Timpul, ianuarie 1895 (nr. 1-24)

1895-01-15 / nr. 12

No. 12 Yokohama, 25 Ianuarie O depeșă oficială anunță că Japonezii au Irtat la 2­6 Ianuarie Yeng- Tchang- Tchen. Chinezii atacaseră la V1 Ianuarie Hai- Tcheng cu ip­oop oameni, dar au fost respinși; au atacat din nou la 22, însă au fost din nou respinși cu perderi simțitoare. Chinezii au avut 100 morți și 28 răniți. Japonezii nu au avut nici un mort. _ ȘTIRILE ZILEI S’a conferit medalia Bene-Merenti cl. I. d-lor colonel Bengescu-Dabija, pentru scri­erile sale literare, și Wilhelm Kumpel, pentru merite artistice. * ** D. Alex. D. Ionescu, doctor în filosofie de la Universitatea din Bruxel, licențiat in drept de la Paris, s’a numit în urma concursului depus, la care a obținut me­dia aproape 9, profesor cu titlu provi­­zoriu la catedra de limba franceză, cur­sul superior, de la liceul din Focșani, iar d. Const. Alevra, licențiat in litere din Iași, profesor cu titlu provizoriu la catedra de limba franceză de la gimnaziul din Fălticeni. * * * Căpitanul Teodoru Teodor, din batalio­nul 2 vânători, s’a trecut în poziție de disponibilitate pentru infirmități timporale. ** In serviciul creditului agricol s’au fă­cut următoarele înaintări și transferări: D. George A. Polydor, actual ținâtor de registre la sucursala creditului agricol din județul Prah­ova, s’a înaintat în func­­țiunea de secretar­ comi­tabil la sucursala din județul Olt, în locul d-lui I. Geor­gian, destituit. D. Constantin Atan­asiu, actual ținâtor de registre la sucursala creditului agricol din județul Muscel, s’a înaintat în func­țiunea de secretar comptabil la sucursala din județul Argeș, în locul d-lui I. E. Marinescu, revocat. D. k Stefan Mateescu, fost ajutor-ținător de registre la sucursala Olt, diplomat al școalei de comerciu, actual sub-controlor fiscal, s’a numit în funcțiunea de­ținâtor de registre la sucursala creditului agricol din județul Muscel, în locul d-lui Atana­­siu, înaintat. D. medic-veterinar Gustav Eitel este numit definitiv în postul de veterinar al despărțirei IX din zona preventivă, pe care ’1 ocupă provizoriu. * * * DIN J3 JDEȚE Citim In ziarul lalomițeanul din Călă­rași : In ziua de 18 Decembre s’a oficiat in biserica catedrală din acest oraș botezul d­lui dr. Josef Jampolis, de 37 de ani, al soției sale Janeta Iosef Jampolis de 29 de ani, ambii de religia mozaică, și al fiicei lor Lidia, de 6 ani. Nouii proseliți al sfintei biserici creș­tine au primit numele de Iosef, Ioana și Lidia, iar nași au fost d. dr. P. Degeră­­țeanu, d-na Alexandrina G. Nicolaide și d-na Maria P. Degerățeanu, oficiând preo­tul paroh Gh. M. Sachelarie. Actul acesta a fost recunoscut și con­sfințit de către I­P. S. mitropolitul primat. Adăugăm că fetița Lidia a d-lui dr. Jam­polis nu primise până acum nici o religie, pentru că părinții săi de mult aveau de gând să treacă la creștinism. Alte două fetițe mai mici ale d lui dr. Jampolis vor fi de asemenea botezate în curând. * * * * * * DE PESTE MUNȚI NI se anunță din Abrud (Transilvania) încetarea din viață a tînărului naționalist Aurel A. Lazar, fratele d-lui Al. Lăzu­­reanu, inginer la Eforia spitalelor civile. Tînărul Lazar a decedat în urma agra­vării boalei sale de piept în timpul celor șase săptămâni cât a stat în temnița or­dinară din Cluj, pedeapsă la care îl con­damnase, pentru o adresă publicată în Tri­buna, Curtea cu jurați din Cluj. * * * DIN STRĂINĂTATE Ni se depeșează din Berlin, cu data de eri: împăratul a făcut după amiazi vizită prințului de Hohenlohe. La amiazi s’a făcut la palatul regal în prezența perechiei imperiale și a împără­tesei Frédéric, care serbează azi aniver­sarea căsătoriei sale, bine­cuvântarea și pironirea steagurilor regimentului al 2-a de husari, al cărui șef este împăr­ăteasa F­rédéric * * * Din Roma : Monseniorul Carini, proiectul bibliotecei Vaticanului, a murit * * * Din Londra: O deputăție a regimentului Royal Letos Greys