Timpul, ianuarie 1895 (nr. 1-24)

1895-01-14 / nr. 11

No. 11 De abia a căzut însă ministerul și deja se semnalează din câte­va orașe din pro­vincie manifestațiuni contra d-lui Tr­ou­­pis. In Grecia mai toate căderile de gu­verne produc asemenea tulburări, așa că nu puteau să lipsească nici de astă-dată. * * * Agenția română ne comunică astăzi telegramele următoare : Atena, 24 Ianuarie. Ministerul este constituit cu desăvârșire în modul următor : Preșidenția, afacerile străine și interne prin interim: d. Nicolas Delyanis. Resbelul: colonelul Papadiamantopulo, aghiotantul regelui. Marina: căpitanul de corabie Kriesis, aghiotantul regelui. Finanțele : Ketzeas, vice­președinte al curții de compture. Justiția : Aravantinos, consilier al curții de casație. Cultele : Vlachos, fost ministru în străi­nătate. Miniștrii au și depus jurământ. Disolvarea Camerii este iminentă; se crede că nouăle alegeri se vor face la 11 Martie. Londra, 24 l­unariie Reuter află din Atena că toți miniștrii au fost numiți cu condiția expresă de a nu pune candidaturile lor la viitoarele alegeri. Easters. ȘTIRILE ZILEI M. S. Regele a primit, din partea M. S. împăratului Nicolae II al Rusiei, o scri­soare prin care ’I notifică căsătoria sa cu A. S. I. Marea Ducesă Alexandra Feodo­­rovna, fiica repatatului Mare Duce Lu­dovic de Hessa. Exc. La d. de Fonton, trimis extraor­dinar și ministru plenipotențiar al Rusiei, a avut onoare­a remite M. S. Regelui scri­soarea de notificare. * * * Pe ziua de 1 ianuarie s’au făcut ur­mătoarele transferări în serviciul ministe­­rului afacerilor străine : D. Ștefan Mărgăritescu-Greceanu, ata­șat de legațiune, afară din cadre, ac­tual cancelar al consulatului din Cernăuți, în aceeași calitate la consulatul general din Odesa; D. Alexandru Gr. Lahovari, actual can­celar al consulatului general din Odesa, în aceeași calitate la consulatul din Ismail. D. Sebastian Greceanu, actual cancelar al consulatului din Ismail, în aceeași ca­litate la consulatul din Cernăuți. * * * S'a încuviințat pensiune persoanelor ur­mătoare : Sub-intendentului în demisie Celăreanu Con­stantin, fost în administrația centrală a resbelului, lei 570 pe lună, cu începere de la 1 Ianuarie 1895, pentru 37 ani de serviciu. D-nei Smaranda I. Dimitriu, văduvă fără copii minori, lei 118, bani 93 pe lună, cu începere de la 30 Septembre 1894, pentru 26 ani serviți în armată de dece­datul său soț, căpitan Dimitriu Ioan, fost în al 8-lea regiment Dragoș No. 29. * * * S’a primit demisiunea d lor Ionescu Ale­xandru și Al. M. R­âmniceanu, din postul de șef de biuton special ce ocupau în ad­ministrația căilor ferate, pe ziua de 1 Ia­nuarie st. n 1895. * * * din județe Școala primară de­­ băețî din comuna Găești va purta pe viitor denumirea de «Școala primară de băețî Principele Ca­rol», iar școala primară de fete denumirea de «Școala primară de fete Principesa Eli­­sabeta».« * D. Dimitrie Constantinescu s’a confir­mat în funcțiunea de primar al comunei urbane Drăgășani, iar d. Costache Iliescu în aceea de ajutor primarului. * * * DIM STRAIWATATE NI se telegrafiază din Viena . Balul curței a fost splendid, împăratul, archiducii, archiducesele, corpul diploma­tic, demnitarii civili și militari au asistat, împăratul a vorbit cu numeroase perso­naje. * * * împăratul Austriei va primi Sâmbătă pe noul ambasador turc Galib-Bey, care va remite scrisorile sale de creanță. * * * Din Paris : Generalul Rion, deputat, a murit. * * * ULTSÎSI8 CIIW&10Y In curtea cazărmei, colonelul trece în revistă pe rezerviști. Unul din ei, foarte zăpăcit, atrage atenția comandantului. — Ai mai fost unde­va