Timpul, decembrie 1892 (nr. 267-291)

1892-12-08 / nr. 273

No. 27 . ȘTIRILE ZILEI Temperatura: Observațiunea Casei A. Menu et C­ nne, optimanî, Calea Victo­riei 83, pe ziua de 7 Decembre. Miezul nopții • • • . — 3. 7 ore dimineața . . . —1. Amiazi................... • 4­3. înălțimea barometrică 759.5 Starea cerului*, noros. * * * Printre ultimele daruri prețioase pe care Academia română le-a pri­mit de la diferite persoane, se află și scrisorile adresate de poeții Gr. Alexandrescu și V. Alexandri d lui Ion Ghica in anii 1842—90, dăruite de d. Ghica. * * A Direcțiunea generală a serviciului sanitar publică spre știință că din causa aphthei epizootics, care bântie mai multe localități din Bulgaria, s’a oprit importul la noi in țara atât al oilor, caprelor, porcilor, cât și al tu­­turor productelor animale în stare brută, a nutrețului, gunoaelor și u­­tensilelor care au putut fi întrebuin­țate la animale, prin toate trecătoa­rele despre acel Stat. * ^ * & Comitetul inspectorilor generali ai armatei, care trebuia să termine Sâmbătă lucrările sale, nu le-a putut termina. A terminat tabloul de înaintare pentru toți ofițerii combatanți și cei de administrație și intendența. Azi și mâine se va ocupa de ofițerii sanitari și de cei din rezervă. Mercuri va termina lucrările. 4c ♦ * Moștenitorii lui Eugen Alcaz, la facerea inventariului, au convenit între ei ca 600.000 lei să fie desti­nați la «crearea unui institut identic cu­ fondațiunea Carol I». Averea toată, după inventariul fă­cut, se ridică la 12.700.000, din care 6.000.000 in valori. [ x * La Societatea corpului didactic, Marți 8 Decembre, orele 8 și jum. seara, la U­niversitate, iși va ține con­ferința la d. V. D. Păun : despre fru­mos, artă și înrudirea poesiei cu cele­­lalte arte frumoase. * * 4c DIN JUDEȚE M Secțiunea din Alexandria a Ligei culturale va da la 27 Decembre a. c., un bal care promite a fi splendid. Această secțiune este una dintre cele mai zeloase; în decursul acestui an ea a trimis deja 900 de lei comi­tetului central. * *9­3b DE PESTE MUNȚI Din Pesta se telegrafiazâ Tribunei. Societatea de lectură a universita­rilor maghiari intervieveazâ prin mai multe comisiuni de câte două inși tinerimea română, dacă a luat parte la redactarea Replice? ? Toți răspund cu Da. * * * Societatea academică română din Viena, România Jună, ’și-a ales pe anul administrativ 1892—93 următo­rul comitet: Președ­inte: Drd. med. Nicolae Gomșa. — Vice-președinte: Alexandru Co­­darcea, Drd. med— Secretar I: Stud. med., Alexandru Vaida-Voevod.—Se­cretar II: Stud. med. Corneliu Iova­­nescu.—Casier: Drd. med. Tito. Liviu Tilea.—Controlor: Drd. med. Eronim Tătar. — Bibliotecar: Stud. for: loan Tuparencu. — Econom: Drd. Ionel Gapșa. DIN STRĂINĂTATE împăratul Austriei a pus în vîn­­zare grajdurile regale de la Gödöllő, ceea­ ce dovedește că nu mai are în­­tențiunea de a lua parte la vânăto­­riie călărețe, la care era invitata toată nobilimea maghiară. Această hotârire, zice Figaro, ar fi una din consecințele nemulțumirii lui Franz Iosef in urma ultimei crize po­litice din Ungaria. El n’ar mai avea de gând să petreacă în Ungaria de­cât timpul fixat prin Constituțiune, adică trei luni ale anului * m * Tribunalul civil al Seriei a pro­nunțat separația de bunuri intre Mau­rice Bernhardt, fiul celebrei artiste Sarah Bernhardt, și soția sa născută prințesa Jablonowska. D-na Maurice