va pleca mâine la Petersburg spre a saluta pe Țarul ca șef al regimentului. * * * ULTIM CUVENIT Deună-zi se respăndise svonul în Paris cum că Rochefort, directorul ziarului d’in­transigeant, ar fi fost victima unui aten­tat la Londra. Rochefort, întrebat de colegii săi de la Paris dacă este adevărat ce se svonise, a răspuns prin următoarea telegramă : Nici un atentat , nici măcar la pudoarea mea. Henri Rochefort. Moș­ Neagu. ---------------------------------------------------­ In jurul alegerei de la Brăila Am arătat în diferite rânduri mijloacele de care s’au servit colectiviștii pentru a face presiune asupra alegătorilor. Azi găsim în Mesagerul Brăilei alte amănunte intere­sante pe care la punem sub ochii cititorilor ca să vază căror împrejurări se datorește atât de mult trâmbițatul succes al liberalilor din Brăila. Iată ce zice organul brăilean : Mijloacele de luptă ale colectiviștilor nu s’au schimbat, sunt aceleași atât când sunt la guvern, cât și când sunt în opo­­zițiune. Pe cetățenii fricoși ’i-au amenin­țat cu toate urgiile când vor veni la putere. Pe comercianți i-au amenințat că le va închide prăvăliile, le va distruge averea, ’i va lăsa săraci pe drumuri în caz când vor vota contra lor. Pe funcți­onarii superiori­­ i-au amenințat cu desti­tuirea , iar celor inferiori le-au promis avan­sare îndată ce vor ajunge la putere. Din nenorocire, în Brăila sunt comer­cianți și ce este mai trist sunt funcționari, care cedează unor astfel de ridicole promi­siuni și amenințări, încă un mijloc de luptă propriu co­lectiviștilor și pe care l’au practicat și probat cât au fost la putere: corupțiunea. Ei sunt de principiul: «mâna pe care nu o poți mușca s’o săruți». Dacă cetățenii arată tărie de caracter și nu se încovoie cu amenințări și promisiuni voinței co­­­lectivității, ei procedează la un alt mijloc imoral, corupțiunea; spre acest scop au la îndemână Banca Națională pe care o întrebuințează ca cea mai puternică armă electorală. Nimeni nu se poate împrumuta la Banca Națională, dacă nu este colectivist, sau dacă nu î și ia angajamentul formal că va lucra și va vota cu colectivitatea. De data aceasta, colectiviștii au schim­bat sistem­­ul de corupțiune și presiune cu Banca Națională. S-a părut colectiviș­tilor că numai cu promisiuni de împru­muturi și chiar cu mici împrumuturi nu pot influența prea mult asupra comerci­anților. De aceea Banca Națională a deschis un compt curent de aproape un milion cămătarului Christo­che Economu. Acest cămătar care este cioclul pieței noastre și al nenorociților comercianți ce cad în mâna lui, fără rușine s’a transfor­mat în agent colectivist făcând cele mai meschine și infame presiuni asupra cetă­țenilor. S’au văzut alegători cărora le era frică să vorbească cu un conservator, de teamă să nu fie văzut de acest tigru și ast­fel nenorocit. Bieții comercianți din co­legiul I cu lacrămile în ochi spuneau con­servatorilor : «votez cu d-v., sunt pentru d­v., dar vă rog să nu afle Christache Economu, căci mă nenorocește». Este acreditată în orașul nostru zicătoarea: «La casa unde vei vedea pe Christache Economu sau pe vre­un preot să știi că nu este lucru curat». Dacă am mai adăuga că în ajunul ale­gerei colegiului I și chiar în ziua de ale­geri de director al Băncii, Ștefănescu, a stat în Brăila ca să influențeze asupra comercianților și să supraveghieze dacă sucursala din Brăila își face datoria după interesele colec­ivității, toate acestea sunt dovezi de presiune și corupțiune ne­mai­pomenită. INTEMPLARI Crima din comuna Ciur­ea. — Citim în Jurnalul din Iași: Luni s’a găsit în cătuna Dumbrava, din comuna Ciurea, lângă casa lui Ioan Ceapă, un om­ mort, având pe tot corpul ți alcs pe Cap un număr colosal de răni,mai­ori au plecat la fața locului de prim-pro­­curor Savel Manu, împreună cu medicul primar al județului. Din cercetările făcute ar rezulta următoarele : Mortul se numește Costachi Bărdan și