Timpul, decembrie 1893 (nr. 266-289)
1893-12-04 / nr. 269
I ANUL AL CINCISPREZECELEA. No. 269______________EDIȚIA A TREIA ABONAMENTELE In țară pe un an........................................40 lei „ pe 6 luni....................................20 lei „ pe 3 luni....................................10 lei Pentru streinăătate, un an.......................50 lei Redacția și Administrația - 23,STRADA DOAMNEI,23-Un exemplar 15 Bani SÂMBĂTĂ 4/16 DECEMBRE 1893 TIMPUL . .. .. . ANUNCIURI și INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV...................0,40 Reclame.................. III......................1,’50 2,5« *țț |* In anunciurile se primesc la Agnițta 1\ % *’ Havas, 8 Place de la Bourse 7 ^ -----j1 • Redacția și Administrația : — 8Ș, STRADA DOAMNEI, 23 exemplar 15 Bani Explicații zadarnice Am dovedit oricum d. Sturdza printr’o întorsătură nedibace ’șî-a schimbat cu desăvârșire politica sa. Știm că șeful presumptiv al colectivității va îngâna următoarea explicație: Când susțineam politica externă din Revista Nouă 1890, alta era starea Românilor din Ungaria decât cea de astăzi, starea lor schimbându-se, nevoit am fost să schimb și eu politica. Ei bine, nu este adevărat. Nici unul din gravaminele Românilor de dincolo nu datează de la 1890 încoace. Intr’adever de ce se plâng Românii ? Ei se plâng că reii și fără voia lor Ardealul a fost alipit de Ungaria. Această alipire și copiii știm că nu datează de la 1890 încoace. Ei se plâng că deși de drept Transilvania face o singură apă cu Ungaria, totuși în Transilvania și legea electorală și legea de presă sunt, legi speciale, mai autoritare decât cele din Ungaria și care de fapt se aplică numai Românilor. Aceste legi nu datează de eri. Ei se plâng că juriul in materie de presă a fost mutat de la Sibiu la Cluj tocmai pentru ca condamnările să fie sigure și că de atunci încoace s’au umplut temnițele ungurești de ziariști români. Toate acestea datează de mulți ani înainte de 1890. Românii din Ardeal,se plâng că legea naționalităților nu s’a respectat nici [o dată, că în contra legei limba românească a fost scoasă din toate oficiile; că școli secundare românești Statul n’a înfiiințat, deși era dator să o facă după legea naționalităților, că din potrivă gimnaziul din Beiuș a fost maghiarizat și cel din Năsăud este amenințat, că la Caransebeș și la Arad li s’a refuzat Românilor d’a deschide gimnazii cu propriile lor mijloace etc. etc. Toate acestea, dar toate datează cu mult dinainte de 1890. Se mai plâng Românii că în propria lor patrie slujbele publice nu le sunt deschise. Astfel ei pretind că în loc de 3700 de funcțiuni publice, care li s’ar cuveni după populația lor, d’abia sunt 430. Cine va crede că înainte de 1890 Românii ardeleni figurați cu miile în slujbele Statului ungar și au fost tocmai acuma dați afară, ca să ușureze d-lui Sturdza schimbarea sa la față ? ! Tot așa este cu toate plângerile Românilor. Nici una nu e isvorîtă din stări recente. Chiar legea azilurilor de copiii a fost propusă Parlamentului din Budapesta înainte de 1890, și legea Csaky asupra întregirei loiurilor învățătorilor și a imixtiunei mai pronunțate a Statului în școale confesionale, oameni, cari se ocupă cu lucrurile de dincolo, o cunosc de aproape 3 ani și știu că ea se bazează pe o lege veche din 1868. Dar, zice-va d. Sturdza, violențele de la Turda și de la Oradea Mare sunt de dată mai recentă. Lasă că aceste violențe își au prototipul lor în violențele mai vechi de la Cluj, de prin anii 1884—1885, cam prin vremea expulzării Ardelenilor de către d. Sturdza, dar care va fi omul serios care va susține un singur minut