Bernhardt a expus că averea ei personală era pusă în primejdie de prodigalitatea soțului ei, pe care îl costă foarte mult cur­sele de cai și care e urmărit de nu­meroși creditori. Din Viena, 6 (18) Decembre: Impăratul, însoțit de marele duce de Toscana și de prințul Leopold de Bavaria, a plecat la vânătoare la Neu­­burg, unde va sta câte­va zile. * * * Din Bruxelles ei se depășează cu data de 5 (17) Decembre. Azi, înainte de amiazi, a fost insta­larea solemnă a prințului Albert, fiul contelui de Mandra, ca sub-lo­­c­o*­cotenent al regimentului de grena­­dieri. Au asistat la ceremonie : Re­gele, familia regală și ofițerii gene­rali. Regele a pronunțat un discurs prin care aduce omagiu armatei bel­giene și ofițerilor cari au­ contribuit la desvoltarea statului Congo. * * 4c O depeșă din Petersburg ne ves­tește că d. de Schweinitz, fost amba­sador german în Rusia, a plecat de acolo Vineri; întreg corpul diploma­tic l'a însoțit la gară. * w * ULTIM CUVENT Sgârciopol e pe patul de moarte și-și dictează testamentul: — La Li­ ogu două sute mii, la prințu moștenitor Constantinos trei sute mii... . Unul din martori, la urechea ce­lui­la­t: — Cine ar fi crezut că Sgârciopol să fie veo­dată atât de darnic.. L­ei­ l’aht: — Ei, acu­mi e ușor, nu dă din banii lui, dă dintr’aî moștenitorilor. Moș-Neaga. TIMPUL 8 DECEMBRE CRONICA EDILITARA Concluziunea cronicei trecute, vor­bind asupra examenelor de căpitan la maior, a fost că dacă există o parte defectuoasă în armată ce se pune în evidență la epoca examenului, mai în toți b anii, ea trebue căutată numai în modul cum se prepară candidații pentru a trece acest examen. Vom căuta să învederăm că aceasta nu este de loc o aserțiune gratuită. Numărul candidaților ce s-au pre­zentat in acest an la examen a fost de 106, iar al celor reușiți de 29 , cu alte cuvinte reușiții au fost în pro­porție cam de un sfert din totalul candidaților. Vom observa, în treacăt, că acest raport s-a obținut mai în toți anii, ceea ce este destul a invedera că a­­nul acesta nu a fost mai multă vi­goare de­cât in anii trecuți. Partea importantă însă a exame­nului de anul acesta stă în faptul că prin modul cum a fost el făcut s’a putut constata care anume parte a instrucțiunei ofițerilor noștri este mai slabă. Se știe că examenul a constat din 3 probe: una practică (pe teren), una scrisă și una orală; fie­care din a­­ceste probe au fost eliminatorii. iată cifrele diferitelor eliminării: La proba practică au fost eliminați 47 din 106, adică aproape 45 la sută , la proba scrisă 22 din 59, adică 37 la sută , la proba orală în sine au fost eliminați 8 din 37, adică în proporție de 21 la sută. Din aceste cifre se vede lămurit că proba practică a dat procentul cel mai mare de respinși (în infanterie cifra celor eliminați pe teren a fost în proporție de 50 la sută); imediat după proba practică vine cea scrisă, care dă asemenea un contingent de eliminați nu tocmai mic; proba o­­rală din contră este aceea care a dat cele mai puține respingeri. De aci rezultă un fapt evident și anume acela că preparațiunea prac­tică a candidaților nu este de­loc sa­tisfăcătoare și că instrucțiunea pro­fesională teoretică nu este tocmai la nivelul dorit. Se înțelege că nu putem generaliza aceste concluziuni trase din rezultatele unui singur an, totuși cre­dem că ele sunt nealterabile dacă ne-am raporta numai la modul cum a fost înțeleasă