Timpul, decembrie 1893 (nr. 266-289)

1893-12-04 / nr. 269

I ANUL AL CINCI­SPRE­ZECELEA.­­ No. 269______________EDIȚIA A­ TREIA ABONAMENTELE In țară pe un an........................................40 lei „ pe 6 luni....................................20 lei „ pe 3 luni....................................10 lei Pentru streinăătate, un an.......................50 lei Redacția și Administrația - 23,STRADA DOAMNEI,23-Un exemplar 15 Bani SÂMBĂTĂ 4/16 DECEMBRE 1893 TIMPUL . .. .. . ANUNCIURI și INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV...................0,40 Reclame.................. III......................1,’50 2,5« *țț |* In anunciurile se primesc la Agnițta 1\ % *’ Havas, 8 Place de la Bourse 7 ^­­ -----­­j1 • Redacția și Administrația­­ : — 8Ș, STRADA DOAMNEI, 23 exemplar 15 Bani Explicații zadarnice Am dovedit ori­cum d. Sturdza printr’o întorsătură nedibace ’șî-a schimbat cu desăvârșire politica sa. Știm că șeful presumptiv al co­­lectivității va îngâna următoarea explicație: Când susțineam politica externă din Revista Nouă 1890, alta era starea Românilor din Un­garia de­cât cea de astă­zi, starea lor schimbându-se, nevoit am fost să schimb și eu politica. Ei bine, nu este adevărat. Nici unul din gravaminele Ro­­­­mâni­lor de dincolo nu datează de la 1890 încoace. Intr’adever de ce se plâng Ro­mânii ? Ei se plâng că reii și fără voia lor Ardealul a fost alipit de Un­garia. Această alipire și copiii știm­ că nu datează de la 1890 încoace. Ei se­ plâng că deși de drept Transilvania face o singură apă cu Ungaria, totuși în Transilvania și legea electorală și legea de presă sunt, legi speciale, mai autoritare de­cât cele din Ungaria și care de fapt se aplică numai Românilor. Aceste legi nu datează de eri. Ei se plâng că juriul in materie de presă a fost mutat de la Sibiu la Cluj tocmai pentru ca condam­nările să fie sigure și că de atunci încoace s’au­ umplut temnițele un­gurești de ziariști români. Toate acestea datează de mulți ani înainte de 1890. Românii din Ardeal­­,se plâng că legea naționalităților nu s’a res­pectat nici [o dată, că în contra legei limba românească a fost scoasă din toate oficiile; că școli secundare românești Statul n’a înfiiințat, deși era dator să o facă după legea naționalităților, că din potrivă gimnaziul din Beiuș a fost maghiarizat și cel din Năsăud este amenințat, că la Caransebeș și la Arad li s’a refuzat Românilor d’a deschide gimnazii cu propriile lor mijloace etc. etc. Toate acestea, dar toate datează cu mult dinainte de 1890. Se mai plâng Românii că în propria lor patrie slujbele publice nu le sunt deschise. Ast­fel ei pre­­­­tind că în loc de 3700 de funcți­uni publice, care li s’ar cuveni după populația lor, d’abia sunt 430. Cine va crede că înainte de 1890 Românii ardeleni figurați cu miile în slujbele Statului ungar și au fost tocmai acuma dați afară, ca să ușureze d-lui Sturdza schimba­rea sa la față ? ! Tot așa este cu toate plângerile Românilor. Nici una nu e isvorîtă din stări recente. Chiar legea azi­lurilor de copiii a fost propusă Parlamentului din Budapesta îna­inte de 1890, și legea Csaky asupra întregirei loiurilor învățătorilor și­­ a imixtiunei mai pronunțate a Sta­tului în școale confesionale, oameni, cari se ocupă cu lucrurile de din­colo, o cunosc de aproape 3 ani și știu că ea se bazează pe o lege veche din 1868. Dar, zice-va d. Sturdza, violențele de la Turda și de la Oradea Mare sunt de dată mai recentă. Lasă că aceste violențe își au prototipul lor în violențele mai vechi de la Cluj, de prin anii 1884—1885, cam prin vremea expulzării Ardelenilor de către d. Sturdza, dar care va fi omul serios care va susține un singur minut că