Tricupis, ne­voind sa rămâná mai pe jos de­cât d. Deryanis, a voit să ridice și el un «incident patriotic și a ales afacerea Zappa». «Ei bine, — zice autorul articolului de care vorbim, — cred că d. Tricu­pis n’a avut dreptate». Și mai departe : «iubim cu toții pe Grecia, dar, cu adevărat, politica ei începe să ne plic­tisească grozav». D. Bobescu, inspectorul Creditelor, a terminat ancheta in afacerea lui A­­lexiu, comptabilul Creditului agricol din Craiova. Alexiu a delapidat 12.700 lei, falsificând camptul de încasare a dobânzilor. Punerea pietrei fundamentale a Universităței din Iași s-a amânat până la primă­vară. D. Strelicescu, licențiat în drept, a fost numit judecător al ocolului al II-lea din Craiova. Sa anunță din Paris moartea lui Albert Millaud, spiritualul cronicar al lui Figaro. Această perdere este ireparabilă pentru confratele nostru parizim. Micile cronici glumețe, cum și ver­surile spirituale ale lui Millaud con­­tribuiau mult la succesul lui Figaro. In scurt timp Figaro a pierdut pe­s­te trei din colaboratorii săi. Nu mai departe de­cât acum câte­­­va zile a murit și secretarul redac­­țiunei d. Diguet, care era unul din cei mai activi colaboratori ai zia­rului. Dar aceasta nu însemnează că mo­­ralitatea e mare în redacția lui Fi­garo, ci însemnează mai curând că redactorii acestei gazete nu se schim­­bes și mor acolo de bătrânețe. Parchetul e pe urmele descoperi­rea unei escrocherii indrăsnețe de care e acuzat un d. S., comisionar. D. prim procuror Lahovari, d. ju­decător de instrucție Zamfirescu și d. colonel Rasty au operat ieri ares­tarea numitului S., care locuia la Hotel de France. Instrucția fiind secretă, nu putem da încă nici un amănunt. D­­oara Elena Popovici, studentă la facultatea de litere și științe, se plimba era cu frații ei în curtea casei sale din strada Sf. Constantin No 11, când de­odată simte o durere la o­­moplată. Căutând descoperă că a fost lovită de un glonț, a cărui detunătură insă nu se auzise. S’au dat primele îngrijiri pacientei grav rănite și s’a avizat parchetul pentru a face o anchetă. D. procuror Sărățeanu a mers de dimineață la domiciliul pacientei unde a și găsit glonțul care e de pușcă sol­dățească. Se crede că glonțul a fost tras de la vre-un tir și că s’a rătăcit lovind pe d-șoara Elena Popovici. Din cauza sărbătorii de mâine, Sf. Parasch­eva, ziarul nostru nu va apărea de­cât poimâne, Joi, la orele obicinuite. 1892 ULTIME TELEGRAME Finanțe rusești Petersburg, 24 Octombre. Primele 8 luni ale exercitului­­ actual au dat ca impozite achitate de țărani 28600000 ruble, adică 31,7 la sută din prevederile a­­nuale; în cele­l­alte state proporția este de 38,2 la sută.­Veniturile acestui an in Ru­sia sunt cu foarte puțin mai mici de­cât a­­celea din anul trecut. Raportul controlorului anunță că 180900000 ruble sunt acoperite de fondurile disponibile ale tesaurului imperiului. Loturile turcești Constan­tinopol, 24 Octombre. Levant Herat publică un articol asu­pra regulare! chestiunea lozurilor turcești ; guvernul otoman va lua în mâni această chestiune și pare că vrea să favorizeze în­­tr-un mod exorbitant loturile cu prime trase la sorț în detrimentul majorității poseso­rilor. Se asigură din sorginte oficială că consi­liul de administrație al datoriei nu a fost înștiințat de această chestiune și este puțin probabil ca el să -și dea consimțimentul. Jalnicii fii, ginere, nepoată și ne­poți cu adâncă durere anunță în­cetarea din viață în comuna Vârteju Nen­ru a­­ Preotului I. Saci« Opun în etate de 66 ani. înmormântarea va avea loc Mer­­curî 14 c. la mănăstirea din co­muna Ciorogârla (Sarmucași). DE VIN ZARE pădurea de brazi seculari, plaiul Loviștea, districtul Argeș, înconjurata de 2 riuri, care unite dă in Olt, 42 kilometri pe șosea de gara drumului de fer­m. Argeș , 2 kilometri de șoseaua citată și rnul Olt, prin care poate exploata foarte lesne. Doritorii se pot adresa la d-na Maria Ște­­fănescu, strada Academiei No. 2 casa Șteiner, primul etaj. SCHIMB, CUM1SS. 1NCASSO Christ. D. Elefterescu 4L—Str. Lipscan­.