in armată până acum pregătirea pentru examenul de maior. * * * Necesitatea celor trei probe din care constă astă­zi examenul și ca­racterul lor eliminator sunt pe de­plin demonstrate de proporțiile celor căzți la fie­care din ele. In adevăr, proba practică dă tri­butul cel mai mare de eliminați, ori această probă constă numai din cu­noștințele cele mai indispensabile ori­cărui oficer în general, cu atât mai mult celui cărui i se deschide dru­mul către gradele superioare. Faptul că nu toți candidații au trecut-o cu succes învederează că trebue să se insiste asupra ei în examen și să aibă caracterul eliminator, căci lipsa a­­cestor cunoștințe nu poate fi cu nici un chip compensată prin alte cunoș­tințe ce ar permite candidatului a trece cu succes probele ulterioare. Temele date pe teren au fost cu desăvârșire simple; ele nu s’au ra­portat de­cât la cunoștințele cuprinse în regulamentele tactice, pentru fie­care armmă in parte. Nu era vorbă de­cât de a se cu­noaște de aproape diferitele formațiuni și mijloacele regulamentare de a trece de la una la alta fără eși­tare. Fiind vorba numai de ceea ce se face mai în toate zilele în regimente, ori­cine este împins a crede că nici un candidat nu ar putea fi respins la această probă, căci este de nead­­mis ca un ofițer, după mai bine de 10 ani de carieră, să nu cunoască re­gulamentele armei sale , și în adevăr nici unul nu a denotat lipsa acestor cunoștințe. Toți candidații cunoșteau regulamentele, dar în mod superficial, știa și diferitele formațiuni, nu însă în detaliu, și mai cu seamă foarte puțini din ei puteau lăsa a se vedea că’și dau bine seamă de valoarea tac­tică a diferitelor formațiuni și de ca­zurile în care sunt de întrebuințat fie­care din ele; și ori­cine va con­veni că tocmai aceasta este partea a­­devărat utilă a regulamentelor; for­mațiunile cele mai excelente n’au nici o valoare, dacă nu știm a le între­buința și trage profit practic din ele. Această lacună în cunoștințele can­didaților provine din obiceiul neex­plicabil, răspândit în armată, de a se studia regulamentele numai ca formă, nu și ca fond. Se crede că dacă cine­va știe să enumere și descrie forma­țiunile exact cum sunt în regulament, este tot ce trebue să cunoască, ceea ce de­sigur este greșit, căci cu aceste cunoștințe de abia suntem în stare să facem exercițiunile de piața de arme, iar nici o dată nu vom fi în stare să aplicăm regulamentele cum va trebui să o facem în resboiu, adică să știm face față ori­cărei situațiuni reale în care ne putem găsi cu trupa ce co­mandăm. Care să fie cauza, și cum sar putea ea combate ? După noi, cauza nu poate fi de loc lipsa de buna-voința, ci faptul că instrucția practică a ofițerilor nu are caracterul unei școale continue, prin care ofițerul să se prepare pen­tru gradele superioare. In regimente când locotenentul știe să conducă semi-plutonul și căpita­nul compania sa, fie chiar numai în mod mecanic, nimeni nu le mai cere mai mult. Și dacă apoi căpitanul voește in vederea examenului sau să învețe a conduce batalionul, aceasta nu o poate face de­cât prin sine, fără călăuză, fără direcție. Obține de la șeful regimentului, cu 2—3 luni îna­inte de examen, voia de a comanda batalionul, și în aceasta consimtă toată pregătirea sa pentru proba practică. Noi credem că șefii de diferitele trepte nu au numai îndatorirea de a cere sub­alternilor să-și facă datoria