violențele mulțimea de uliță, ar putea să producă ma­ghiarizarea Românilor ? Din potrivă, istoria stă de față ca să ne spună că violențele nici­odată n’au vă­­r temut altui cui­va de­cât celui care le-a comis și că din contră ele au­ oțelit tot­d’a­una victimele. Nici o altă scuză nu are d-nul Sturdza, căci nici măcar convingerea sufletească că Românismul ar sta în scădere nu poate s’o aibă. Afirmăm cu tărie că nici­odată Românismul, ca chestie de rasă, nu a fost, mai înfloritor ca în anii din urmă, și de n’ar fi altă dovadă de­cât numărul mereu crescând al zi­arelor scrise în limba românească, care au apărut în anii din urmă în toate colțurile de pământ locuite de Români, în care, bine­înțeles, presa este posibilă, și încă dovada ar fi complectă. Mersul însă înainte al neamului românesc nu poate fi căutat, ori­ce ar zice d. Sturdza, în afară de regatul român, care este inima neamului românesc. Ei bine, în acest regat totul în­florește, și armată și finance și bo­găția publică și școala și biserica, întreaga hrană trupească și sufle­tească a unei națiuni. Această fără de exemplu înflo­rire țara o datorește partidului conservator. Cu munca lui deș­teaptă și fără preget el a întărit regatul român și a dat, o nouă strălucire numelui de Român. Lucrând ast­fel, el a slujit mult mai bine cauza Românismului de­cât aceia cari, fără a se expune întru nimica, căci se știu la adă­postul Statului român, își dau deșarta plăcere de a umple aerul cu bocete prefăcute asupra ruinelor Românismului și, micșorând cre­dința noastră în puterea de resis­­tență a neamului românesc, vor să ne împingă la niște încercări politice, care nu se potrivesc de­cât cu desperații. ------------------------+-----------------------­ TELEGRAME Din Camera franceză. — Grevele. — Grânele Paris, 14 Decembre. * Camera. Prima parte din propunerea d-lui Bassy relativă la o anchetă în privința gre­velor din Pas-de-Calais și Nord a fost res­pinsă cu 401 voturi contra 131. A doua parte, privitoare la o anchetă asupra con­­dițiunilor de muncă în toate minele, com­bătută de guvern, a fost respinsă cu 366 voturi contra 166. D. Leygues întreabă în privința scăderii prețului grânelor, atribuind cauzele impor­­tațiunii americane, admiterii temporale, sta­bilirii de întrepozite, tarifelor de pătrundere și organizării întrepozitelor. D. Wiger respunde că guvernul se preo­cupă de scăderea prețului grânelor. Regimul actual al întrepozitului trebuia să fie mo­dificat. Ministrul declară că guvernul va apăra interesele țăranilor (aplause). Paris, 14 Decembre. In cursul discuțiunii propunerii Bassy, d. Millerand impută guvernului că a luat partea companiilor de mine. D. Lamendin, deputat socialist din Pas­­de-Calais, a apărat purtarea companiilor ; el a zis că ceea­ ce greva a costat pe lucrători, ți târgul francez justifică trimiterea lucrătorilor concediați. El a arătat că sindicatul a decis greva. Criza din Italia Roma, 14 Decembre. Criza ministerială nu s’a sfărțit. Soluția e din nou amânată pe mâine. Tratatele Germaniei cu Spania și Serbia Berlin, 14 Decembre. Reichstagul discută tratatele de comreț cu Spania la Serbia. D. de Manteuffel, conservator, declară că concluzia tratatelor de comerț din 1891 este o grețeală politică; el a făcut o grețeală vo­­tându-le ți recunoaște aceasta, dar guvernul urmează a face aceeați grețeală. D. de Captivi declară că pe de o parte este adevărat că agricultorul trebue să su­porte cheltuelile tratatelor de comerț, fiind­că un Stat care produce mai cu seamă grâu­ trebue să obție oare­care concesiuni, dar cancelarul respinge felul de a combate al Unirea agricultorilor care cheamă masele po­pulare la luptă contra guvernului în