Timpul, decembrie 1892 (nr. 267-291)
1892-12-08 / nr. 273
No. 27 . ȘTIRILE ZILEI Temperatura: Observațiunea Casei A. Menu et C nne, optimanî, Calea Victoriei 83, pe ziua de 7 Decembre. Miezul nopții • • • . — 3. 7 ore dimineața . . . —1. Amiazi................... • 43. înălțimea barometrică 759.5 Starea cerului*, noros. * * * Printre ultimele daruri prețioase pe care Academia română le-a primit de la diferite persoane, se află și scrisorile adresate de poeții Gr. Alexandrescu și V. Alexandri d lui Ion Ghica in anii 1842—90, dăruite de d. Ghica. * * A Direcțiunea generală a serviciului sanitar publică spre știință că din causa aphthei epizootics, care bântie mai multe localități din Bulgaria, s’a oprit importul la noi in țara atât al oilor, caprelor, porcilor, cât și al tuturor productelor animale în stare brută, a nutrețului, gunoaelor și utensilelor care au putut fi întrebuințate la animale, prin toate trecătoarele despre acel Stat. * ^ * & Comitetul inspectorilor generali ai armatei, care trebuia să termine Sâmbătă lucrările sale, nu le-a putut termina. A terminat tabloul de înaintare pentru toți ofițerii combatanți și cei de administrație și intendența. Azi și mâine se va ocupa de ofițerii sanitari și de cei din rezervă. Mercuri va termina lucrările. 4c ♦ * Moștenitorii lui Eugen Alcaz, la facerea inventariului, au convenit între ei ca 600.000 lei să fie destinați la «crearea unui institut identic cu fondațiunea Carol I». Averea toată, după inventariul făcut, se ridică la 12.700.000, din care 6.000.000 in valori. [ x * La Societatea corpului didactic, Marți 8 Decembre, orele 8 și jum. seara, la Universitate, iși va ține conferința la d. V. D. Păun : despre frumos, artă și înrudirea poesiei cu celelalte arte frumoase. * * 4c DIN JUDEȚE M Secțiunea din Alexandria a Ligei culturale va da la 27 Decembre a. c., un bal care promite a fi splendid. Această secțiune este una dintre cele mai zeloase; în decursul acestui an ea a trimis deja 900 de lei comitetului central. * *93b DE PESTE MUNȚI Din Pesta se telegrafiazâ Tribunei. Societatea de lectură a universitarilor maghiari intervieveazâ prin mai multe comisiuni de câte două inși tinerimea română, dacă a luat parte la redactarea Replice? ? Toți răspund cu Da. * * * Societatea academică română din Viena, România Jună, ’și-a ales pe anul administrativ 1892—93 următorul comitet: Președinte: Drd. med. Nicolae Gomșa. — Vice-președinte: Alexandru Codarcea, Drd. med— Secretar I: Stud. med., Alexandru Vaida-Voevod.—Secretar II: Stud. med. Corneliu Iovanescu.—Casier: Drd. med. Tito. Liviu Tilea.—Controlor: Drd. med. Eronim Tătar. — Bibliotecar: Stud. for: loan Tuparencu. — Econom: Drd. Ionel Gapșa. DIN STRĂINĂTATE împăratul Austriei a pus în vînzare grajdurile regale de la Gödöllő, ceea ce dovedește că nu mai are întențiunea de a lua parte la vânătoriie călărețe, la care era invitata toată nobilimea maghiară. Această hotârire, zice Figaro, ar fi una din consecințele nemulțumirii lui Franz Iosef in urma ultimei crize politice din Ungaria. El n’ar mai avea de gând să petreacă în Ungaria decât timpul fixat prin Constituțiune, adică trei luni ale anului * m * Tribunalul civil al Seriei a pronunțat separația de bunuri intre Maurice Bernhardt, fiul celebrei artiste Sarah Bernhardt, și soția sa născută prințesa Jablonowska. D-na Maurice Bernhardt a expus că averea ei personală era pusă în primejdie de prodigalitatea soțului ei, pe care îl costă foarte mult cursele de cai și care e urmărit de numeroși creditori. Din Viena, 6 (18) Decembre: Impăratul, însoțit de marele duce de Toscana și de prințul Leopold de Bavaria, a plecat la vânătoare la Neuburg, unde va sta câteva zile. * * * Din Bruxelles ei se depășează cu data de 5 (17) Decembre. Azi, înainte de amiazi, a fost instalarea solemnă a prințului Albert, fiul contelui de Mandra, ca sub-loco*cotenent al regimentului de grenadieri. Au asistat la ceremonie : Regele, familia regală și ofițerii generali. Regele a pronunțat un discurs prin care