Timpul, ianuarie 1895 (nr. 1-24)
1895-01-14 / nr. 11
No. 11 De abia a căzut însă ministerul și deja se semnalează din câteva orașe din provincie manifestațiuni contra d-lui Troupis. In Grecia mai toate căderile de guverne produc asemenea tulburări, așa că nu puteau să lipsească nici de astă-dată. * * * Agenția română ne comunică astăzi telegramele următoare : Atena, 24 Ianuarie. Ministerul este constituit cu desăvârșire în modul următor : Preșidenția, afacerile străine și interne prin interim: d. Nicolas Delyanis. Resbelul: colonelul Papadiamantopulo, aghiotantul regelui. Marina: căpitanul de corabie Kriesis, aghiotantul regelui. Finanțele : Ketzeas, vicepreședinte al curții de compture. Justiția : Aravantinos, consilier al curții de casație. Cultele : Vlachos, fost ministru în străinătate. Miniștrii au și depus jurământ. Disolvarea Camerii este iminentă; se crede că nouăle alegeri se vor face la 11 Martie. Londra, 24 lunariie Reuter află din Atena că toți miniștrii au fost numiți cu condiția expresă de a nu pune candidaturile lor la viitoarele alegeri. Easters. ȘTIRILE ZILEI M. S. Regele a primit, din partea M. S. împăratului Nicolae II al Rusiei, o scrisoare prin care ’I notifică căsătoria sa cu A. S. I. Marea Ducesă Alexandra Feodorovna, fiica repatatului Mare Duce Ludovic de Hessa. Exc. La d. de Fonton, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Rusiei, a avut onoarea remite M. S. Regelui scrisoarea de notificare. * * * Pe ziua de 1 ianuarie s’au făcut următoarele transferări în serviciul ministerului afacerilor străine : D. Ștefan Mărgăritescu-Greceanu, atașat de legațiune, afară din cadre, actual cancelar al consulatului din Cernăuți, în aceeași calitate la consulatul general din Odesa; D. Alexandru Gr. Lahovari, actual cancelar al consulatului general din Odesa, în aceeași calitate la consulatul din Ismail. D. Sebastian Greceanu, actual cancelar al consulatului din Ismail, în aceeași calitate la consulatul din Cernăuți. * * * S'a încuviințat pensiune persoanelor următoare : Sub-intendentului în demisie Celăreanu Constantin, fost în administrația centrală a resbelului, lei 570 pe lună, cu începere de la 1 Ianuarie 1895, pentru 37 ani de serviciu. D-nei Smaranda I. Dimitriu, văduvă fără copii minori, lei 118, bani 93 pe lună, cu începere de la 30 Septembre 1894, pentru 26 ani serviți în armată de decedatul său soț, căpitan Dimitriu Ioan, fost în al 8-lea regiment Dragoș No. 29. * * * S’a primit demisiunea d lor Ionescu Alexandru și Al. M. Râmniceanu, din postul de șef de biuton special ce ocupau în administrația căilor ferate, pe ziua de 1 Ianuarie st. n 1895. * * * din județe Școala primară de băețî din comuna Găești va purta pe viitor denumirea de «Școala primară de băețî Principele Carol», iar școala primară de fete denumirea de «Școala primară de fete Principesa Elisabeta».« * D. Dimitrie Constantinescu s’a confirmat în funcțiunea de primar al comunei urbane Drăgășani, iar d. Costache Iliescu în aceea de ajutor primarului. * * * DIM STRAIWATATE NI se telegrafiază din Viena . Balul curței a fost splendid, împăratul, archiducii, archiducesele, corpul diplomatic, demnitarii civili și militari au asistat, împăratul a vorbit cu numeroase personaje. * * * împăratul Austriei va primi Sâmbătă pe noul ambasador turc Galib-Bey, care va remite scrisorile sale de creanță. * * * Din Paris : Generalul Rion, deputat, a murit. * * * ULTSÎSI8 CIIW&10Y In curtea cazărmei, colonelul trece în revistă pe rezerviști. Unul din ei, foarte zăpăcit, atrage atenția comandantului. — Ai mai fost