că violențele mulțimea de uliță, ar putea să producă maghiarizarea Românilor ? Din potrivă, istoria stă de față ca să ne spună că violențele niciodată n’au văr temut altui cuiva decât celui care le-a comis și că din contră ele au oțelit totd’auna victimele. Nici o altă scuză nu are d-nul Sturdza, căci nici măcar convingerea sufletească că Românismul ar sta în scădere nu poate s’o aibă. Afirmăm cu tărie că niciodată Românismul, ca chestie de rasă, nu a fost, mai înfloritor ca în anii din urmă, și de n’ar fi altă dovadă decât numărul mereu crescând al ziarelor scrise în limba românească, care au apărut în anii din urmă în toate colțurile de pământ locuite de Români, în care, bineînțeles, presa este posibilă, și încă dovada ar fi complectă. Mersul însă înainte al neamului românesc nu poate fi căutat, orice ar zice d. Sturdza, în afară de regatul român, care este inima neamului românesc. Ei bine, în acest regat totul înflorește, și armată și finance și bogăția publică și școala și biserica, întreaga hrană trupească și sufletească a unei națiuni. Această fără de exemplu înflorire țara o datorește partidului conservator. Cu munca lui deșteaptă și fără preget el a întărit regatul român și a dat, o nouă strălucire numelui de Român. Lucrând astfel, el a slujit mult mai bine cauza Românismului decât aceia cari, fără a se expune întru nimica, căci se știu la adăpostul Statului român, își dau deșarta plăcere de a umple aerul cu bocete prefăcute asupra ruinelor Românismului și, micșorând credința noastră în puterea de resistență a neamului românesc, vor să ne împingă la niște încercări politice, care nu se potrivesc decât cu desperații. ------------------------+----------------------- TELEGRAME Din Camera franceză. — Grevele. — Grânele Paris, 14 Decembre. * Camera. Prima parte din propunerea d-lui Bassy relativă la o anchetă în privința grevelor din Pas-de-Calais și Nord a fost respinsă cu 401 voturi contra 131. A doua parte, privitoare la o anchetă asupra condițiunilor de muncă în toate minele, combătută de guvern, a fost respinsă cu 366 voturi contra 166. D. Leygues întreabă în privința scăderii prețului grânelor, atribuind cauzele importațiunii americane, admiterii temporale, stabilirii de întrepozite, tarifelor de pătrundere și organizării întrepozitelor. D. Wiger respunde că guvernul se preocupă de scăderea prețului grânelor. Regimul actual al întrepozitului trebuia să fie modificat. Ministrul declară că guvernul va apăra interesele țăranilor (aplause). Paris, 14 Decembre. In cursul discuțiunii propunerii Bassy, d. Millerand impută guvernului că a luat partea companiilor de mine. D. Lamendin, deputat socialist din Pasde-Calais, a apărat purtarea companiilor ; el a zis că ceea ce greva a costat pe lucrători, ți târgul francez justifică trimiterea lucrătorilor concediați. El a arătat că sindicatul a decis greva. Criza din Italia Roma, 14 Decembre. Criza ministerială nu s’a sfărțit. Soluția e din nou amânată pe mâine. Tratatele Germaniei cu Spania și Serbia Berlin, 14 Decembre. Reichstagul discută tratatele de comreț cu Spania la Serbia. D. de Manteuffel, conservator, declară că concluzia tratatelor de comerț din 1891 este o grețeală politică; el a făcut o grețeală votându-le ți recunoaște aceasta, dar guvernul urmează a face aceeați grețeală. D. de Captivi declară că pe de o parte este adevărat că agricultorul trebue să suporte cheltuelile tratatelor de comerț, fiindcă un Stat care produce mai cu seamă grâu trebue să obție oarecare concesiuni, dar cancelarul respinge felul de a combate al Unirea agricultorilor care cheamă masele populare la luptă contra