aduce omagiu armatei belgiene și ofițerilor cari au contribuit la desvoltarea statului Congo. * * 4c O depeșă din Petersburg ne vestește că d. de Schweinitz, fost ambasador german în Rusia, a plecat de acolo Vineri; întreg corpul diplomatic l'a însoțit la gară. * w * ULTIM CUVENT Sgârciopol e pe patul de moarte și-și dictează testamentul: — La Li ogu două sute mii, la prințu moștenitor Constantinos trei sute mii... . Unul din martori, la urechea celuilat: — Cine ar fi crezut că Sgârciopol să fie veodată atât de darnic.. Lei l’aht: — Ei, acumi e ușor, nu dă din banii lui, dă dintr’aî moștenitorilor. Moș-Neaga. TIMPUL 8 DECEMBRE CRONICA EDILITARA Concluziunea cronicei trecute, vorbind asupra examenelor de căpitan la maior, a fost că dacă există o parte defectuoasă în armată ce se pune în evidență la epoca examenului, mai în toți b anii, ea trebue căutată numai în modul cum se prepară candidații pentru a trece acest examen. Vom căuta să învederăm că aceasta nu este de loc o aserțiune gratuită. Numărul candidaților ce s-au prezentat in acest an la examen a fost de 106, iar al celor reușiți de 29 , cu alte cuvinte reușiții au fost în proporție cam de un sfert din totalul candidaților. Vom observa, în treacăt, că acest raport s-a obținut mai în toți anii, ceea ce este destul a invedera că anul acesta nu a fost mai multă vigoare decât in anii trecuți. Partea importantă însă a examenului de anul acesta stă în faptul că prin modul cum a fost el făcut s’a putut constata care anume parte a instrucțiunei ofițerilor noștri este mai slabă. Se știe că examenul a constat din 3 probe: una practică (pe teren), una scrisă și una orală; fiecare din aceste probe au fost eliminatorii. iată cifrele diferitelor eliminării: La proba practică au fost eliminați 47 din 106, adică aproape 45 la sută , la proba scrisă 22 din 59, adică 37 la sută , la proba orală în sine au fost eliminați 8 din 37, adică în proporție de 21 la sută. Din aceste cifre se vede lămurit că proba practică a dat procentul cel mai mare de respinși (în infanterie cifra celor eliminați pe teren a fost în proporție de 50 la sută); imediat după proba practică vine cea scrisă, care dă asemenea un contingent de eliminați nu tocmai mic; proba orală din contră este aceea care a dat cele mai puține respingeri. De aci rezultă un fapt evident și anume acela că preparațiunea practică a candidaților nu este deloc satisfăcătoare și că instrucțiunea profesională teoretică nu este tocmai la nivelul dorit. Se înțelege că nu putem generaliza aceste concluziuni trase din rezultatele unui singur an, totuși credem că ele sunt nealterabile dacă ne-am raporta numai la modul cum a fost înțeleasă in armată până acum pregătirea pentru examenul de maior. * * * Necesitatea celor trei probe din care constă astăzi examenul și caracterul lor eliminator sunt pe deplin demonstrate de proporțiile celor căzți la fiecare din ele. In adevăr, proba practică dă tributul cel mai mare de eliminați, ori această probă constă numai din cunoștințele cele mai indispensabile oricărui oficer în general, cu atât mai mult celui cărui i se deschide drumul către gradele superioare. Faptul că nu toți candidații au trecut-o cu succes învederează că trebue să se insiste asupra ei în examen și să aibă caracterul eliminator, căci lipsa acestor cunoștințe nu poate fi cu nici un chip compensată prin alte cunoștințe ce ar permite candidatului a trece cu succes probele ulterioare. Temele date pe teren au fost cu desăvârșire simple; ele nu s’au raportat decât la cunoștințele cuprinse în regulamentele tactice, pentru fiecare armmă in parte. Nu era vorbă decât de a se cunoaște de aproape diferitele formațiuni și mijloacele regulamentare de a trece de la una la alta fără eșitare. Fiind vorba numai de ceea ce se face mai în toate zilele în regimente, oricine este împins a crede că nici un candidat nu ar putea fi respins la această probă, căci este de neadmis ca un ofițer, după mai bine de 10 ani de carieră, să nu cunoască regulamentele