în serviciu ? — Da, să trăiți, don colonel. — Unde ! — La un birt. — Bine... , zece zile închisoare. Moș­ Neagu. ---------------------------♦--------------------------­ TIMPUL 14 IANUARIE Pentru Coroană La teatrul Odeon, din­ Paris, s’a repre­zentat deunăzi o admirabilă dramă în ver­suri a lui Francois Coppée, întitulată Pen­tru Coroană. Subiectul, mai mult fantastic, e tras din legendele istorice ale vechei Bulgarii și, cu toate că e simplu și fără multe artificii, e atât de mișcător, în­cât publicul francez­­ i-a făcut o primire en­tuziastă. Dăm pe scurt, pentru cititorii noștri, scheletul acestei frumoase lucrări, de­și re­cunoaștem că facem un reu serviciu au­torului prezentându-i opera fără decoruri și mai ales fără mărgăritarele măestritei sale limbi. Totul se rezumă, în această dramă, într’un admirabil sbucium de conș­iință, d’asupra căruia planează un fel de fatali­tate. Un­­ tînăr, patriot, află că tatăl său ’șî trădează patria și o vinde Turcilor. Ca să împedice crima, fiul întrebuințează toate mijloacele: amenințări, rugăciuni etc. Dar împrejurările sunt astfel în­cât trădarea trebue să se săvârșească, afară numai dacă trădătorul ar fi omorît, și tinerul, ca să-și salveze patria, ucide pe tatăl său. Credința lui de creștin, credința lui de patriot­ii impuneau să facă așa, dar în urma faptului, cu toate motivele bine­cuvântate care î l determinau la a­­ceasta, nu era mai puțin paricid- o remi­niscență din Oedip — și actul în contra naturii cere expiare. Fiul o primește. Trădarea tatălui remâne ascunsă. Din contră fiul este acuzat și, ca să salveze onoarea părintelui, nu se apără de învi­­nuirea ce­­ i se aduce, n ci de pedeapsa la care e osândit. Iată prin ce incidente se manifestă sbu­­ciumul moral. Suntem cam pe la sfârși­­tul secolului al cinci­spre­zecelea, în re­gatul ideal al Balcanilor, și scena se des­chide pe platforma unei cetăți care apără defileurile muntelui. De două­spre­zece ani Turcii încearcă să forțeze trecătorile, dar micul popor slav care le apăra, avant­­gardă a creștinătății, a respins toate asalturile grație valoare­ și geniului mili­tar al prințului Mihail Brancomir, însăr­cinat cu apărarea frontierei. In această eroică sarcină, Mihail este ajutat de fiul său Constantin, născut dintr’o altă căsă­torie. Mihail s’a căsătorit din nou cu o prin­țesă greacă, frumoasa Bazilica, de neam mare, coborâtoare din împărații bizantini. Prințul e nebun după Bazilicia, care, la rândul ei, e nebună de ambiție. Tronul, în regatul Balcani­or, este efectiv la epoca când se petrec aceste evenimente ; or, toc­mai atunci moare regele și Mihail nădăj­­duește să-i urmeze. Dar boerii și poporul, cari voesc să-l lase pentru apărarea Bal­canilor, îl preferă pentru coroană pe bă­trânul episcop de Vidin, Ștefan, un sfânt, care de două­spre­zece ani propovăduia răs­­boiul. Mihail și Bazilicia, desamăgiți și ră­niți în ambițiunea lor, abia își pot as­cunde turbarea când Ștefan, ales vine să salute pe Brancomir și să blagoslovească pe bravul soldat. Mânia desamăgiților o observă un lăutar țigan, Benko, a h­rănit în cetate unde recitează versuri Bazilidei cum faceau trubadurii. Acest Benko este, în realitate, un spion turc, Ibrahim, pe care sultanul l-a trimis în regatul Balcanilor ca să încerce de a obține prin înșelăciune ceea forța armelor nu putuse face. In actul al douilea, trădarea e gata să se săvârșească. Ibrahim a cucerit spiritul Baziliciei. S-a arătat firmanul sultanului acordând titlul de rege și puterea supre­mă, în schimbul unui simplu tribut, ace­luia care i ar preda intrările Balcanilor. Bazilicia—lady Macbeth—prin