Timpul, octombrie 1893 (nr. 216-241)
1893-10-14 / nr. 228
No 228 zieres a exprimat amiralului Avellan sentimentele delegaților, tot atât de sincere ca ale populațiunii parisiene. El a rugat pe amiral să primească cartea de aur și obiectele de artă lucrate de artiștii loreni și cari vor aduce aminte ofițerilor ruși că au prieteni credincioși și siguri în 1800 comune din Lorena. Amiralul, foarte atins, a mulțumit în numele său și în numele ofițerilor săi și a zis «că amintirea despre demersul Lorenilor va rămâne întipărită în inima noastră». Eșind de la cercul militar, delegațiunile s’au dus la d. Mohrenheim, rugându-i să depună la picioarele jarului o carte de aur ce cuprinde iscăliturile a 18or primari din Lorena împreună cu omagiile lor respectuoase ca dovadă a sentimentelor lor de prietenie. D. Mezières a vorbit o alocuțiune în care a zis că Lorena este cea d’Intain, care a dat semnalul acla națiunilor cu ocaziunea trecerii marelui duce Alexe pe acolo. In amintirea acestei zile, care va rămâne venerată, în amintirea vizitelor de la Kronstadt și Tulow, vă rugăm să depuneți la picioarele Țarului această carte, care exprimă gândul întregei Lorene. Ofițerii ruși s’au dus la 5 la cercul din strada Boissy d’Anglas, unde a avut loc o reprezentație teatrală; în urma ei s’a oferit un prânz. Paris, 24 Octombre. D. de Mohrenheim a răspuns delegațiunilor Lorenei că este foarte atins de sentimentele exprimate. El le va transmite Țarului și ii va da cartea de aur în luna viitoare când se va duce la St. Petersburg. El va spune Țarului că ofițerii ruși au fosit obiectul unor manifestațiuni entuziaste. Paris, 24 Octombre. La reprezentația de gală de eri seară au asistat d. Dupuy, mareșalul Canrobert, generalii Saussier, Février și alții. Sala era decorată și iluminată în mod feeric. Amiralul Avellan a sosit cu câteva minute înaintea d-lui Carnot. Când a intrat în loja d-lui de Mohrenheim, muzica a intonat imnul rusesc. Când a intrat de Carnot s’a intonat Marseillieza. Pe piața operii, mulțimea a aclamat pe ofițerii ruși strigând : Vivat! La revedere ! Paris, 24 Octombre D. Carnot a trimis amiralului Avellan portretul sau împreună cu o dedicațiune. ȘTIRILE ZILEI & Mâine, 14 Octombrie, fiind hramul bisericei Sf. Vineri (Hereasca), I. P. S. Sa Părintele Mitropolit-Primat va oficia în persoană serviciul divin la acea biserică. . * * D. dr. Felix, directorul serviciului sanitar, care se află acum la Viena, pentru a consulta somitățile medicale din acel oraș în privința boalei de urechi de care sufere, se va întoarce în capitală mâine. * * * Au mai fost proclamați bacalaureați următorii tineri și tinere : Brătescu Constantin, Briliant Osias, Bursan Iulian, Capșa C. George, Ceaușescu George, Cecropide Eleonora, Cecropide Tereza, Cereșanu Ion, Chabudeanu Edmea, Chabudeanu Paula, Chercea Victor, Christescu Grigore, Ciocan Ion, Coculescu Leontina, Cohe Adam, Condrachi Const., Conduratu Grigore, Constantinescu Florea, Constantinescu G. Elena, Constantinescu Ion, Cordescu Cecilia. * • șk O delegațiune, compusă din trei studenți ai facultăței de medicină din Iași, a venit în capitală ca să stărue pe lângă d. ministru al instrucțiunei publice, în numele colegilor lor, ca să se înființeze la facultatea de medicină din Iași o secție de clinică chirurgicală și obstetricală. * * * Luni s’a început examenul pentru trimiterea la Paris a unui doctor în medicină, care să se specializeze în chirurgie. Regretatul dr. Turnescu a lăsat suma de 4.500 lei anual ca să se servească această bursă. Comisia e compusă din d-nii d-rn Râmniceanu, Severeanu și Demostene. Nu s’a prezentat pentru această bursă decât un singur candidat, d. dr. Ghidionescu. La anul viitor se va mai ține încă un concurs pentru