chestia monetară. D. de Caprivi zice­ că chiar dacă ar fi cel mai decis dintre bimetalițti, n’ar putea face un pas fără concursul Angliei. Cea mai mare parte dintre oratori vorbesc în favoa­rea tratatului cu Spania. Tratatele cu Spa­nia și Serbia s’au votat cu o mare majo­ri­tate. Cu ocazia tratatelor comerciale, comisiu­­nea Reichstagului a adoptat o rezoluție in­vitând pe guvern de a se ocupa cu admi­terea arbitragiului pentru neînțelegerile re­zultând din tratate și să aibă în vedere sis­temul monetar, organizarea burselor ți le­gislația mrb­eră, chestiuni care toate trebue să aibă o soluție identică în toate Statele civilizate. Măsurile escepționale în Boemia.—Coa­liția guvernamentală­ austriacă Viena, 14 Decembre. Camera deputaților a aprobat cu 185 con­tra 73 voturi măsurile escepționale pentru Praga și împrejurimile sale ți a respins mo­țiunea tinerilor cehi. In ședința de aseară Prințul Windischgraetz a recomandat apli­carea provizorie a trimestrului din budgetul anului trecut. El salută accesiunea de voturi prețioase la partidele coalizate; el speră că coalizația se va întări, că -ți va cățtiga prie­tini ți se va apropia de adversarii ei. Solu­ția chestiilor dificile cu care este însărcinat guvernul nu e posibilă de­cât dacă coalizații vor renunța la câte­va cereri și când ei vor avea încredere în minister, care va evita tot ce poate atinge principiile lor (aplause vii). Din Maroc Tanger, 14 Decembre. Sultanul a anunțat fericitul rezultat al campaniei sale de la Tafilet și sosirea sa la Maroc. Sistemul programului de lucru în Camera engleză Londra, 14 Decembre D. Gladstone a anunțat Camera­ comunelor că vacanțele parlamentare de Crăciun vor ține de la 22 până la 27 Decembre. D. Dorington propune amânarea parlamen­tului pentru a protesta în contra intențiunii guvernului de a impune Camerei un program de lucru. După lungi desbateri, propunerea e respinsă cu 165 voturi contra 115. Noua preșidenție a confederației elvețiene Berna, 14 Decembre Adunarea federală a ales pe d. Frey, pre­­țedinte, ți pe d. Zemp, vice-prețedinte, pentru anul 1894. Duel politic Budapesta, 14 Decembre In urma cuvintelor violente rostite de de­putatul Olay la adesa secretarului de Stat Gromon, acesta a trimes martori d-lui Olay. Se vorbețte de un duel cu sabie. ----------------—-—♦-----------------------­Sunt convins că în afacerea furtului prin efracțiune comis în noaptea trecută la d-na Rasty, ziarul d-lui Beldiman va scoate vinovată tot pe poliție, pentru­ că a lăsat pe punga și să se introducă în casă, într’o casă în care se găsia o mo­bilă reacționară—o ladă de fer ! De­sigur că prefectul a dat pungașilor adresa și le-a fixat chiar ora la care pot veni. Dacă este însă vorba să argumentăm ast­fel și să aruncăm pentru pururea în hoțul de păgubaș, de ce nu ne dă voe d-l Beldiman să raționăm împreună tot așa și atunci când e vorba despre d-sa. Spre exemplu, nu cum­va s’o fi apu­cat să-’și cârpească singur câte­va cah­a­­ruri în ziua când acuza pe maiorul Co­cea că a venit să’i ia măsura obrajilor cu palma ? Ravașul. „Adevărul“ umoristic Vă înșelați amar dacă credeți că Ade­vărul este umoristic numai o dată pe săp­tămână, Dumineca, când publică pe pa­gina a treia o caricatură. Adeverul, ziar progresist, a găsit mij­locul să fie rigollo în toate zilele, chiar și sub altă semnătură de­cât a aceluia care­­ și-a rezervat rubrica satirei zilei. Așa, spre pildă, nu numai departe de cât ori ziarul democratic a întreprins u­­șoara sarcină pentru densul să ne dove­dească cum că atentatul săvârșit la Paris în contra Parlamentului nu este opera a­­narh­iștilor, ci a.. ... guvernanților din Francia. Citiți articolul în cestiune dacă