armei sale , și în adevăr nici unul nu a denotat lipsa acestor cunoștințe. Toți candidații cunoșteau regulamentele, dar în mod superficial, știa și diferitele formațiuni, nu însă în detaliu, și mai cu seamă foarte puțini din ei puteau lăsa a se vedea că’și dau bine seamă de valoarea tactică a diferitelor formațiuni și de cazurile în care sunt de întrebuințat fiecare din ele; și oricine va conveni că tocmai aceasta este partea adevărat utilă a regulamentelor; formațiunile cele mai excelente n’au nici o valoare, dacă nu știm a le întrebuința și trage profit practic din ele. Această lacună în cunoștințele candidaților provine din obiceiul neexplicabil, răspândit în armată, de a se studia regulamentele numai ca formă, nu și ca fond. Se crede că dacă cineva știe să enumere și descrie formațiunile exact cum sunt în regulament, este tot ce trebue să cunoască, ceea ce desigur este greșit, căci cu aceste cunoștințe de abia suntem în stare să facem exercițiunile de piața de arme, iar nici o dată nu vom fi în stare să aplicăm regulamentele cum va trebui să o facem în resboiu, adică să știm face față oricărei situațiuni reale în care ne putem găsi cu trupa ce comandăm. Care să fie cauza, și cum sar putea ea combate ? După noi, cauza nu poate fi de loc lipsa de buna-voința, ci faptul că instrucția practică a ofițerilor nu are caracterul unei școale continue, prin care ofițerul să se prepare pentru gradele superioare. In regimente când locotenentul știe să conducă semi-plutonul și căpitanul compania sa, fie chiar numai în mod mecanic, nimeni nu le mai cere mai mult. Și dacă apoi căpitanul voește in vederea examenului sau să învețe a conduce batalionul, aceasta nu o poate face decât prin sine, fără călăuză, fără direcție. Obține de la șeful regimentului, cu 2—3 luni înainte de examen, voia de a comanda batalionul, și în aceasta consimtă toată pregătirea sa pentru proba practică. Noi credem că șefii de diferitele trepte nu au numai îndatorirea de a cere subalternilor să-și facă datoria cu sfințenie și nu numai această datorie ci de a-i prepara pentru treptele următoare, de a le face școală in adevăratul sens al cuvântului. Locotenentul trebue să învețe a comanda compania nu prin sine, înlocuind pe căpitan pe apucate, când acesta lipsește din vre-o cauză oarecare, ci chiar însuși de la căpitanul său care trebue să aibă ca o datorie bine hotărită de a face școală ofițerilor sâi pentru gradul de căpitan, punându-i să comande compania, dându-le explicațiuni detaliate și coragindu-i la toate erorile, chiar cele mai mici. De asemenea căpitanii trebue să fie obiectul unei continue atențiuni a ofițerilor superiori din regiment, sub raportul instrucțiunei practice, ei trebuesc puși pe rând a comanda batalionul sub călăuzirea chiar a colonelului, care să dea cu acest prilej ofițerilor lor toate explicațiunile necesare pentru ca regulamentele să fie înțelese în spiritul lor și prin diferite exercițuri să învețe pe subalterni cum trebuesc ele aplicate. Suntem convinși că cu un astfel de procedeu proba practică nu numai că nu ar mai da un procent atât de mare de surprinși, dar ea ar deveni numai o simplă formalitate în examen căci greu s’ar mai putea găsi căpitani in armată cu 4 ani vechime, din care cel puțin 2 la trupa, care să nu poseadă regulamentele pe deplin de bine. Un mijloc din cele mai bune a se ajunge la acest rezultat, folositor nu numai căpitanilor dar armatei în general vorbind, ar fi acela de a se da o mai mare desvoltare în regimente instrucțiune aplicate. Evoluțiunile în sine nu au nici o valoare, totul stă, am mai zis’o, în aplicațiunea lor practică, aceasta este adevărata instrucțiune care va da fructe in răsboid, și tocmai aceasta este privită la noi ca ceva accesoriu, și pentru aceea se lasă in al doilea plan. In toate armatele astăzi s’a recunoscut valoarea acestui adevăr, și pentru aceea exercițiurile de piața de arme s’au redus la strictul necesar pentru a pregăti trupa și imediat se trece la la exercițiuli de aplicațiuni, începându-se