trimiterea la Paris a unui doctor în medicină ca să se specializeze în medicina internă. * * * Direcțiunea Operei italiene a acordat, pe tot timpul duratei stagiunei, studenților universitari două loji de rangul III cu prețul pe jumătate. Direcțiunea operetei franceze (Teatru Liric) a acordat o reducere de 25 la sută studenților, toate locurile, afară de loji și fotoliuri de orchestră. Pentru a beneficia de aceste reduceri, studenții se vor adresa la societatea Unirea sau la societatea studenților in medicină, spre a se înscrie la reprezentațiile Operei și a-și lua tichete pentru Operetă. * * * In vederea nouei organizări datei școalei practice de agricultură și meserii, divizia băeților, «lord. Zossima» de la Armășești, s’au făcut la această școală următoarele numiri și licențiări din serviciu . D. Const B. Barcian, profesor Cu titlul provizoriu la școala practică de agricultură de la Roman, se transferă și se numește profesor, cu titlu provizoriu, de agricultură, creșterea și întreținerea vitelor la școala «lord. Zossima», îndeplinind și funcțiunea de drector, în 1 cui rămas vacant prin demisionarea d-lui G. I. Bosian. D. Alex. Popeanu, actual șef de exploatare, se însărcinează și cu predarea cursurilor de aritmetică, agrimensură și comptabilitatea simplă. Se lasă în disponibilitate prin suprimarea funcțiunilor : D. C. P. Concita, actual profesor de zootehnie și geniul rural, și sub-director ; D. Ion Ionescu, ajutorul șefului de atelier de la lemnăre, și D. N. Vasilescu, instructor militar. * * * D. Nicolae Orășanu, fost ajutor de subprefect, este numit în funcțiunea de subprefect la plasa Călmățuiui, din județul Brăila, în locul d-lui Lambru Grigorescu, trecut în altă funcțiune. * * * am străinătate împăratul și împărăteasa Austriei au sosit eria Budapesta, venind din Gödöllő. Populația—ne spune o telegramă — a făcut perechea imperiale o primire entuziastă. * * * Politische Correspondenz anunță ca cornițele Kalnoky va pleca săptămâna viitoare în concediu. El va sta 8 săptămâni în Elveția și în Italia septentrională și se va întoarce la Viena pe la 15 Noembre * * * UL Tus cyyâMT Dojană neisbutită. Un părinte de familie primește de la unul din fiii săi, student, o scrisoare, care nu conține decat aceste cuvinte repetate pe o pagină întreagă". "■ Cine are nevoie de paralel —cine are nevoie de paralel» — și la sfârșit, «fiul ten A». Superat, părintele întoarce foaia și umple o pagină întreagă cu fraza : «Cine-i un stricat ! — cine-l un stritit !» și iscălește pe urmă ? «tatăl teu V». Moș Noașu. Oil STRÂINǍTÂTE Ultimul mareșal După moartea mareșalului Mac-Mahon nu mai rămâne decât un singur mareșal în Franța, mareșalul Canrobert, care a fost înaintat la această înaltă demnitate în ziua de 18 Martie 1856. In anul 1870, deși legea fixase la 6 maximul efectivului, statul-major francez avea în fruntea sa 7 mareșali: Vaillant, Forey, Bazaine, Canrobert, Randon, Baragney-d’Hiltiers și Mac-Mahon. Deși au jucat, în toate epocele, un rol foarte considerabil și foarte glorios în istoria militară a Franciei, foarte puțini mareșali au fost și miniștri de rasboiți. Cel dintâia a fost ilustrul Villars, iar după dânsul mareșalii Belle-Isle, de Broglie, Soult, Davout, Gouvion-Saint-Cyr, Victor, Gérard, Mortier, Maison, Vaillant, Randon, Niel și Le Boeuf. Unul dintre ânșii, mareșalul Soult, a ocupat în trei rânduri portofoliul răsboiului. Situația în Sicilia O depeșă din Roma a ziarului Pester Lloyd spune : Situația în Sicilia inspiră cele mai serioase îngrijiri. Autoritățile bisericești au primit ordinul să-și pună în joc toată influența lor asupra populației împotriva mișcărei socialiste. Deputatul sicilian De Felice amenință cu rezistența armată a 300.000 de socialiști