cum­va vă cade în mână în vre­un water-clo­set oare­care și veți vedea cu ce docu­mente serioase și precedente istorice ne­­îndoelnice vă dovedește gazeta d-lui Bel­­diman că anarh­iștii nu aveau nici un interes să arunce în aer palatul legislativ, pe când din contra miniștrii francezi a­­veau tot interesul să găsească prin bombe o scuză la legile represive ce voiau să introducă în contra socialiștilor. Când am aruncat ochii pe acest articol plin de logică al ziarului republicano-so­­cialist-anarh­ist,­­mi-am adus aminte fără voe de povestea vânătorului care, prins în flagrant delict de vânătoare în lunile când această petrecere este oprită, zicea jandarmului, drept scuze: «Iepurele este de vină!»Cest le lapiti qui a commences. Teoria Adevărului este însă și mai nostimă ! Nu numai guvernul și burghe­zia sunt de vină dacă s’au aruncat bombe la Barcelona și Paris, dar încă acele bombe au fost aruncate nu de anarh­iști —ci de chiar victimele bombelor! Adeverul, când e vorba de onorabila sa clientelă, nu vede pretutindeni de­cât agenți provocători. ------------------------------------------------­ Rispsk­ilfl­i­k­d­ Du­py la adresele de simpatie ale Parlamen­tului român. D. general Manu, președintele Camerei deputaților, a primit astă­zi din partea d-lui Ch. Dupuy, președintele Camerei franceze, următoarea depeșă : Excelentei Sale Președintelui Camerei deputaților României, București. In ședința de azi era citit Ca­merei franceze, în mijlocul unor aplauze călduroase, telegrama pe care Excelența Voastră a trimes’o în nu­mele Camerei române. Camera m’a însărcinat cu onoarea de a transmite Ex. Voastre toate mul­țumirile sale și de a ve ruga să exprimați Adunărei ce prezidați sentimentele de vie recunoștință ce ne-a dovedit. Permiteți-mi de a adăuga mul­țumirile mele personale pentru pre­țioasa dovadă de considerație pe care ați exprimat-o la adresa cole­gului vostru din Franța. Cl Dupuy. * * * Tot astă­zi d. G. Cantacuzino, preșe­dintele Senatului, a primit din partea pre­ședintelui Camerei franceze telegrama ur­mătoare : Excelentei Sale Principelui George Can­tacuzino, președintele Senatului României. București. Camera franceză neținend șe­dință ori, numai astă­zi am putut să-i comunic telegrama D-Voastră, pe care a salutat-o cu călduroase aplauze. Ea m’a însărcinat cu onoarea de a mulțumi Excelenței­ Voastre și de a o ruga să fie interpretul unei recunoștințe ce’i inspiră această dovadă de simpatie. Ch. Dupuy. -------------------------------------------------­ Urmările atentatelor anarh­iste Svonuri desmințite. *— Instrucțiile date prefecților și procurorilor francezi. -- Refugiarea anarhhiștilor în En­­glitera.—Dovezile de simpatie. (Prin fir telegrafic) Paris, 14 Decembre, Le Petit Journal a anunțat descoperirea unui vast complot anarh­ist. Prefectura poliției desminte în mod absolut această știre. Se mai desminte arestarea unui a­­nume Carl Stub, la care s-ar fi descoperit o bombă încărcată. Paris, 14 Decembre. Nu este exact că guvernul francez a luat inițiativa relativă la o înțelegere in­ternațională contra uneltirilor anarh­iste. Paris, 14 Decembre. Miniștrii de interne și de justiție au adresat prefecților și procurorilor generali circulari invitându-i să supravegheze exac­titatea știrilor date de ziare și să aplice legile noul. Comisarii de poliție sunt de asemenea invitați să asiste la întrunirile publice și să dreseze procese-verbale con­tra ori­cărui cuvânt nelegal. Londra, 14 Decembre. D. Asquith declară la Camera comune­lor că legile actuale nu oferă nici un mij­loc pentru a împiedica pe anarh­iștii ex­pulzați din Franța de a veni în Anglia, însă modificarea acestor legi nu este o­­portună. Paris, 