mai întâiü, ca instrucție pregătitoare, numai cu cadrele, și apoi cu trupa. Se caută prin diferite teme tactice rezolvite pe teren a se deprinde ofițerii cu aplicațiunea regulamentelor la formele terenului și la anumitele cazuri concrete ce se pot ivi în practică. Iată deci una din cauzele de căpetenie pentru care examenele de maior dau rezultate descurajatoare, nu comisia e prea exigentă, sau regulamentul prea riguros, ci lacune reale există în modul cum se face instrucția practică a ofițerilor prin regimente ; aceasta a făcut cel puțin până in prezent ca aspiranții să nu fie preparați cum ar trebui să fie. Aceasta este singura și adevărata cauză pentru care 5 la sută din candidați să fie respinși la proba practică. Vom vedea în numărul viitor cele alte două probe. V. INTEMPLARILE zilei înjunghiată de bărbatul ei. — Nenorocita femeie Floarea, din Calea Călărașilor No. 259, care a fost transportată Sâmbătă la spitalul Colțea, fiind înjunghiată de bărbatul ei Oprea Ioniță, a incetat din viață ieri. Regele falsificatorilor. Ziarele din Paris aduc vestea că poliția de acolo a putut descoperi deunăzi pe unul din cei mai primejdioși falsificatori, Massieu. In momentul însă de a fi arestat, falsificatorul și a tras un glonț de revolver în tâmplă și a rămas mort pe loc. S-a găsit la dânsul o cantitate considerabilă de diferite valori falsificate, de borderouri de agent de schimb, etc. Acest primejdios pungaș isbutise să strecoare, pe diferite piețe financiare ale Europei, mai multe milioane de titluri falsificate. In lumea escrochilor în mare el se bucura de o considerație deosebită ; era numit regele falsificatorilor. ------------------------------------------- DIN TOATA LUMEA ------- Frigul în Rusia. La Petersburg temperatura e actualmente de 15 grade sub zero. Neva a înghețat cu desăvârșire. In sobele publice de prin piețe și de pe străzi a început să se facă locul. Printre clasele sărace, mizeria e ne mai pomenită. ------- Explorator reîntors. Din Marsilia nu se depeșează cu data de 6 (18) Decembre : Exploratorul Moteil a sosit, venind din Africa centrală. ------- Procesul turturorilor din timpul holerei în Rusia. Sâmbătă s-au judecat o nouă serie de acuzați în acest proces. O depeșă din Petersburg ne informează că 4 din acuzați au fost condamnați de Curtea marțială la moarte, alți 4 la munca silnică și 27 au fost achitați. FELURIMI Iarna în Italia.—Se anunță din Italia de sus că pe acolo e iarnă în putere. Prin cele mai multe locuri a căzut zăpadă și domnește un ger nemaipomenit. Din unele locuri se semnalează viscole puternice. Impregiurimea dintre Milano și Parma e acoperită toată de zăpadă. In Milano cantitatea de zăpadă e atât de mare că curățirea ei va costa 23.000 de lire. Provincia Brescia a fost bântuită de viscole teribile. Nici Napoli nu a rămas cruțat de iarnă, și acolo a nins. Un dar prețios.British Museului din Londra i s-a dăruit tronul reginei Hatafu (XVIII dinastie), care a domnit in Egipet pe la 1600 înainte de era creștină. După spusele arheologilor, acest tron e cea mai veche lucrare in abanos ce se cunoaște până acum. UTERE — ARTE — SCIÎNTE O mie și una de nuvele.—Această publicație, după ce a dat în fascicula 1 și 2 nuvelele Resboiul de Zola, Justin și Justitia de Richebourg și Crime misterioase de Richepin, va da in fascicula 3 o nuvelă de A. Daudet, Secretul morarului și O nebună, de Guy de Maupassant. Cu fascicula 4 va începe Exilată de Pierre Loti. Brazi și putregaiu, Moravuri provinciale, de N. Xenopul, a aparut de sub tipar in tipografia Voinței Nationale. ---------------------I.S.