cu sfințenie și nu numai această datorie ci de a-i prepara pentru treptele ur­mătoare, de a le face școală in ade­văratul sens al cuvântului. Locotenentul trebue să învețe a comanda compania nu prin sine, în­locuind pe căpitan pe apucate, când acesta lipsește din vre-o cauză oare­care, ci chiar însuși de la căpitanul său care trebue să aibă ca o datorie bine hotărită de a face școală ofițe­rilor sâi pentru gradul de căpitan, punându-i să comande compania, dându-le explicațiuni detaliate și co­­ragindu-i la toate erorile, chiar cele mai mici. De asemenea căpitanii trebue să fie obiectul unei continue atențiuni a ofițerilor superiori din regiment, sub raportul instrucțiunei practice, ei trebuesc puși pe rând a comanda ba­talionul sub călăuzirea chiar a co­lonelului, care să dea cu acest pri­lej ofițerilor lor toate explicațiunile necesare pentru ca regulamentele să fie înțelese în spiritul lor și prin di­ferite exercițuri să învețe pe sub­alterni cum trebuesc ele aplicate. Suntem convinși că cu un ast­fel de procedeu proba practică nu nu­mai că nu ar mai da un procent a­­tât de mare de surprinși, dar ea ar deveni numai o simplă formalitate în examen căci greu s’ar mai putea găsi căpitani in armată cu 4 ani vechime, din care cel puțin 2 la trupa, care să nu poseadă regulamentele pe deplin de bine. Un mijloc din cele mai bune a se ajunge la acest rezultat, folositor nu numai căpitanilor dar armatei în ge­neral vorbind, ar fi acela de a se da o mai mare desvoltare în regimente instrucțiune­ aplicate. Evoluțiunile în sine nu au nici o valoare, totul stă, am mai zis’o, în aplicațiunea lor practică, aceasta este adevărata in­strucțiune care va da fructe in răs­­boid, și tocmai aceasta este privită la noi ca ceva accesoriu, și pentru aceea se lasă in al doilea plan. In toate armatele astăzi s’a recu­noscut valoarea acestui adevăr, și pentru aceea exercițiurile de piața de arme s’au redus la strictul nece­sar pentru a pregăti trupa și imediat se trece la la exercițiuli de aplica­­țiuni, începându-se mai întâiü, ca instrucție pregătitoare, numai cu ca­drele, și apoi cu trupa. Se caută prin diferite teme tactice rezolvite pe teren a se deprinde ofițerii cu aplicațiunea regulamentelor la for­mele terenului și la anumitele ca­zuri concrete ce se pot ivi în practică. Iată deci una din cauzele de că­petenie pentru care examenele de maior dau rezultate descurajatoare, nu comisia e prea exigentă, sau re­gulamentul prea riguros, ci lacune reale există în modul cum se face in­strucția practică a ofițerilor prin re­gimente ; aceasta a făcut cel puțin până in prezent ca aspiranții să nu fie preparați cum ar trebui să fie. Aceasta este singura și adevărata cauză pentru care 5 la sută din can­didați să fie respinși la proba practică. Vom vedea în numărul viitor cele alte două probe. V. INTEMPLARILE zilei înjunghiată de bărbatul ei. — Neno­rocita femeie Floarea, din Calea Că­lărașilor No. 259, care a fost trans­portată Sâmbătă la spitalul Colțea, fiind înjunghiată de bărbatul ei Oprea Ioniță, a incetat din viață ieri. Regele falsificatorilor.