undeva în serviciu ? — Da, să trăiți, don colonel. — Unde ! — La un birt. — Bine... , zece zile închisoare. Moș Neagu. ---------------------------♦-------------------------- TIMPUL 14 IANUARIE Pentru Coroană La teatrul Odeon, din Paris, s’a reprezentat deunăzi o admirabilă dramă în versuri a lui Francois Coppée, întitulată Pentru Coroană. Subiectul, mai mult fantastic, e tras din legendele istorice ale vechei Bulgarii și, cu toate că e simplu și fără multe artificii, e atât de mișcător, încât publicul francez i-a făcut o primire entuziastă. Dăm pe scurt, pentru cititorii noștri, scheletul acestei frumoase lucrări, deși recunoaștem că facem un reu serviciu autorului prezentându-i opera fără decoruri și mai ales fără mărgăritarele măestritei sale limbi. Totul se rezumă, în această dramă, într’un admirabil sbucium de conșiință, d’asupra căruia planează un fel de fatalitate. Un tînăr, patriot, află că tatăl său ’șî trădează patria și o vinde Turcilor. Ca să împedice crima, fiul întrebuințează toate mijloacele: amenințări, rugăciuni etc. Dar împrejurările sunt astfel încât trădarea trebue să se săvârșească, afară numai dacă trădătorul ar fi omorît, și tinerul, ca să-și salveze patria, ucide pe tatăl său. Credința lui de creștin, credința lui de patriotii impuneau să facă așa, dar în urma faptului, cu toate motivele binecuvântate care î l determinau la aceasta, nu era mai puțin paricid- o reminiscență din Oedip — și actul în contra naturii cere expiare. Fiul o primește. Trădarea tatălui remâne ascunsă. Din contră fiul este acuzat și, ca să salveze onoarea părintelui, nu se apără de învinuirea ce i se aduce, n ci de pedeapsa la care e osândit. Iată prin ce incidente se manifestă sbuciumul moral. Suntem cam pe la sfârșitul secolului al cincisprezecelea, în regatul ideal al Balcanilor, și scena se deschide pe platforma unei cetăți care apără defileurile muntelui. De douăsprezece ani Turcii încearcă să forțeze trecătorile, dar micul popor slav care le apăra, avantgardă a creștinătății, a respins toate asalturile grație valoare și geniului militar al prințului Mihail Brancomir, însărcinat cu apărarea frontierei. In această eroică sarcină, Mihail este ajutat de fiul său Constantin, născut dintr’o altă căsătorie. Mihail s’a căsătorit din nou cu o prințesă greacă, frumoasa Bazilica, de neam mare, coborâtoare din împărații bizantini. Prințul e nebun după Bazilicia, care, la rândul ei, e nebună de ambiție. Tronul, în regatul Balcanior, este efectiv la epoca când se petrec aceste evenimente ; or, tocmai atunci moare regele și Mihail nădăjduește să-i urmeze. Dar boerii și poporul, cari voesc să-l lase pentru apărarea Balcanilor, îl preferă pentru coroană pe bătrânul episcop de Vidin, Ștefan, un sfânt, care de douăsprezece ani propovăduia răsboiul. Mihail și Bazilicia, desamăgiți și răniți în ambițiunea lor, abia își pot ascunde turbarea când Ștefan, ales vine să salute pe Brancomir și să blagoslovească pe bravul soldat. Mânia desamăgiților o observă un lăutar țigan, Benko, a hrănit în cetate unde recitează versuri Bazilidei cum faceau trubadurii. Acest Benko este, în realitate, un spion turc, Ibrahim, pe care sultanul l-a trimis în regatul Balcanilor ca să încerce de a obține prin înșelăciune ceea forța armelor nu putuse face. In actul al douilea, trădarea e gata să se săvârșească. Ibrahim a cucerit spiritul Baziliciei. S-a arătat firmanul sultanului acordând titlul de rege și puterea supremă, în schimbul unui simplu tribut, aceluia care i ar preda intrările Balcanilor. Bazilicia—lady Macbeth—prin seducțiunile