sicilieni bine organizați. Ei nu se vor intimida, zice numitul agitator nici de sporirile de trupe, nici de starea de asediu; dacă soldații vor face uz de arme, va fi vas de dânșii . ---------------------------♦-------------------------- Brigandagiul in Dobrogea Un perceptor atacat. — O escortă de fricoși. — Omor. — Un sub-prefect curagios Săptămâna trecută, pe când perceptorul Grecu se ducea la casieria din Tulcea cu 15 mii lei, în pădurea Babadagului T-au eșit trei hoți bine înarmați, din cari două stâteau în marginea pădurei, iar unul eși la drum și, întinzând pușca, somn pe perceptor să stea. Excorta, compusă din vre-o 18 oameni, la vederea hoțului, a fugit, lăsând pe perceptor în mâna bandiților. Curagiosul perceptor, departe de a-și perde cumpătul, dete bicia cailor și isbuti asidva, împreună cu viața sa, și cei 15 mii de lei ai statului. Bandiții au tras focuri, atât asupra perceptorului, cât și asupra escortei; pe cel dintâia nu l-au putut vătăma întru nimic, dar dintre oamenii escortei a rănit pe unul și a omorît și un cal. A doua zi, aceiași bandiți apar in cătuna Camena, comuna Ceamurii de Sus, și comit un omor în împregiurările următoare . Surprind pe tinerul D. Dascalu în vie, îl prind și îl leagă de mâini cu un briü. Sora lui, numită Gana, fiind trimeasă de părintele ei ca să culeagă stru TIMPUL 14 OCTOMBRE guri, a zărit peste gard pe fratele ei legat, iar lângă el stând trei oameni străini armați. Fratele, văzând pe copilă,i-a spus să nu se aproprie că o omoară hoții. Atunci fata a fugit acasă și a dat de știre tatălui ei. Tocmai în acel moment se afla în acea cătună și d-l sub-prefect Vlădescu, care auzind de cele ce se petrec, se puse imediat în capul locuitorilor, cari s’au găsit pe la locuințele lor, și a alergat la locul unde se comitea crima. Hoții eșiseră deja din vie și își luaseră drumul spre pădure, care nu era tocmai departe. Sub-prefectul, în fruntea oamenilor cei însoțiți, dă năvală asupra bandiților, dar se vede imediat părăsit de toți și lăsat singur în fața primejdiei. Un singur locuitor avu curajul să se apropie mai mult de hoți și acela a fost împușcat la un picior. Hoții au putut astfel să se facă nevăzuți în pădure, după ce au tras în retragerea lor mai multe focuri asupra subprefectului. In urma acestora, subprefectul transportându-se în vin, unde tânărul Dimitrie Dascălu fusese prins și legat, Fu găsit deja mort, având la partea stângă a pieptului o rană cauzată prin împușcare, la pulpa piciorului stâng altă rană, două rane la cap, făcute de un instrument tăios, și alte două la degetele mâinii stângi. După urmele de pe terenul unde s’a găsit cadavrul, s’a constatat că o luptă teribilă a fost între victimă și asasini. Mobilul crimei se zice a fi faptul că nenorocitul părinte nu a depus la un anume loc o sumă de bani, pe care i-o ceruseră bandiții mai nainte. Deșteptarea Dobrogiei, care povestește toate acestea, aduce meritate elogii d-lui sub-prefect Vlădescu, care abia, intrat în funcțiune, a dat dovezi de atât curaj și atâta energie. INTEMPLURI Moarte subită. — Era pe la orele 11, un satean, anume Dinu Dulciu, ca de 40 de ani, de fel din comuna Bucșani (Dâmbovița), pe când venea cu o căruță cu var pe șoseaua Filantropia, a căzut deodată mort la pământ. Tovarășii săi săteni spun că nenorocitul era bolnav de mai multă vreme. Cadavrul s’a transportat la morgă. Părășit morții. — Raportul de ori al poliției povestește : O femee, al cărei nume a rămas necunoscut până azi, a încredințat mai acum câteva săptămâni un copil ca de 5—6 luni îngrijirea unei femei Leanca Țărănoaica, samsaroaică din strada Popa Nanu, ea însăși zicând că se angajase doică. Numita samsaroaică a dat copilul unei femei anume Marița Ghiță, din strada