------------------- INFORMATIUNI M. S. Regele a binevoit a acorda comitelui Adelman de Adelmannsfelden, președintele Camerei Curței A. S. Regale principelui de Hohenzollern, ordinu Coroana României in gradul de mare ofițer. Ieri. Duminecă, fiind hramul bisericei Sf. Nicolae din Lipscani, M. S. Regele a asistat la serviciul divin, însoțit de d. Lascar Catargiu, președintele consiliului de miniștri, și de d. colonel Candiano Popescu. Serviciul divin a fost celebrat cu multă demnitate de P. S. S. Episcopul Silvestru. Consiliul de miniștri a admis proiectul de lege prezentat de d. Al. Lahovari, relativ la reorganizarea ministerului afacerilor străine. D. Al. Balș, șeful diviziei politice la ministerul de externe, a sosit în deplină sănătate la Alger, unde s’a instalat. Medicii din Alger au găsit starea d-lui Balș satisfăcătoare. Amicul nostru se va întoarce în țară în luna lui Maiu. D. Em. G. Krețulescu, actual primsecretar al legațiunei române din 1892 Berlin, este permutat în aceeași calitate la Roma, în locul d-lui Mavrocordat. D. Mavrocordat rămâne detașat în serviciul administrațiunei centrale a ministerului de externe ca șef de cabinet al ministrului. Citim în Voința Națonală : Mai multe ziare au anunțat că d. Eugeniu Stătescu ar fi figurat printre apărătorii lui Blumenfeld. Dăm cea mai formală desmințire acestei știri. D. Eugeniu Stătescu nu e apărătorul lui Blumenfeld și prin urmare n’a asistat la procesul acestuia...... Modul energic în care se dă această desmințire dovedește că informațiunea falsă despre participarea d-lui Stătescu la apărare a fost răspândită de inculpat în interesul cauzei. Făcându-se mai multe denunțări in contra d-lui Piersiceanu, șeful poliției comunale, d. L. Catargiu a orânduit o anchetă compusă din d. prefect al poliției și d. primar al capitalei spre a constata dacă sunt întemeiate aceste denunțări. Imputările făcute d-lui Piersiceanu constatându-se a fi întemeiate, șeful poliției comunale a capitalei va fi revocat. Ieri trebuia să se procedeze în Roman la alegerea a 7 consilieri comunali demisionați. Alegerea n’a putut avea loc, deoarece nu s’au prezentat candidați. Cu numărul de azi al Timpului publicăm în supliment proiectul de lege al d-lui ministru al cultelor asupra clerului mirean și seminariilor. Pentru o mai bună înfățișare a paginelor II și III ale ziarului, am luat hotărîrea ca «Cronicele», pe care până acum le publicam în forță, să le publicăm de aci încolo în coloane întregi. Ziarul Dacia, care apare în Galați, vorbind de prozelitismul pe care îl face institutul de călugărițe catolice din Galați Notre Dame de Sion anunță următoarele: D-șoara Natalia Șuțu, orfană bogată, cu avere de peste 60.000 lei venit annual, fiind elevă la institutul Notre Dame de Sion și-a părăsit familia și religia și s’a făcut călugăriță catolică sub numele de Soeur Benedictine de Sion și toate veniturile sale se varsă societățea catolice a Institutului.... Două fete bogate din Botoșani, ale căror nume ne scapă, s’au făcut călugărițe tot în ordinul Notre Dame de Sion. Mai deunăzî și-au vîndut la tribunalul local părțile lor de avere părintească și banii i-au depus la fondul comun al institutului. Citim in Constituționalul: La alegerea de mâine pentru scaunul episcopal al Romanului, se pare că sorții sunt în favoarea P. S. arhiereu Inocențin Ploișteanu, vicarul Mitropoliei din București. Joi va fi un prânz parlamentar la Palat. Prințul Al. Știrbey, deputat, președintele comisiunei budgetare, sosește diseară din Viena, unde fusese dus pentru îngrijirea sănătăței băiatului său mai mic. Boc financiar, comercialii a putul Recolta. — In Covurluiul citim că semănăturile de toamnă se arată foarte bine în acel județ. La aceasta a contribuit zăpada, care la început a căzut abundentă și a acoperit ca la trei palme toată câmpia. Asociația industrială ungară și-a serbat, — ne spune o depeșă din Pesta,— Sâmbătă aniversara a 50-a a existenței sale. Au asistat la serbare arhiducele Iosif cu arhiducesa, toți miniștrii, mulți deputați, etc. Societatea Anglo-Română. — Zilele acestea se va ține la Londra adunarea generală a societăței Anglo-Română, care— precum se știe — face foraje și exploatări importante de petrol in România. FETREGERÎLE ZÎEEI Teatru Național. — Și pentru Marți se anunța tot 423 (Die Giegers von Wien). Jouî, 10 Decembre, beneficiul d-nei Aristita Romanescu. Se va juca Lăcrămioarile și Georges Danáin. )