ei ajunge în fine să facă pe Mihail să primească odioasa învoială.Pune pecetea Brancomirilor pe tractatul cu necredinciosul și se hotărește ca chiar în noaptea aceea să lase pe Turci să intre ca să pună mâna pe Vidin, capitala regatului. Dar, pe lângă Constantin, încă de la începutul acțiunei, se află o fată de țigan, Milița. Tînărul a făcut-o prizonieră și a reclamat o ca partea sa de pradă, pentru a o scăpa de brutalitățile soldaților și a făcut dintr’ânsa o slujnică. Milița, prostituată după părerea soldaților turci, n’a inspirat decât milă eroului creștin. Ea îl adoră. Și tocmai ea a recunoscut în Benko pe un șef otoman pe care îl întâlnise deja altă dată. Milița descopere aceasta lui Constantin care, ascuns după o perdea, află secretul trădărei tatălui său Aceasta ne duce la situația capitală a actului al treilea. Pe înaltul platou al Balcanilor, alături cu arcul triumfal al lui Traian, învingătorul Dacilor, păzește un soldat creștin lângă un rug pregătit. El are îndatorirea ca, la cea mai mică alarmă, să aprindă focul pentru ca, la semnalul acesta, apărătorii muntelui să năvălească pentru a sdrobi încă odată pe Turci în strâmtori. La un moment dat se vede venind Mihail, învăluit în mantaua sa, gonește santinela și-i ia el locul. Va sosi pașa turcesc și rugul nu se va aprinde. ... Trădarea va fi îndeplinită. Dar aleargă Constantin. O scenă măreață are loc între tată și fiu. Acesta, ca să poată aprinde focul, e silit să se lupte cu tatăl său care cade mort. Au trecut câteva luni. Constantin este în prada desperărei A căutat să moară luptând, dar moartea l-a cruțat. Din imprudență, Constantin, devenit șeful armatei,și-a tîrît soldații afară din munte și a fost biruit. Mai mult, Turcii au pătruns printr’o strâmtoare păzită slab, amenință Vidinul și soldații lui Constantin acuză pe general de trădare. Această acuzațiune nu o crede întemeiată regele episcop. El a pus chiurasa peste hainal de preot și, cu sabia la brâu și cu sfintele taine în mână, vine să găsească pe Constantin ca să-l ceară să meargă împreună în contra Turcilor. Atunci soldații bătrâni spun pe față, înaintea regelui, acuzațiunile pe care le formulaseră în contra „lui Constantin. «Cine îndrăsnește să acuze pe Constantin, fără probe»? strigă Ștefan. «Aduc, eu proba!» răspunde Bazilicia. Ca să apere memoria tatălui său, n’a putut nici să pedepsească, nici să gonească pe mama-i vitregă. Trădarea este atribuită lui Constantin pe care regele, îngrozit de mărimea crimei, îl arestează. Ultimul act se petrece pe piața Vidinului. Regele, din oțelul tunurilor turcești a ridicat o statue lui Mihail, a cărui crimă este ignorată de toți și care trece drept omorît de Turci pe când păzea lângă rugul care trebuia să slujească de semnal. In față e temnița unde este închis Constantin. Stefan a sdrobit pe Turci și, după victorie, vine să judece pe trădător. Trădătorul apare, martir insultat de mulțime și, fără să desvălue secretul, ascultă sentința. Această sentință e oribilă. Nu-1 osândește la moarte, ci legat de soclul statuei gloriosului său tată, va rămâne expus la batjocura mulțime!. Gealații îl leagă. Atunci Milița se rupe din mulțime, afirmă că cel pe care ’l iubește ea este inocent și-l scapă lovidu-l cu un pumnal pe care și-l înfige apoi în inimă. INTEMPLARI Viață lungă. — Eri a încetat din viață locuitorul Gheorghe Dorofte, din comuna Ruseni, în vârstă de 125 ani. Numitul a murit de adâncă bătrânețe, păstrându-și cunoștințele până în ultimul moment. Crima din Vladnic — Locuitorii Ștefan Miron și Gheorghe Asaftei, pe când