Mătăsari No. 31 , după câteva zile însă Marița a adus copilul înapoi la Leanca; samsaroaica lua copilul în brațe, dar spre marea-î spaimă observă că mititelul trăgea de moarte. Peste câteva minute copilul nu mai era decât un cadavru. Dezertor împușcat. — Ziarele din Iași povestesc: Zilele trecute, un soldat evreu dezertat din armată și dosit de la părinții săi, fiind prins, autoritățile militare respective îl trimiseră, sub escortă, la arestul militar de la Galata. Ajungând pe șăsul Bahluiului, dezertorul, care prinsese gust de libertate în repetitele rânduri în care dezertase, încerca să fugă de sub escortă. Soldatul care-l escorta îl soma de trei ori să se oprească. Neascultând de aceste somații, escorta trase trei focuri asupra fugarului. Al treilea foc nimerindu’l, nenorocitul căzu mort la pământ, încercare de sinucidere. — Ziarul local din T.Măgurele scrie: Sâmbătă, d. comandant al pompierilor de aci conducând la debarcader pe sora soției sale, o domnișoară de 16—17 ani, spre a pleca cu vaporul de dimineață la părinții săi la Oltenița, dânsa, cum a ajuns pe pontonul agenției austriace, de unde avea să ia vaporul, s’a strecurat in partea dinapoi a pontonului și s’a aruncat în Dunăre. Din norocire, văzând acest fapt îngrijitorul pontonului, anume Iosif, s’a repezit într’o clipă cu barca și, după 2—3 scufundări ale tinerei fete, a reușit a pune mâna pe dânsa și a o scoate din valuri; dânsa însă și atunci striga salvatorului său: «lasă-mă să mor». Scoasă afară cu totul abătută și întrebată asupra motivelor ce-au determinat-o la această faptă, dânsa n’a voit să spună nimic ; cumnatul său a recondus-o acasă, spre a-’î da cuvenitele îngrijiri. Pentru o pereche de cisme. — Ecoul Romanului povestește: In seara de 5 spre 6 curent, măcelarul loan Reptea, ducându-se la loan Guguță, cismar, spre a’i cere niște cisme ce i le comandase și spuindu-i-se că cismele nu sunt gata. Reptea dă trei palme lui Guguță, in urma cărora acesta a încetat din viață a doua zi la ora 2 p. m. Parchetul anchetează. Expoziție și nenorociri. — Se anunță din Chicago cu data de 8 (21) i. c.. Din cauză îmbulzelii enorme la expoziție, în timpul din urmă nu trece o zi fără una sau mai multe nenorociri pe liniile ferate. Eri a fost o ciocnire teribilă lângă stațiunea Battlebeck. Cincizeci de pasageri au fost omorâți și foarte mulți greu răniți. Ucigaș de tată. — Din Palermo se vestește : O crimă îngrozitoare s’a comis în ConpofeJice. Un negustor bătrân, anume Venturela, în vârstă de 72 de ani, greu bolnav, își dicta unui notar testamentul, când unul din fiii săi, Antonio, în vârstă de 34 de ani, socotindu-se nedreptățit din dispozițiele testamentare, ucise pe tatăl său, împușcându-l, așa cum zăcea în pat. — Criminalul a fugit și până acum n’a putut fi încă prins. Testamentul bătrânului Venturela a rămas neisprăvit. Crimă nihilistă. — Din Petersburg se vestește : S’au arestat aci vr’o 50 de studenți ai facultății de medicină și chirurgie. Ei faceau parte din o asociație nihilistă și sunt bănuiți că au atras pe un fost tovarăș al lor într’o pădure, l’au ucis și i-au mutilat corpul într’un chip oribil. Aceasta din pricină că acel nenorocit făcea printre ei pe spionaj. Arestările au produs o impresie penibilă în Petersburg, unde deja de mult nu se mai auzia de isprăvile nihiliștilor. ------------------------------------------------------- JACK SPINTECĂTORUL? Opinia publică din Olanda și Englitera este viu agitată de câteva săptămâni de o afacere criminală senzațională. Un oarecare Hendrik de long a fost arestat, bănuit de a fi ucis cel puțin două femei. După constatările de până acum, iată cum stă afacerea : La 3 (15) iunie a. c., calfa de zugrav de long, în vârstă de 32 de ani, fost și bucătar pe