seducțiunile ei ajunge în fine să facă pe Mihail să pri­mească odioasa învoială.Pune pecetea Bran­­comirilor pe tractatul cu necredinciosul și se hotărește ca chiar în noaptea aceea să lase pe Turci să intre ca să pună mâna pe Vidin, capitala regatului. Dar, pe lângă Constantin, încă de la începutul acțiunei, se află o fată de țigan, Milița. Tînărul a făcut-o prizonieră și a reclamat o ca par­tea sa de pradă, pentru a o scăpa de bru­talitățile soldaților și a făcut dintr’ânsa o slujnică. Milița, prostituată după părerea soldaților turci, n’a inspirat de­cât milă eroului creștin. Ea îl adoră. Și tocmai ea a recunoscut în Benko pe un șef otoman pe care îl întâlnise deja altă dată. Milița descopere aceasta lui Constantin care, ascuns după o perdea, află secretul trădărei tatălui său Aceasta ne duce la situația capitală a actului al treilea. Pe înaltul platou al Balcanilor, alături cu arcul triumfal al lui Traian, învingătorul Dacilor, păzește un soldat creștin lângă un rug pregătit. El are îndatorirea ca, la cea mai mică alarmă, să aprindă focul pentru ca, la semnalul acesta, apărătorii muntelui să năvălească pentru a sdrobi încă odată pe Turci în strâmtori. La un moment dat se vede ve­nind Mihail, învăluit în mantaua sa, go­nește santinela și-i ia el locul. Va sosi pașa turcesc și rugul nu se va aprinde. ... Trădarea va fi îndeplinită. Dar aleargă Constantin. O scenă măreață are loc între tată și fiu. Acesta, ca să poată aprinde focul, e silit să se lupte cu tatăl său care cade mort. Au trecut câte­va luni. Constantin este în prada desperărei A căutat să moară luptând, dar moartea l-a cruțat. Din im­prudență, Constantin, devenit șeful ar­matei,­­și-a tîrît soldații afară din munte și a fost biruit. Mai mult, Turcii au pătruns printr’o strâmtoare păzită slab, amenință Vidinul și soldații lui Constantin acuză pe general de tră­dare. Această acuzațiune nu o crede înte­meiată regele episcop. El a pus chiurasa peste haina­l de preot și, cu sabia la brâu și cu sfintele taine în mână, vine să găsească pe Constantin ca să-l ceară să meargă împreună în contra Turcilor. Atunci soldații bătrâni spun pe față, îna­intea regelui, acuzațiunile pe care le for­mulaseră în contra „lui Constantin. «Cine îndrăsnește să acuze­­ pe Constantin, fără probe»? strigă Ștefan. «Aduc, eu proba!» răspunde Bazilicia. Ca să apere memoria tatălui său, n’a putut nici să pedepsească, nici să gonească pe mama-i vitregă. Trădarea este atribuită lui Constantin pe care regele, îngrozit de mărimea cri­mei, îl arestează. Ultimul act se petrece pe piața Vidinu­­lui. Regele, din oțelul tunurilor turcești a ridicat o statue lui Mihail, a cărui crimă este ignorată d­e toți și care trece drept omorît de Turci pe când păzea lângă ru­gul care trebuia să slujească de semnal. In față e temnița unde este închis Cons­­tantin. Stefan a sdrobit pe Turci­ și, după victorie, vine să judece pe trădător. Trădătorul apare, martir insultat de mulțime și, fără să desvălue secretul, ascultă sentința. Această sentință e ori­bilă. Nu-1 osândește la moarte, ci legat de soclul statuei gloriosului său tată, va ră­­­mâne expus la batjocura mulțime!. Gea­lații îl leagă. Atunci Milița se rupe din mulțime, afirmă că cel pe care ’l iubește ea este inocent și-l scapă lovi­du-l cu un pumnal pe care­­ și-l înfige apoi în inimă. INTEMPLARI Viață lungă. — Eri a încetat din viață locuitorul Gheorghe Dorofte, din comuna Ruseni, în vârstă de 125 ani. Numitul a murit de adâncă bătrânețe, păstrându-și cunoștințele până în ultimul moment. Crima din Vladnic — Locuitorii Ște­fan Miron și Gheorghe Asaftei, pe când bă­­teau