guvernului în chestia monetară. D. de Caprivi zice că chiar dacă ar fi cel mai decis dintre bimetalițti, n’ar putea face un pas fără concursul Angliei. Cea mai mare parte dintre oratori vorbesc în favoarea tratatului cu Spania. Tratatele cu Spania și Serbia s’au votat cu o mare majoritate. Cu ocazia tratatelor comerciale, comisiunea Reichstagului a adoptat o rezoluție invitând pe guvern de a se ocupa cu admiterea arbitragiului pentru neînțelegerile rezultând din tratate și să aibă în vedere sistemul monetar, organizarea burselor ți legislația mrberă, chestiuni care toate trebue să aibă o soluție identică în toate Statele civilizate. Măsurile escepționale în Boemia.—Coaliția guvernamentală austriacă Viena, 14 Decembre. Camera deputaților a aprobat cu 185 contra 73 voturi măsurile escepționale pentru Praga și împrejurimile sale ți a respins moțiunea tinerilor cehi. In ședința de aseară Prințul Windischgraetz a recomandat aplicarea provizorie a trimestrului din budgetul anului trecut. El salută accesiunea de voturi prețioase la partidele coalizate; el speră că coalizația se va întări, că -ți va cățtiga prietini ți se va apropia de adversarii ei. Soluția chestiilor dificile cu care este însărcinat guvernul nu e posibilă decât dacă coalizații vor renunța la câteva cereri și când ei vor avea încredere în minister, care va evita tot ce poate atinge principiile lor (aplause vii). Din Maroc Tanger, 14 Decembre. Sultanul a anunțat fericitul rezultat al campaniei sale de la Tafilet și sosirea sa la Maroc. Sistemul programului de lucru în Camera engleză Londra, 14 Decembre D. Gladstone a anunțat Camera comunelor că vacanțele parlamentare de Crăciun vor ține de la 22 până la 27 Decembre. D. Dorington propune amânarea parlamentului pentru a protesta în contra intențiunii guvernului de a impune Camerei un program de lucru. După lungi desbateri, propunerea e respinsă cu 165 voturi contra 115. Noua preșidenție a confederației elvețiene Berna, 14 Decembre Adunarea federală a ales pe d. Frey, prețedinte, ți pe d. Zemp, vice-prețedinte, pentru anul 1894. Duel politic Budapesta, 14 Decembre In urma cuvintelor violente rostite de deputatul Olay la adesa secretarului de Stat Gromon, acesta a trimes martori d-lui Olay. Se vorbețte de un duel cu sabie. ----------------—-—♦-----------------------Sunt convins că în afacerea furtului prin efracțiune comis în noaptea trecută la d-na Rasty, ziarul d-lui Beldiman va scoate vinovată tot pe poliție, pentru că a lăsat pe punga și să se introducă în casă, într’o casă în care se găsia o mobilă reacționară—o ladă de fer ! Desigur că prefectul a dat pungașilor adresa și le-a fixat chiar ora la care pot veni. Dacă este însă vorba să argumentăm astfel și să aruncăm pentru pururea în hoțul de păgubaș, de ce nu ne dă voe d-l Beldiman să raționăm împreună tot așa și atunci când e vorba despre d-sa. Spre exemplu, nu cumva s’o fi apucat să-’și cârpească singur câteva caharuri în ziua când acuza pe maiorul Cocea că a venit să’i ia măsura obrajilor cu palma ? Ravașul. „Adevărul“ umoristic Vă înșelați amar dacă credeți că Adevărul este umoristic numai o dată pe săptămână, Dumineca, când publică pe pagina a treia o caricatură. Adeverul, ziar progresist, a găsit mijlocul să fie rigollo în toate zilele, chiar și sub altă semnătură decât a aceluia care și-a rezervat rubrica satirei zilei. Așa, spre pildă, nu numai departe de cât ori ziarul democratic a întreprins ușoara sarcină pentru densul să ne dovedească cum că atentatul săvârșit la Paris în contra Parlamentului nu este opera anarhiștilor, ci a.. ... guvernanților din Francia. Citiți articolul în