­­ Ziarele din Paris aduc vestea că poliția de acolo a putut descoperi deunăzi pe unul din cei mai primejdioși falsificatori, Massieu. In momentul însă de a fi arestat, falsificatorul­­ și a tras un glonț de revolver în tâmplă și a ră­mas mort pe loc. S-a găsit la dânsul o cantitate con­siderabilă de diferite valori falsificate, de borderouri de agent de schimb, etc. Acest primejdios pungaș isbutise să strecoare, pe diferite piețe financiare ale Europei, mai multe milioane de titluri falsificate. In lumea escrochilor în mare el se bucura de o considerație deosebită ; era numit regele falsificatorilor. -------------------------------------------­ DIN TOATA LUMEA ------- Frigul în Rusia. La Petersburg temperatura e actualmente de 15 grade sub zero. Neva a înghețat cu desăvârșire. In sobele publice de prin piețe și de pe străzi a început să se facă locul. Printre clasele sărace, mizeria e ne mai po­menită. ------- Explorator reîntors. Din Marsilia nu se depeșează cu data de 6 (18) Decembre : Exploratorul Moteil a sosit, venind din Africa centrală. ------- Procesul turturorilor din timpul h­olerei în Rusia. Sâmbătă s-au judecat o nouă serie de a­­cuzați în acest proces. O depeșă din Peters­burg ne informează că 4 din acuzați au fost condamnați de Curtea marțială la moarte, alți 4 la munca silnică și 27 au fost achi­tați. FELURIMI Iarna în Italia.—Se anunță din I­­talia de sus că pe acolo e iarnă în putere. Prin cele mai multe locuri a căzut zăpadă și domnește un ger ne­mai­pomenit. Din unele locuri se semnalează viscole puternice. Impre­­giurimea dintre Milano și Parma e acoperită toată de zăpadă. In Milano cantitatea de zăpadă e atât de mare că curățirea ei va costa 23.000 de lire. Provincia Brescia a fost bântu­ită de viscole teribile. Nici Napoli nu a răm­as cruțat de iarnă, și acolo a nins. Un dar prețios.­British Museului din Londra i s-a dăruit tronul regi­nei Hatafu (XVIII dinastie), care a domnit in Egipet pe la 1600 înainte de era creștină. După spusele arh­eo­­logilor, acest tron e cea mai veche lucrare in abanos ce se cunoaște până acum. UTERE — ARTE — SCIÎNTE O mie și una de nuvele.—Această pu­blicație, după ce a dat în fascicula 1 și 2 nuvelele Resboiul de Zola, Justin și Jus­titia de Richebourg și Crime misterioase de Richepin, va da in fascicula 3 o nuvelă de A. Daudet, Secretul morarului și O nebună, de Guy de Maupassant. Cu fasci­cula 4 va începe Exilată de Pierre Loti. Brazi și putregaiu, Moravuri provin­­ciale, de N. Xenopul, a aparut de sub ti­par in tipografia Voinței Nationale. ---------------------I.S.-------------------­ INFORMATIUNI M. S. Regele a bine­voit a acorda comitelui Adelman de Adelmannsfel­­den, președintele Camerei Curței A. S. Regale principelui de Hohenzol­­lern, ordinu Coroana României in gradul de mare ofițer. Ieri. Duminecă, fiind hramul bise­­ricei Sf. Nicolae din Lipscani, M. S. Regele a asistat la serviciul divin, în­soțit de d. Lascar Catargiu, președin­tele consiliului de miniștri, și de d. colonel Candiano Popescu. Serviciul divin a fost celebrat cu multă demnitate de P. S. S. Episco­pul Silvestru. Consiliul de miniștri a admis pro­iectul de lege prezentat de d. Al. La­­hovari, relativ la reorganizarea mi­nisterului afacerilor străine. D. Al. Balș, șeful diviziei politice la ministerul de externe, a sosit în deplină sănătate la Alger, unde s’a instalat. Medicii din Alger au găsit starea d-lui Balș satisfăcătoare. Amicul nostru se va întoarce în țară în luna lui Maiu. D. Em. G. Krețulescu, actual prim­­secretar al legațiunei române din 1892 Berlin, este permutat în aceeași ca­litate la Roma, în locul d-lui­­ Mavrocordat. D. Mavrocordat rămâne detașat în serviciul