ve­nise Duminică în Dumbravă pentru a-și ve­dea niște neamuri, înainte de a se duce la neamuri se oprise la cârciumă. Acolo a băut până la ceasurile 10, când strejerii l’au dat afară, voind să-l închidă la primărie ca va­gabond. Bărdan protestă spunând că are neamuri în sat, între care și pe loan Ceapă, care -i e cumătru. Este dus acolo și primit de Ceapă. Gazda cedează patul său oaspetului și se culcă pe laviță. La picioarele lui, pe un cup­tor, se culcă nevasta și cei doui copii. Peste noapte, Ceapă aude răcnind un copil. Se tre­zește și bojbăind copila de lângă nevasta sa, dă de un om. Femeia strigă: «Ioane, tu ești?» Ceapă răcnește la băiatul Nicolae să aprinză lampa. După aceasta ia la bătae pe musafir, cu un băț de corn. Ifțriî sparge capul în mai mul­t de zece lo­curi și după ce-l văzu căzut jos, aproape fără suflare. Îl aruncă afară, în apropierea casei. Asasinul a fost adus azi la parchet. El a mărturisit faptul. E un om tînăr, cam de 40 ani, are 3 copii și femeia­­ lui este grea, intr’o stare foarte înaintată. TIMPUL 15 IANUARIE Jefuire. —In noaptea de 10 Ianuarie a. c., niște făcători de rele, unși cu funingine pe obraz și înarmați cu ciomege și­­ revolvere, au călcat via lui Gh. Oprea din comuna Aro­­neanu, jud. Iași, pe care găsindu’l, au înce­put a-l maltrata oribil, cerându-i bani. La declarațiunea numitului că nu are de­cât o piesă de cinci lei pentru hrana sa, bandiții i’au legat cobză și au siluit pe nevasta lui Ilinca. Apoi au spart ușile pivniței, bând și mâncând în asistența victimelor. Pe la orele 3 bandiții, ridicând ședința, au fugit. Abia toi s’au pestit autoritățile locale, de către un locuitor vecin, care venise să vază pe Oprea și i-a dat drumul din legături. Se crede că niște țigani de pe malul Jijiei. -------------------—------------------------­ Mitropolitul Bucovinei Primim următoarele rânduri cărora cu plăcere le dăm loc în coloanele ziarului nostru . Auzisem de vrednicul mitropolit al Bucovi­nei, Em. Sa dr. Silivestru Morariu Andreie­­vici, adevăratul tip al ierarhilor ortodoxi, îl văzusem și auzindu-l vorbind, eram convins că este un orator de prima torță, dar în ziua de 2 Ianuarie, cu ocaziunea aniversării zilei onomastice a I. I­. S. •‘rale, ’mi-a fost dat să aud cuvântând pe marele apărător al bisericei și înfocatul național și, despre care nu știam în­de­­ajuns. Pe timpul cât ținu cuvântarea Arhi­­mandritu­ui de scaun, care ’1 felicita de a­­nul nou și ziua onomastică, figura mitro­politului, a acestui vrednic arhiereu al ortodoxiei, albit de nevoile vremurilor prin aproape 77 ani, lua din ce în ce altă es­­presiune ; nu mai era același; vedeam un sfânt, mi se părea că nu mai este omul pe care îl știam. A sosit timpul ca mitropolitul să răs­pundă. Toți erau emoționați. Din câte îmi aduc aminte, I. P. I. Sa a mulțu­mit pentru urările ce ’i se făcuseră și a spus că acum 15 ani, când l’a chemat D-zeu la Arhipăstoria Bucovinei, nu’i tre­cea prin minte că are să ajungă ziua de astă­zi, dar D zeu a ascultat rugăciunile clerului și l’a ținut până acum. «Aveți lipsă, d-nilor ,și fraților, a esclamat bă­trânul, de viața mea, mai cu seamă as­­tă­zi, pentru că închizând cu ochii, nu știu ce se va întâmpla!» Istorisind apoi cum abia plecase acum vr’o două luni la Viena să ia parte la Senatul imperial și să consulte medicii și că prietinii au răs­pândit fel de fel de zgomote, a esclamat din nou: «Știți câte s’au spus după ple­carea mea, dar nu. D-zeu nu le va îm­plini aceea ce nădăjduesc ei. Să știe ei că Silivestru trăește și veghiază, iar când nu va mai fi, să știe că Silivestru a exis­tat ! Să știe că Silivestru rămâne același și nu se dă înapoi în fața câinilor ce la­tră. Nu, aceea ce a fost Silivestru va rămâne și mai departe pe cât timp D-zeu ’î va mai păstra zilele. Sunt spre sfâr­șitul meu și nici­odată nu ’mi voi a păta trecutul!» Nu îmi pot aduce aminte de tot ce a spus pentru că emoțiunea