diferite vapoare engleze, lua în căsătorie la Maidenhead, lângă Londra, pe fiica unui întreprinzător de clădiri, d-ra Sara Anna Juett, o fată de 25 de ani, pe care o cunoscuse pe timpul când zăcea bolnav în spital. Anna Juett era îngrijitoare în acel spital. După cununie, noui căsătoriți au făcut o călătorie prin Olanda și Belgia. Pe la începutul lunei Iulie au sosit la Arnheim, trăgând la ospătărie. La 7 Iulie au plecat de aci și de atunci tinera femee a dispărut fără urmă. La 1 August, de long, dându-se drept doctor, intră în relații cu o modistă, Mara Sibylla Schmitz din Amstedam Maria Schmitz era în vârstă de 40 de ani. Sub pretext că nunta trebuia să se facă în Englitera, pleca cu dânsa la 15 August la Londra. La 21 însă se întoarseră tot necăsătoriți. După ce au fost văzuți amândouă prin diferite locuri în apropierea orașului Amsterdam, Maria Schmitz dispăru la 30 August, fără să i se mai fi dat de urmă până astăzi. Poliția englezească a fost cea dintâia care și-a îndreptat atenția asupra lui de Jong. Când el se întorsese la Londra însoțit de d-ra Schmitz, a fost și la d. Juert plângându-i-se cu lacrămi amare că nevastă-sa, fiica d-lui Juett, îi devenise necredincioasă și fugise cu un american pe care-l întâlniseră in călătoria lor. Soacrei sale îi înapoiase fotografia tinerei femei și mai multe scrisori. Mai zicea că are de gând să urmărească pe fugari, să pedepsească pe seducător și să-și ia nevasta îndărăt. D. Juetz însă, din toată atitudinea ginerelui său, a ghicit că nu-i spusese decât minciuni. El se adresa poliției cu rugarea să cerceteze de urma ficei sale. Cercetările au dus la arestarea lui de Jong, care între acestea se întorsese la Amsterdam, arestarea s’a făcut pe motivul că de long nu știa să dea nici o lămurire nici despre soarta nevestei sale, nici despre aceea a Măriei Schmitz, cu toate că se constatase că vînduse hainele și giuvaericalele ambelor femei. Instrucția începută in contra lui de long (care de altfel a mai stat trei ani în temniță în Olanda) a dovedit până acum că acest om a fost logodit cu multe femei, pe multe le-a escrocat cu sume mai mult sau mai puțin însemnate și pe toate le-a părăsit. De Jong tăgăduiește că ar fi ucis pe cele două femei și afirmă că trebuie să se întoarcă în curând amândouă. Uneori se preface nebun. Bănuiala că el și Jack spintecătorul ar fi una și aceeași persoană, nu e încă dovedită, dar pare destul de verosimilă. In Olanda se crede că s’ar fi prins in persoana lui de long autorul și a altor 3 asasinate rămase până astăzi neexplicate. * * * Ultimele știri, care se comunică prin telegraf gazetelor vieneze în această afacere, spun: D. Jong, într’un lung interogatoriu ce i s’a luat de judecătorul de instrucție Simons din Amsterdam, a sfârșit prin a zice că ar fi vîndut unor case de prostituție pe cele două femei cu care a trăit. A refuzat însă să dea adresa acelor case. Dar,—cadavrele femeilor ucise au fost găsite deja; —cel puțin niște rămășițe ce s’au găsit în apropierea locurilor de unde se semnalaseră disparițiile celor două femei, se crede a fi rămășițele acestor nenorocite. Judecătorul de instrucție și-a exprimat convingerea că de Jong și Jack Spintecătorul sunt una și aceeași persoană. Pentru probarea acestei bănueli, se propusese a se încerca ionotizarea acuzatului, dar tribunalul a respins această propunere ca ilegală. Dr. Sterie N. Ciurea IX. Pelikangasse No. 10 — Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la Facultatea de Medicină din Viena. Consultațiuni și prin corespondențe 1893 DIN TOATA LUMEA ------- Cât a produs «Faust». Cu ocazia morții compozitorului Gounod, ziarele franceze publică diferite amănunte și anecdote din viața lui. Intre altele, un ziar amintește că opera principală