băteau păpușoi în standoala de pe moșia Vladnic, proprietatea d-lui Benoni Eugen. Miron, din nebăgare de seamă și greșală constatată, a lovit cu imblăciul în cap pe Asaftei care, după 3 oare, a și murit pe drum, când îl transportau la spital. Nenorocirea din Rusenî. — Locuitorul Paraschiv Vasile, din comuna Rusenî, județul Iași, alaltă erî voind a lega un car cu fân, spre a’l duce la Iași de vânzare, pe când fiul său trăgea de funie pentru a strânge drugul, funia s’a rupt și bietul Paraschiv a fost aruncat la câțiva stânjeni, rupându-i gâtul și mâna stângă. După câteva oare de durere nenorocitul a murit. ------------------------------------------------ Balul din Beriad (Corespondență specială a „Timpului“) Se știe că prefectul județului nostru, Gh. Emandi, a avut și fericita idee de a lua inițiativa pentru organizarea unui bal public, cu al cărui produs să se poată veni în ajutorul săracilor din Bârlad. Această caritabilă idee a pus-o sub patronagiul unui comitet de doamne bârlădene, care au dat tot concursul pentru realizarea ei, comitet reprezentat prin următoarele nume: d na Zoe Gr. Soutzo Nathalie Paladi, Lucreția Bentz, Matilda Vârgolici, Eufrosina Cerkez, E. Emandi și Emilia Arghir. Amânat la început din cauza unei subite îmbolnăviri a d-lui Emandi, acest bal a avut loc în seara de 7 ianuarie in spațioasa sală a palatului nostru de justiție, cu un succes desăvârșit. Vastul palat, iluminat peste tot, avea un aspectieenic în mijlocul orașului aproape învăluit în întuneric. Un far aprins în mijlocul unei mări de abia ar putea deștepta o impresie analoagă. Impozanta intrare a palatului iluminată splendid, era acoperită cu covoare, iar de o parte și de alta a scărei ghirlande de verdeață împodobeau rampele de jos până sus. Eleganta și spațioasa sală de dans iluminată a giorno și decorată într-un mod admirabil te lăsa sub impresia ce ți-o produce descrierea palatelor fermecate din «O mie și una de nopți». La 9 ore lungea începu a sosi, la aparițiunea damelor muzica militară dedea semnalul printr-un marș; imediat o legiune aleasă de cavaleri de onoare ofereau brațul lor încântătoarelor invitate spre a le conduce până în sala de bal. In curând sala întreagă prezentă un aspect feeric. Un murmur nehotărît și liniștit ca acela pe care -l respiră natura în serile calde de vară, se ridica șopotitor din întreaga sală, în care animația, eleganța și frumusețea, intrunite la un loc, uimiau ochii. La ora 10 primele acorduri ale valsului răsunară și balul fu deschis. Mi-ar fi imposibil să descriu impresia ce mi-a lăsat-o acest bal; ea este din mimerul acelora ce nu se uită niciodată.— Ca un omagiu adus încântătorului sex care a personificat în el cea mai mare parte din farmecul acestui bal, ’mi voi permite de a cita mai jos câteva nume. Ași fi dorit din tot sufletul ca memoria mea să fie așa de perfectă încât să nu pot omite nici un nume ; cu toate acestea, tot ce e omenesc e, vai!,și imperfect și memoria mea nu poate face escepție de la această regulă. Bunavoința ce aș fi avut-o însă, sper că "mi va servi de circumstanțe ușurătoare .. Tot aci e locul să mărturisesc că m’aș găsi foarte încurcat dacă ar trebui să descriu toate bogatele și strălucitoarele toalete ce ’mi au încântat ochii; de aceea las sarcina asta pe socoteala altora mai competinți decât mine. In drăgălașul buchet de domnișoare disting la întâmplare: d-ra Ecaterina Vârgolici, o blondină grațioasă, în bleu, frumoasă ca un crin ce se desface în albastrul unei dimineți de primăvară ; d-ra Eugenia Arghir, în rose, încântătoare ca un trandafir