administrațiunei centrale a ministerului de externe ca șef de cabinet al ministrului. Citim în Voința Na­țonală : Mai multe ziare au anunțat că d. Eugeniu Stătescu ar fi figurat printre apărătorii lui Blumenfeld. Dăm cea mai formală desmințire acestei știri. D. Eugeniu Stătescu nu e apărătorul lui Blumenfeld și prin urmare n’a asistat la procesul acestuia...... Modul energic în care se dă această desmințire dovedește că informațiu­­nea falsă despre participarea d-lui Stătescu la apărare a fost răspândită de inculpat în interesul cauzei. Făcându-se mai multe denunțări in contra d-lui Piersiceanu, șeful po­liției comunale, d. L. Catargiu a orân­duit o anchetă compusă din d. prefect al poliției și d. primar al capitalei spre a constata dacă sunt întemeiate aceste denunțări. Imputările făcute d-lui Piersiceanu constatându-se a fi întemeiate, șeful poliției comunale a capitalei va fi revocat. Ieri trebuia să se procedeze în Ro­man la alegerea a 7 consilieri co­munali demisionați. Alegerea n’a pu­tut avea loc, de­oare­ce nu s’au pre­zentat candidați. Cu numărul de azi al Timpului pu­blicăm în supliment proiectul de lege al d-lui ministru al cultelor asupra clerului mirean și seminariilor. Pentru o mai bună înfățișare a pa­­ginelor II și III ale ziarului, am luat hotărîrea ca «Cronicele», pe care până acum le publicam în forță, să le pu­blicăm de aci în­colo în coloane în­tregi. Ziarul Dacia, care apare în Galați, vorbind de prozelitismul pe care îl face institutul de călugărițe catolice din Galați Notre Dame de Sion a­­nunță următoarele: D-șoara Natalia Șuțu, orfană bogată, cu avere de peste 60.000 lei venit an­nual, fiind­­ elevă la institutul Notre Dame de Sion și-a părăsit familia și religia și s’a făcut călugăriță catolică sub numele de Soeur Benedictine de Sion și toate veniturile sale se varsă societățea catolice a Institutului.... Două fete bogate din Botoșani, ale căror nume ne scapă, s’au făcut călu­gărițe tot în ordinul Notre Dame de Sion. Mai deună­zî și-au vîndut la tri­bunalul local părțile lor de avere pă­rintească și banii i-au depus la fondul comun al institutului. Citim in Constituționalul: La alegerea de mâine pentru scau­nul episcopal al Romanului, se pare că sorții sunt în favoarea P. S. arh­i­­ereu Inocențin Ploișteanu, vicarul Mitropoliei din București. Joi va fi un prânz parlamentar la Palat. Prințul Al. Știrbey, deputat, preșe­dintele comisiunei budgetare, sosește diseară din Viena, unde fusese dus pentru îngrijirea sănătăței băiatului său mai mic. Boc financiar, comercial­ii a putul Recolta. — In Covurluiul citim că se­mănăturile de toamnă se arată foarte bine în acel județ. La aceasta a contribuit ză­pada, care la început a căzut abundentă și a acoperit ca la trei palme toată câmpia. Asociația industrială ungară și-a ser­bat, — ne spune o depeșă din Pesta,­­— Sâmbătă aniversara a 50-a a existenței sale. Au asistat la serbare arhiducele Iosif cu ar­hiducesa, toți miniștrii, mulți deputați, etc. Societatea Anglo-Română. — Zilele a­­cestea se va ține la Londra adunarea gene­rală a societăței Anglo-Română, care— pre­cum se știe — face foraje și exploatări im­portante de petrol in România. FETREGERÎLE ZÎEEI Teatru Național. — Și pentru Marți se anunța tot 423 (Die Giegers von Wien). Jouî, 10 Decembre, beneficiul d-nei Aris­­tita Romane­scu. Se va juca Lăcrămioarile și Georges Danáin. )

Next