a compozitorului, Faust, s-a plătit în vremea ei cu modesta sumă de 6.000 de franci și acești bani i-a scos foarte cu greu de la creditorul său. Și cu toate astea, numai până la 1867 Faust produsese deja un câștig net de un milion creditorului! Trebuie să se spună spre cinstea editorului că, deși contractul nu-l obliga la această, el a făcut o parte însemnată din aceste beneficii și compozitorului. --------Arton sinucis ? Se anunță din Port Said ziarelor vieneze că un oarecare Hartin sau Arton s-a împușcat din cauza unor neînțelegeri cu amanta sa, o cântăreață din trupa Duse. Rămâne a se stabili dacă sinucisul era sau nu identic cu celebrul Arton. ------- Memoriile lui Mac-Mahon. Mareșalul Mac-Mahon a lăsat în urma sa patru mari volume manuscrise de Amintiri, tratând despre : expedițiile africane, răsboiul din 1870—71, armata de la Versailles și preșidenția Republicei. Se zice că amintirile sunt scrise cam fără cruțare pentru unele persoane ; din această cauză e probabil că publicarea lor se va mai amâna pentru câtva timp. ---------------------------♦-------------------------- FELURIMI un singur tun. — Republica Andora posedă un singur tun , ar dori ea poate să aibă mai multe, dar tunurile sunt scumpe și astfel a trebuit să se mulțămească numai cu unul. Mai bine unul decât de loc. S’a comandat așadar la Krupp în Essen un tun frumos după modelul cel mai nou. Zilele trecute a sosit monstrul de oțel la locul destinației. După asigurările fabricantului, tunul e în stare să arunce un proiectil la o depărtare de 18 kilometri. S’a așezat tunul pe dealul cel mai înnalt din țară, astfel că toți cetățenii se puteau convinge cât de bine apăra valea. Acum era vorba să se facă și încercări de tir. Se umplu deci tunul, dar în momentul de a se comanda foc unul din cei de față interveni cu judicioasa obsevație că glonțul trebuia îndreptat undeva. In care parte însă ? Asta era chestiunea ! Teritoriul republicei Andora nu este deci de șase kilometre patrate. Ori încătre se întorcea tunul, glonțul avea să cază sau pe teritoriul Frandei sau pe al Spaniei ! Unul propuse să se îndrepteze tunul in aer, dar un alt cunoscător în materie de tunuri observă că glonțul avea să cază în acest caz, desigur, iar pe pământ, și putea să pricinuiască mari nenorociri. Teribilă dilemă . Sau să se găurească republica Andora, sau să se împuște asupra statelor vecine și să se provoace astfel cu durință un rasboiü european I In considerația tuturor acestor împrejurări, artileria din Andora primi contraordine și astfel fatalul foc nu s’a dat nici până în ziua de azi I ---------------------------♦--------------------------INFORMATIUNI Invitațiile pentru botezul Principelui Carol au fost deja trimise de Curtea regală. Invitații sunt în număr de 150. Botezul va avea loc irevocabil Duminecă, 17 Octombre, la orele 2 luni, după amiazi. La scrisoarea ce a adresat M. S. Regelui cu ocaziunea nașterei principelui Carol d. Al. Papadopol Calimah, membru al Academiei române, M. S. a răspuns prin următoarele rânduri: Am primit cu o vie plăcere scrisoarea d-v. și urările așa de bine simțite ce -mi exprimați pentru nașterea întâiului principe român în dinastia mea. Ve mulțumesc din suflet de partea adâncă și călduroasă ce luați * • > la acest fericit eveniment, care este o puternică chezășie pentru viitorul României. CAROL Cu ocazia botezului Principelui Carol, Teatrul național va da o reprezentație populară, în care se va juca «Fântâna Blanduziei» de Vasile Alexandri și «Pe malul gârlei» de Ascanio. In consiliul de miniștri, care s’a ținut ori, s’a discutat budgetul Statului pe anul 1894—95, astfel cum trebue alcătuit pentru a se aduce înaintea Corpurilor legiuitoare chiar la începutul sesiunei parlamentare.