de Maio; d-rele Artémise Gheorghiu, în rose cu gaz, și Helene Ghiorghiu, în alb cu gaz, drăgălașe ca niște viorele; d-ra Alice Juvara, o frumusețe severă, în creme; d-ra Ninita Armașu, o brună veșnic plăcută, în alb cu gaz ; d-ra Pop, un surîs de auroră, în rose; d-ra Virginie Safari, în bleu; d-rele Mihălcescu, vesele, etc. Din grațiosul cerc de doamne, afară de doamnele din comitet, citate mai sus, și care cu o deosebită amabilitate faceau onorurile serbărei, vor cita la întâmplare, pe d-na Docan, o distinsă frumusețe clasică, într’o bogată toaletă bleu pâle; d-na Lucreția I. Lupu, un tip de frumusețe, într’o elegantă toaletă de faslle negru ; d-na Elise Ghiorghiu (Tecuci), în negru cu fals; d-na Vasiliu-Christescu (avocat), o frumusețe cochetă și seducătoare, într’o superbă toaletă à la duchesse ; d-na Elise Tulbure, frumoasă ca semnul unei zile de Maiü și dulce ca un miossous ; d-na Emilia Boldur-Costaki, în alb; d na Jurgea, în alb; d-na Eugenia Costaki vecinie simpatică și suinzătoare; d na dr. Antoniu; d-na dr. Davidoglu, în negru ; d-na N. Juvara; d-na Armașu, d-na colonel Dumitrescu, d-na Grigore Stamatescu, d-na C. Popescu, d na""Slobozianu, etc. Fracul a fost purtat cu multă eleganță de d-nii Th. și I. G. Emandi, Turei Vasiliu, M. Vasiliu Christescu, Jean I Lupu, Lascăr Antoniu, Paul Jurgea, Lecachi, Vladicoiu, Docan, Singurov, Movilă, Dem. Ștefănescu, Jean V. Buță, Bădescu, Bujoreanu, M. Balc, etc., etc. Epoleții prin d-nii căpitan Măluresc, St. Nicolau, St. Stoica, lt. Vasilescu, sub-lt. Rosetti, sub-lt. Pocioroga, sub-lt. Livezeanu, sub-lt. Dimachi, etc. Printre ceilalți, d-nii Gr. Soutzo, I. Vârgolici, dr. Antoniu, C. Bali, colonel Rentz, At. Cerkez, dr. Schönzal, C. Arghir, S. Belloescu, dr. Calalb, N. Nicorescu, L. Costin, Gr. Stamatescu, Slobozianu, etc., etc. Balul s’a terminat cu un splendid Cotillon. La orele 5 societatea s’a despărțit, ducând fiecare cu sine o amintire frumoasă despre acest bal așa de bine reușit. Redingotă-Clacq. ---------------------------♦-------------------------- Biții apicol, financiar $i comercial Venitul porturilor române.—Veniturile celor 18 porturi ale țarei din taxa de o jumătate la sută și din cea de desagiu pe luna Noembrie 1894, sunt următoarele : ---------------------------♦-——--------------- Lei Taxa de l/2 ° 1 o import . . 61.284,37 » » export . . 17.141,90 Taxa de cheragiu . . . 35.488,— Diferențe........................ 225 40 Total .... 274.139,67 In Noembrie 1893 . . . Diferența în minut e de lei 345.303.12 71.163,45 INFORMATIUNII Consiliul de miniștri este convocat pentru astă seară la orele 9 D. Mijatovici, fostul ministru al Serbiei în București și acum în urmă înaintat ca ministru la Londra, va părăsi peste câteva zile capitala. Data când d. Mijatovici va prezintă M. S. Regelui scrisorile sale de rechemare nu este încă fixat». înlocuitorul d-sale, d. Nicolae Cristici, va sosi în București în cursul septemânei viitoare. D. general Lahovari, șeful statului major general al armatei, se întoarce din străinătate la 20 ale lunei curente. Consiliul comunal al capitalei este convocat pentru astă-seară la orele 8 jumătate. D-na Lucaciu, soția părintelui Lucaciu, se află de vreo două zile în capitală. A apărut interesantul studiu elaborat de d. C. Disescu, eminentul jurisconsult, asupra proiectului de lege al minelor. Unele ziare spun că din pricina demisiunea a patru consilieri comunali ai orașului Slatina, consiliul comunal din acest oraș va trebui să fie disolvat. 