cestiune dacă cumva vă cade în mână în vreun water-closet oarecare și veți vedea cu ce documente serioase și precedente istorice neîndoelnice vă dovedește gazeta d-lui Beldiman că anarhiștii nu aveau nici un interes să arunce în aer palatul legislativ, pe când din contra miniștrii francezi aveau tot interesul să găsească prin bombe o scuză la legile represive ce voiau să introducă în contra socialiștilor. Când am aruncat ochii pe acest articol plin de logică al ziarului republicano-socialist-anarhist,mi-am adus aminte fără voe de povestea vânătorului care, prins în flagrant delict de vânătoare în lunile când această petrecere este oprită, zicea jandarmului, drept scuze: «Iepurele este de vină!»Cest le lapiti qui a commences. Teoria Adevărului este însă și mai nostimă ! Nu numai guvernul și burghezia sunt de vină dacă s’au aruncat bombe la Barcelona și Paris, dar încă acele bombe au fost aruncate nu de anarhiști —ci de chiar victimele bombelor! Adeverul, când e vorba de onorabila sa clientelă, nu vede pretutindeni decât agenți provocători. ------------------------------------------------ Rispskilflikd Dupy la adresele de simpatie ale Parlamentului român. D. general Manu, președintele Camerei deputaților, a primit astăzi din partea d-lui Ch. Dupuy, președintele Camerei franceze, următoarea depeșă : Excelentei Sale Președintelui Camerei deputaților României, București. In ședința de azi era citit Camerei franceze, în mijlocul unor aplauze călduroase, telegrama pe care Excelența Voastră a trimes’o în numele Camerei române. Camera m’a însărcinat cu onoarea de a transmite Ex. Voastre toate mulțumirile sale și de a ve ruga să exprimați Adunărei ce prezidați sentimentele de vie recunoștință ce ne-a dovedit. Permiteți-mi de a adăuga mulțumirile mele personale pentru prețioasa dovadă de considerație pe care ați exprimat-o la adresa colegului vostru din Franța. Cl Dupuy. * * * Tot astăzi d. G. Cantacuzino, președintele Senatului, a primit din partea președintelui Camerei franceze telegrama următoare : Excelentei Sale Principelui George Cantacuzino, președintele Senatului României. București. Camera franceză neținend ședință ori, numai astăzi am putut să-i comunic telegrama D-Voastră, pe care a salutat-o cu călduroase aplauze. Ea m’a însărcinat cu onoarea de a mulțumi Excelenței Voastre și de a o ruga să fie interpretul unei recunoștințe ce’i inspiră această dovadă de simpatie. Ch. Dupuy. ------------------------------------------------- Urmările atentatelor anarhiste Svonuri desmințite. *— Instrucțiile date prefecților și procurorilor francezi. -- Refugiarea anarhhiștilor în Englitera.—Dovezile de simpatie. (Prin fir telegrafic) Paris, 14 Decembre, Le Petit Journal a anunțat descoperirea unui vast complot anarhist. Prefectura poliției desminte în mod absolut această știre. Se mai desminte arestarea unui anume Carl Stub, la care s-ar fi descoperit o bombă încărcată. Paris, 14 Decembre. Nu este exact că guvernul francez a luat inițiativa relativă la o înțelegere internațională contra uneltirilor anarhiste. Paris, 14 Decembre. Miniștrii de interne și de justiție au adresat prefecților și procurorilor generali circulari invitându-i să supravegheze exactitatea știrilor date de ziare și să aplice legile noul. Comisarii de poliție sunt de asemenea invitați să asiste la întrunirile publice și să dreseze procese-verbale contra oricărui cuvânt nelegal. Londra, 14 Decembre. D. Asquith declară la Camera comunelor că legile actuale nu oferă nici un mijloc pentru a împiedica pe anarhiștii expulzați din Franța de a veni în Anglia, însă modificarea acestor legi nu este