—41 Cumpără și vinde tot felul de Effecte de Stat după cursul official al Bursei; face avansuri pe depozite ; escomotează Cupoanele de la Effectele de Stat, în­casări și Remiteri.; negociază: Valute <? iv-&i ;y Atragem atențiunea lectorilor noș­tri asupra anunțului din pag. IV la Marelui Magazin de Luvru. j? fiâecla.ie «Se arginți Spa­rtu­l .1 ).< I­rr —“—----------^ (i­­ j Ci ALTAR S­AP­ONINITIN­ !h ANTIMIASMATIC, DESINFECTANT j| j­'^ admis în toate spitalele ®[| V E • q REPOSITUL 1 * fj . I Farmacia „Aurora“ în I o 26.—Str. Batiștei,—26 * jî ' | BUCURESCI. B g I RS U '■= De vânzare în principalele 5'II ii Draguerii si Farmacii „ S» fia c «si Medalia de argint Ajaecia || ,­g­. HOTEL METROPOL Vis-a-vis de Palatul Regal BUCUREȘTI Cea mai frumoasă posiție a orașului. Hotel de primul rang De la 1 Aprilie a. c. acest otel a trecut subt o nouă administrație care nu a cruțat nimic pentru a-i­ da tot confortul și luxul pretins de noile instalațiuni. Camere de la 2 lei in sus. Hotelul și­­ Cafeneaua Fost Caracaș restaurate și mobilate din nou. Ser­­viciu prompt, curățenie perfectă, pre­țuri foarte moderate. Petre Petrescu, Antreprenorul coloseului Opler din Sinaia Grand Hotel Union Sub-semnatul aduc la cunoștința onor. P. T. Public că am reînoit și mobilat cu to­tul renumitul meu­: „Grand Hotel Union“ situat in centrul orașului, instalând și­ con­ducte pentru apa fi trată în toate stagiurile, precum și Water-Closer higienice după sis­temul cel mai nou­, așa ca Hotelul mei nu lasă nimic de dorit. Recomand tot de­odată și renumitul meu restaurant cu bucătărie franceză și română. Vinuri alese. Prețurile foarte moderate. Cu stimă Franz Stiffler Librăria Robin FOSTĂ C. IOANNIȚIU Fundată la 1874A No. 27, Strada Lipscani No. 27 Cărți de șeoală, pentru cursul pri­mar și secundar—Material didactic —Articole de cancelarie—Papetarie de biuron și de fantazie — Registre —• Prese de copiat— Tablouri în uleiu— Modele și articole de d-­sm. ALCOOL ȘI ECMVEI Dintre cele mai bine se găsesc cu prețuri foarte reduse la COFETĂRIA D. Marinescu-Bragadiru STRADA CAROL I pentru prepararea Vișinatelor, Caisa­­relor etc. A APĂRUT „Codicele de selință al României“ cuprinzând : Constituțiunea, legea electorala, codicele civil cu procedura sa, codicele penal cu procedura sa, codicele comercial, codicele justiției militare, codicele justiției marinei, co­dicele silvic și toate cele alte legi, regulamente și decrete usuale, de la 1859 și până astăzi. de Ion Ph. Ghețu , Judecător de instrucțiune la Trib. Prahova. Prețul unui esem­plar legat în piele flexi­bilă 20 lei, broșat 18 lei. Depozitul numai la autor, în Ploești. DENTIST AMERICAN la CASA OLBRICH . Orele de consultațiune 9—12tsi 2—3 j cS­ Ape minerale naturale din toate sursele indigene și străine. Prafuri contra insectelor în sticle și cu kilogramul. Eain Lamau remediul cel mai bun contra durerilor celor mai violente de Rheu­matism cronic. Hârtie contra muștelor. Remediu radical pentru stîrpirea bătăturilor în cel mult opt zile. Extract din coaje da nucă pentru vopsit părul. Balsam de mesteacă pentru scoaterea petelor de pe obraz Farina Nestle nutrimentul cel mai bun pentru copii mici. Ceruiala pentru lustruit parguetele. Farfumuri pentru Batiste foarte concentrate cu kilo. Depozit la magazinul de drogue și coloniale. IOAN ȚEȚU 1 LA „CÂINELE NEGRU“ STRADA LIPSCANI, 1

Next