păpușoi în standoala de pe moșia Vlad­­nic, proprietatea d-lui Benoni Eugen. Miron, din nebăgare de seamă și greșală constatată, a lovit cu imblăciul în cap pe Asaftei care, după 3 oare, a și murit pe drum, când îl transportau la spital. Nenorocirea din Rusenî. — Locuitorul Paraschiv Vasile, din comuna Rusenî, județul Iași, alaltă­ erî voind a lega un car cu fân, spre a’l duce la Iași de vânzare, pe când fiul său trăgea de funie pentru a strânge drugul, funia s’a rupt și bietul Paraschiv a fost a­­runcat la câți­va stânjeni, rupându-i gâtul și mâna stângă. După câte­va oare de durere nenorocitul a murit. ------------------------­------------------------­ Balul din Beriad (Corespondență specială a „Timpului“) Se știe că prefectul județului nostru, Gh. Emandi, a avut și fericita idee de a lua inițiativa pentru organizarea unui bal public, cu al cărui produs să se poată veni în ajutorul săracilor din Bârlad. Această caritabilă idee a pus-o sub pa­­tronagiul unui comitet de doamne bârlă­­dene, care au dat tot concursul pentru realizarea ei, comitet reprezentat prin ur­mătoarele nume: d na Zoe Gr. Soutzo Nathalie Paladi, Lucreția Bentz, Matilda Vârgolici, Eufrosina Cerkez, E. Emandi și Emilia Arghir. Amânat la început di­n cauza unei subite îmbolnăviri a d-lui Emandi, acest bal a avut loc în seara de 7 ianuarie in spațioasa sală a palatului nostru de justiție, cu un succes desăvârșit. Vastul palat, iluminat peste tot, avea un aspectieenic în mijlocul orașului aproape învăluit în întuneric. Un far aprins în mijlocul unei mări de abia ar putea deștepta o impresie analoagă. Impozanta intrare a palatului iluminată splendid, era acoperită cu covoare, iar de o parte și de alta a scărei ghirlande de verdeață împodobeau rampele de jos până sus. Eleganta și spațioasa sală de dans iluminată a giorno și decorată într-un mod admirabil te lăsa sub impresia ce ți-o pro­duce descrierea palatelor fermecate din «O mie și una de nopți». La 9 ore lungea începu a sosi, la apa­­rițiunea damelor muzica militară dedea semnalul printr-un marș; imediat o le­giune aleasă de cavaleri de onoare ofe­­reau brațul lor încântătoarelor invitate spre a le conduce până în sala de bal. In curând sala întreagă prezentă un aspect feeric. Un murmur nehotărît și liniștit ca acela pe care -l respiră natura în serile calde de vară, se ridica șopotitor din în­treaga sală, în care animația, eleganța și frumusețea, intrunite la un loc, uimiau ochii. La ora 10 primele acorduri ale valsu­lui răsunară și balul fu deschis. Mi-ar fi imposibil să descriu impresia ce mi-a lăsat-o acest bal; ea este din mi­merul acelora ce nu se uită nici­odată.— Ca un omagiu adus încântătorului sex care a personificat în el cea mai mare parte din farmecul acestui bal, ’mi voi­ permite de a cita mai jos câte­va nume. Ași fi dorit din tot sufletul ca memoria mea să fie așa de perfectă încât să nu pot omite nici un nume ; cu toate acestea, tot ce e omenesc e, vai!,și imperfect și memoria mea nu poate face escepție de la această regulă.­­ Buna­voința ce aș fi avut-o însă, sper că "mi va servi de cir­cumstanțe ușurătoare .. Tot aci e locul să mărturisesc că m’aș găsi foarte încurcat dacă ar trebui să descriu toate bogatele și strălucitoarele toalete ce ’mi au încân­tat ochii; de aceea las sarcina asta pe socoteala altora mai competinți de­cât mine. In drăgălașul buchet de domnișoare dis­ting la întâmplare: d-ra Ecaterina Vâr­­golici, o blondină grațioasă, în bleu, fru­moasă ca un crin ce se desface în albas­trul unei dimineți de primă­vară ; d-ra Eugenia Arghir, în rose, încântătoare ca un trandafir de