oportună. Paris, 14 Decembre. Papa a exprimat guvernului sentimentele sale de reprobare a atentatului și profunda sa simpatie. Paris, 14 Decembre. D. Dupuy a citit la Cameră dovezile de simpatie primite din partea Senatului si Camerei României. . ----------------------------------------------- Curier militar Modificarea soldelor. — înființarea gendarmeriei. Din străinătate: Școala bulgară de stat-major —Ofițerii generali în Italia. Revista armatei (No. 22 de la 30 Noembre) află că ministerul de resboiü a prevăzut în budgetul sau pe exercițiul anilor 1893—94 un spor oarecare la capitolul soldelor gradelor de căpitan și maior. Astfel solda propriu zisă, fără indemnitate de locuință, ar fi de 400 lei pentru gradul de căpitan și de 500 pentru gradul de maior, din care făcând reținerile de 10 la sută și adăgând indemnitatea de locuință, ar rezulta 410 și 520 lei. Cu toate—adaugă Revista—că nu am putut să vedem proiectul de budget, totuși noi dăm deplin creăment acestei știri, deoarece în mai multe ocaziuni d-l general Lahovari, ministrul de răsboiu, s’a declarat părtinitor al acestui proiect și a făgăduit chiar a-1 aduce la îndeplinire. Timpul ar fi destul de oportun, căci suntem informați că d-nul M. Ghermani, ministrul de finance, ar fi spus că este în măsură de a da în anul acesta două și chiar trei milioane pentru îmbunătățirea soldelor ofițerilor. Pe ziua de 1 Ianurie se va începe organizarea gendarmeriei, iar pe ziua de 1 Aprilie va funcționa în cuprinsul celor două corpuri de armată, al II-lea și al IV-lea, dacă nu cumva poate și în al III-lea corp de armată, această dispozițiune fiind încă nehotărîtă. In răstimpul de la 1 Ianuarie la 1 Aprilie se vor chema la București toți inspectorii, comandanții de companii și gradele inferioare, spre a se face o școală, care să dea omogenitatea în exercitarea atribuțiunilor acestei arme și în administrația diferitelor unități de comandament. Tot în acest timp se vor echipa oamenii, se vor lua toate măsuile pentru funcționarea regulată a serviciului de gendarmerie și aplicarea literală a legei și regulamentului respectiv. * Ministrul de resboiü al Bulgariei, locotenent-colonel Savov, a adăugat la școala militară din Sofia, pe care o dirige cu mult succes locotenentul-colonel Botev, un curs special de stat-major. Durata acestui învățământ superior este fixată la un an. Au fost chemați să beneficieze de această instituțiune: 20 de locotenenți-coloneli, 20 de majori și 60 de căpitani, toți aparținând diferitelor arme. Principele Ferdinand a ținut să asiste personal la Inaugurarea acestei școli, care a avut loc la 18 Noembrie a. c. * * * Esercito Italiano. Intr’unul din numerile sale, dă următoarele detalii asupra ofițerilor generali din armata italiană: Cadrul activ al statului major general se compune din: 1 general de armată, 54 locotenenți generali și 94 majori generali, adică un total de 149, cifră prevăzută de legile organice în vigoare. Ca vârstă , acești ofițeri se impart astfel : Generalul de armată are 86 de ani. Dintre locotenenții generali, 5 an de la 70 la 84 de ani, 4 de la 65 la 70, 17 de la 60 la 65, 22 de la 55 la 60 și 6 de la 50 la 55 de ani. Majorii generali au: 12 de la 60 la 65 de ani, 58 de la 55 la 60 și 24 de la 50 la 55 de ani. Se știe că limita de vârstă propusă de generalul Pelloux și respinsă de Senat era de 65 de ani pentru locotenenții generali și de 62 pentru majorii generali. Această cestiune va veni din nou înaintea Camerei, dar se afirmă că ministrul de resboiți nu a adus alte modificări. -------------------------------------------——-----------------------------------------------------