14 Decembre. Papa a exprimat guvernului sentimen­tele sale de reprobare a atentatului și pro­­funda sa simpatie. Paris, 14 Decembre. D. Dupuy a citit la Cameră dovezile de simpatie primite din partea Senatului si Camerei României. . -----------------------------------------------­ Curier militar Modificarea soldelor. — înființarea gendarmeriei. Din străinătate: Școala bulgară de stat-major —Ofițerii generali în Italia. Revista armatei (No. 22 de la 30 No­­embre) află că ministerul de resboiü a prevăzut în budgetul sau pe exercițiul ani­lor 1893—94 un spor oare­care la capi­tolul soldelor gradelor de căpitan și maior. Ast­fel solda propriu­ zisă, fără indemni­tate de locuință, ar fi de 400 lei pentru gradul de căpitan și de 500 pentru gra­dul de maior, din care făcând reținerile de 10 la sută și adă­gând indemnitatea de locuință, ar rezulta 410 și 520 lei. Cu toate—adaugă Revista—că nu am putut să vedem proiectul de budget, to­tuși noi dăm deplin cre­­ăment acestei știri, de­oare­ce în mai multe ocaziuni d-l general Lahovari, ministrul de răsboiu, s’a declarat părtinitor al acestui proiect și a făgăduit chiar a-1 aduce la îndepli­nire. Timpul ar fi destul de oportun, căci suntem informați că d-nul M. Gh­ermani, ministrul de finance, ar fi spus că este în măsură de a da în anul acesta două și chiar trei milioane pentru îmbunătă­țirea soldelor ofițerilor.­­ Pe ziua de 1 Ianurie se va începe or­ganizarea gendarmeriei, iar pe ziua de 1 Aprilie va funcționa în cuprinsul celor două corpuri de armată, al II-lea și al IV-lea, dacă nu cum­va poate­­ și în al III-lea corp de armată, această dispozițiune fiind încă nehotărîtă. In răstimpul de la 1 Ianuarie la 1 Apri­lie se vor chema la București toți in­spectorii, comandanții de companii și gra­dele inferioare, spre a se face o școală, care să dea omogenitatea în exercitarea atribuțiu­ni­lor acestei arme și în adminis­trația diferitelor unități de comandament. Tot în acest timp se vor echipa oa­­­­menii, se vor lua toate măsu­ile pentru funcționarea regulată a serviciului de gen­darmerie și aplicarea literală a legei și regulamentului respectiv. * Ministrul de resboiü al Bulgariei, loco­­tenent-colonel Savov, a adăugat la școala militară din Sofia, pe care o dirige cu mult succes locotenentul-colonel Botev, un curs special de stat-major. Durata acestui învățământ superior este fixată la un an. Au fost chemați să be­neficieze de această instituțiune: 20 de locotenenți-coloneli, 20 de majori și 60 de căpitani, toți aparținând diferitelor arme. Principele Ferdinand a ținut să asiste personal la Inaugurarea acestei școli, care a avut loc la 18 Noembrie a. c. * * * Esercito Italiano. Intr’unul din nume­­rile sale, dă următoarele detalii asupra ofițerilor generali din armata italiană: Cadrul activ­­ al statului major general se compune din: 1 general de armată, 54 locotenenți generali și 94 majori ge­nerali, adică un total de 149, cifră pre­văzută de legile organice în vigoare. Ca vârstă , acești ofițeri se impart ast­fel : Generalul de armată are 86 de ani. Dintre locotenenții generali, 5 an de la 70 la 84 de ani, 4 de la 65 la 70, 17 de la 60 la 65, 22 de la 55 la 60 și 6 de la 50 la 55­ de ani. Majorii generali au: 12 de la 60 la 65 de ani, 58 de la 55 la 60 și 24 de la 50 la 55 de ani. Se știe că limita de vârstă propusă de generalul Pelloux și respinsă de Senat era de 65 de ani pentru locotenenții ge­nerali și de 62 pentru majorii generali. Această cestiune va veni din nou înaintea Camer­ei, dar se afirmă că ministrul de resboiți nu a adus alte modificări. -------------------------------------------——-----------------------------------------------------

Next