1895 Știrea este neexactă. Se vor face numai alegeri suplimentare pentru ocuparea locurilor vacante. Legea comunală cere disolvarea consiliului numai în cazul când sunt demisionați cel puțin jumătate din consilieri. Și acesta nu e cazul la Slatina. Demisiunea d-lui Constantin Lahovari din funcțiunea de judecător la tribunalul de notariat a fost primită de d. ministru al justiției. D-nii N. Manu, prefect de Argeș, și Arghiropol, prefect de Olt, au sosit în capitală în afaceri de serviciu. Apelul lui Păun Drăghicescu se va judeca pe la sfârșitul lunei ianuarie. Elí s’a făcut, la Corabia alegerea pentru consiliul comunal. Lista conservatoare în frunte cu d. Oprea Iliescu a obținut 418 voturi. Opoziția s’a abținut. Din Târgu-Jiu nu se telegrafiază că aseară, pe la orele 5.45, a isbucnit o furtună cu fulgere și trăsnete însoțită de o ploaie torențială, care a durat până la orele 6 și 25. —------------------------♦-----------------------— PEYHEDEIS8LE XILE8 TEATRU NAȚIONAL. — Astă seară, Vineri, opera «Faust». BĂILE EFORIEI.—Luni, 16 Ianuarie, bal mascat Mabille. In fiecare Marți, Joi și Duminecă bal mascat. Sâmbătă, 14 Ianuarie, balul societății lucrătorilor tipografi „Gutenberg.“ TEATRU DACIA.—In fiecare Mercuri, Sâmbătă și Duminecă bal mascat“. PATRU HUGO. — In fiecare Marți, Miercuri, Sâmbătă și Duminică „Baluri mascate“. CIRCUL SIDOLT. — Reprezentații variate în fiecare seară. Trupa compusă din 150 persoane și cu 82 caî.TAFENEAUA „NAȚIONALA“. — In toate serile 6 concerte date de orchestra Rubinstein. A TREIA EDIȚIE TELEGRAME Conflictul austro-bulgar Viena, 25 ianuarie Fremdenblatt constată că Austro-Ungaria a arătat în timpii din urmă condescendența sa către Bulgaria consimțind la sporirea taxelor de intrare bulgare, dar accizul considerabil asupra unui oarecare număr de articole de import constitue desigur un obstacol pentru import, obstacol în contra căruia trebuia să se prevadă la Sofia că Austro-Ungaria o să protesteze. Argumentul Bulgariei, care zice că faptul este îndeplinit, este neadmisibil, deoarece Austro-Ungaria nu poate să sufere consecințele unei greșeli comise“’ de un altul ; a se apăra în contra acelor consecințe nu se poate chema amestec în afacerile interioare. Fremdenblatt termină prin asigurarea formală că intervenirea Austro-Ungariei în favoarea industriei sale nu se raportă nici decum la motive politice. Criza ministerială franceză Paris, 25 Ianuarie. Ziarele consideră că probabil d. Loubet va fi însărcinat cu formarea cabinetului. Se va uni în acest scop cu d-nii Ribhot și Moine. Prorogarea Camerei grecești Athena, 25 ianuarie. Lucrările Camerei s’au amânat pentru 15 zile pentru a da timp noului minister să organizeze serviciul înainte de disolvare. -------------------------♦------------------------ Corpurile legiuitoare SENATUL Ședința de la 13 Ianuarie 1895 Ședința se deschide la orele 2 și jam, sub preșidenția d-lui Ioan Ianov, vicepreședinte . Prezenți 70 d-nn senatori. Se depune pe biuroul Senatului dosarul alegerei colegiului 1 de Senat din Tecuciu, în persoana d-lui Take Anastasiu. Se dă citire proiectului de lege prin care se recunoaște calitatea de persoană morală a reuniunei femeilor române din Botoșani. Proiectul e votat prin 51 voturi contra 2. Se votează împământenirea d-lor Zaharia Furnică, Nicolae Isaia și Olbrich. Ședința se ridică. CAMERA Urmare a ședinței de la 12 Ianuarie 1895 D. Take Ionescu, continuând spune: Vă plângeți că justiția noastră este parțială și iată că judecătorul de instrucție, un magistrat amovibil, nu se mărginește a da în judecată pe acei, din cari se compunea banda de bătăuși, ci și pe protoe-