Maio; d-rele Artémise Gheor­­ghiu, în rose cu gaz, și Helene Ghior­­ghiu, în alb cu gaz, drăgălașe ca niște viorele; d-ra Alice Juvara, o frumusețe severă, în creme; d-ra Ninita Armașu, o brună veșnic plăcută, în alb cu gaz ; d-ra Pop, un surîs de auroră, în rose; d-ra Virginie Safari, în bleu; d-rele Mihăl­­cescu, vesele, etc. Din grațiosul cerc de doamne, afară de doamnele din comitet, citate mai sus, și care cu o deosebită amabilitate faceau o­norurile serbărei, vor cita la întâmplare, pe d-na Docan, o distinsă frumusețe cla­sică, într’o bogată toaletă bleu pâle; d-na Lucreția I. Lupu, un tip de frumusețe, într’o elegantă toaletă de faslle negru ; d-na Elise Ghiorghiu (Tecuci), în negru cu fals; d-na Vasiliu-Christescu (avocat), o frumu­sețe cochetă și seducătoare, într’o superbă toaletă à la duchesse ; d-na Elise Tulbure, frumoasă ca sem­nul unei zile de Maiü și dulce ca un miossou­s ; d-na Emilia Bol­­dur-Costaki, în alb; d na Jurgea, în alb; d-na Eugenia Costaki vecinie simpatică și suinzătoare; d na dr. Antoniu; d-na dr. Davidoglu, în negru ; d-na N. Juvara; d-na Armașu, d-na colonel Dumitrescu, d-na Grigore Stamatescu, d-na C. Po­­pescu, d na""Slobozianu, etc. Fracul a fost purtat cu multă eleganță de d-nii Th. și I. G. Emandi, Turei Va­­siliu, M. Vasiliu Christescu, Jean I Lupu, Lascăr Antoniu, Paul Jurgea, Lecachi, Vladicoiu, Docan, Singurov, Movilă, Dem. Ștefănescu, Jean V. Buță, Bădescu, Bujo­­reanu, M. Balc, etc., etc. Epoleții prin d-nii căpitan Mălures­c, St. Nicolau, St. Stoica, lt. Vasilescu, sub-lt. Rosetti, sub-lt. Pocioroga, sub-lt. Live­­zeanu, sub-lt. Dimachi, etc. Printre cei­l­alți, d-nii Gr. Soutzo, I. Vârgolici, dr. Antoniu, C. Bali, colonel Rentz, At. Cerkez, dr. Schönzal, C. Ar­ghir, S. Belloescu, dr. Calalb, N. Nico­­rescu, L. Costin, Gr. Stamatescu, Slobozi­­anu, etc., etc. Balul s’a terminat cu un splendid Co­tillon. La orele 5 societatea s’a despărțit, du­când fie­care cu sine o amintire frumoasă despre acest bal așa de bine reușit. Redingotă-Clacq. ---------------------------♦--------------------------­ Biții apicol, financiar $i comercial Venitul porturilor române.—Venitu­rile celor 18 porturi ale țarei din taxa de o jumătate la sută și din cea de d­esagiu pe luna Noembrie 1894, sunt următoarele : ---------------------------♦-——---------------­ Lei Taxa de l/2 ° 1 o import . . 61.284,37 » » export . . 17.141,90 Taxa de cheragiu . . . 35.488,— Diferențe........................ 225 40 Total .... 274.139,67 In Noembrie 1893 . . . Diferența în minut e de lei 345.303.12 71.163,45 INFORMATIUNII Consiliul de miniștri este convocat pentru astă seară la orele 9 D. Mijatovici, fostul ministru al Serbiei în București și acum în urmă înaintat ca ministru la Londra, va părăsi peste câte­va zile capitala. Data când d. Mijatovici va prezintă M. S. Regelui scrisorile sale de re­chemare nu este încă fixat». înlocuitorul d-sale, d. Nicolae Cris­tici, va sosi în București în cursul septemânei viitoare. D. general Lahovari, șeful statului major general al armatei, se întoarce din străinătate la 20 ale lunei cu­rente. Consiliul comunal al capitalei este convocat pentru astă-seară la orele 8 jumătate. D-na Lucaciu, soția părintelui Lu­­caciu, se află de vre­o două zile în ca­pitală. A apărut interesantul studiu ela­borat de d. C. Disescu, eminentul ju­risconsult, asupra proiectului de lege al minelor. Unele ziare spun că din pricina de­­misiunea a patru consilieri comunali ai orașului Slatina, consiliul comunal din acest oraș va trebui să fie di­­solvat. 1895 Știrea este neexactă. Se vor face numai alegeri suplimentare pentru ocuparea locurilor vacante. Legea co­munală cere disolvarea consiliului numai în cazul când sunt demisionați cel puțin jumătate din consilieri. Și acesta nu e cazul la Slatina. Demisiunea d-lui Constantin La­hovari din funcțiunea de judecător la tribunalul de notariat a fost pri­mită de d. ministru al justiției. D-nii N. Manu, prefect de Argeș, și Arghiropol, prefect de Olt, au sosit în capitală în afaceri de serviciu. Apelul lui Păun Drăghicescu se va judeca pe la sfârșitul lunei ianuarie. Elí s’a făcut, la Corabia alegerea pentru consiliul comunal. Lista conservatoare în frunte cu d. Oprea Iliescu a obținut 418 voturi. Opoziția s’a abținut. Din Târgu-Jiu nu se telegrafiază că aseară, pe la orele 5.45, a isbucnit o furtună cu fulgere și trăsnete înso­țită de o ploaie torențială, care a durat până la orele 6 și 25. —------------------------♦-----------------------— PEYHEDEIS8LE XILE8 TEATRU NAȚIONAL. — Astă­ seară, Vineri, opera «Faust». B­ĂILE EFORIEI.—Luni, 16 Ianuarie, bal mascat Mabille. In fie­care Marți, Joi și Duminecă bal mascat. Sâmbătă, 14 Ianuarie, balul socie­tății lucrătorilor tipografi „Gutenberg.“ T­EATRU DACIA.—In fie­care Mercuri, Sâmbătă­­ și Duminecă bal mascat“. PATRU HUGO. — In fie­care Marți, Miercuri, Sâmbătă și Duminică „Baluri mascate“. C­IRCUL SIDOLT. — Reprezentații variate în fie­care seară. Trupa compusă din 150 persoane și cu 82 caî.­­TAFENEAUA „NAȚIONALA“. — In toate serile 6 concerte date de orchestra Rubinstein. A TREIA EDIȚIE TELEGRAME Conflictul austro-bulgar Viena, 25 ianuarie Fremdenblatt constată că Austro-Ungaria a arătat în timpii din urmă condescendența sa către Bulgaria consimțind la sporirea ta­xelor de intrare bulgare, dar accizul consi­derabil asupra unui oare­care număr de ar­ticole de import constitue de­sigur un ob­stacol pentru import, obstacol în contra căruia trebuia să se prevadă la Sofia că A­­ustro-Ungaria o să protesteze. Argumentul Bulgariei, care zice că faptul este îndeplinit, este neadmisibil, de­oare­ce Austro-Ungaria nu poate să sufere conse­cințele unei greșeli comise“’ de un altul ; a se apăra în contra acelor consecințe nu se poate chema amestec în afacerile interioare. Fremdenblatt termină prin asigurarea for­mală că intervenirea Austro-Ungariei în fa­voarea industriei sale nu se raportă nici de­cum la motive politice. Criza ministerială franceză Paris, 25 Ianuarie. Ziarele consideră că probabil d. Loubet va fi însărcinat cu formarea cabinetului. Se va uni în acest scop cu d-nii Ribhot și Mo­ine. Prorogarea Camerei grecești Athena, 25 ianuarie. Lucrările Camerei s’au amânat pentru 15 zile pentru a da timp noului minister să or­ganizeze serviciul înainte de disolvare. -------------------------♦------------------------­ Corpurile legiuitoare SENATUL Ședința de la 13 Ianuarie 1895 Ședința se deschide la orele 2 și jam, sub preșidenția d-lui Ioan Ianov, vice­președinte . Prezenți 70 d-nn senatori. Se depune pe biuroul Senatului dosarul alegerei colegiului 1 de Senat din Tecuciu, în persoana d-lui Take Anastasiu. Se dă citire proiectului de lege prin care se recunoaște calitatea de persoană mo­rală a reuniunei femeilor române din Bo­toșani. Proiectul e votat prin 51 voturi con­tra 2. Se votează împământenirea d-lor Za­­haria Furnică, Nicolae Isaia și Olbrich. Ședința se ridică. CAMERA Urmare a ședinței de la 12 Ianuarie 1895 D. Take Ionescu, continuând spune: Vă plângeți că justiția noastră este par­țială și iată că judecătorul de instrucție, un magistrat amovibil, nu se mărginește a da în judecată pe acei, din cari se com­punea banda de bătăuși, ci și pe protoe-

Next