era atât de mare că unii erau cu lacrămile în ochi și strigătul «Trăiască!» se repeta aproape după fie­care cuvânt Din cele spuse însă, am înțeles că se face aluziune la ceva și întrebând am aflat că pe când mitropo­litul plecase la Viena, o gazetă jidovească de aici «Bukowiner Nachrichten» a răs­pândit svonul că a fost chemat la Viena să’șî dea socoteală pentru ce preoții pro­­­pagă iredentismul și antisemitismul prin sate, ba încă că va fi suspendat și ’i se va numi vicar un arhiereu și altele. Detractorii I P. S. S. sunt atât de neghiobi în­cât au transformat iredentismul și antisemitismul în rachiul otrăvit și blestemat, contra căruia preoții și valoroasa gazetă ro­mână Deșteptarea fac propagandă. Au­ziți, că a îndemna pe țăran să nu mai dea rachiul otrăvit, înseamnă a propaga iredentismul și antisemitismul! Ast­fel s’a petrecut această serbare a ilustrului savant și ierarh. Se vede că nu puțin ’l-a atins și sgomotul că arhiepis­copii uniți, chemați la Roma, au declarat că mai curând s’ar putea atrage la unire Bucovina și România. Deșartă speranță! Mâine, când, mulțumită legei clerului, Ro­mânia va avea preoți t­­rați cât mai mulți. Papa va rămâne ce a fost și cu cine a fost. P. Cernăuți, 4 Ianuarie 1995. ------------------------------------------------------------­ DIN TOATA LUMEA -------- Cat costă alegerea președințiala în Franța. In cursul precedentei legislaturi franceze, d. G. Hubbard, deputat de Pontoise, depu­sese pe biuroul Camerei un proiect de legi mărginind chel­tuelile electorale. Se știe, într’a­­devăr, că în unele circumscripții candidație cheltuesc adesea sume fabuloase ca să pună mâna pe un mandat. Printr’un contrast ciudat cheltuelile de a­­legere la preșidenția Republicei sunt neîn­­­semnate. Iată, în privința aceasta, o anecdotă cărei autenticitate o garantează ziarul Figaro: Se știe că candidatura regretatului Carnot a fost născocită de d-nii Collavru, Dide și Hubbard cari făcură apel la patriotismul său pentru a tăia drumul lui Jules Ferry. Buletinele care trebuiau să servească la întrunirile pregătitoare ale Congresului și la Congres au fost comandate și plătite de către d. G. Hubbard. Socoteala s-a ridicat, în total, la suma de țespte­zeci și d­oi de franci. Cum se vede, e mult mai puțin costisitor să alegi un președinte de Republică de­cât un deputat, sau chiar un simplu consilier comunal. ------------------------------------------------­ FELURIMI Pariu cu un măgar. — Eu locuiam,— istorisește un călător—în timpul toam­nei trecute într o casă de țară în apro­piere de Kingston pe insula Jamaica. In­­tr’o zi, era tocmai orele 12 și timpul cel mai cald al zilei, ședeam tolănit a lene pe sola, trăgeam o țigară și citeam un ziar europenesc, când auzii sub fereastră în stradă o voce gâlcevitoare. Curios să știu ce se petrece, mă ridic și privesc pe fereastră. Văd un Negru gras, care avea o conversație animată cu un măgar în­cărcat. « Așa dacă tu nu vrei să mai mergi, Sar ? Așa­dar ne am înțeles, Sar ? Bine, Sar, eu mă prind cu tine pe un «bit­», că te scot în picioare! Ei, Sar, ce zici de pariu ? Acum hait !» Negrul scuipă în mâini, apucă pe măgar de coadă începu să tragă și a o suci din toate puterile Numai­de­cât măgarul pleca în trap. Eu eram curios ce vrea să zică negrul cu pariul . «Bit» este moneda în circulație în Jamaica și valorează cam patru Penei. «Tu ai câștigat pariul, Thom», strigam­ ea, «dar cine ți’l plătește acum? »— «O, măgarul! Missey îmi dete un «bit», ca să’î cumpăr nutreț în Kingston, acum nu capătă nimic și »bitul» e bun pentru Thomas». Corectări submarine. —Răposatul pro­fesor de științele naturale, Edward For­bes, și împreună cu el alți învățați, afir­mară, că în cele mai ma­i adâncimi ale oceanului, nu s-ar fi găsind nici o ființă vie fiind-că presiunea apei este cu mult mai mare, de­cât să poată exista în acest element o ființă. Afară de aceasta lipsește și acul și lumina. Teoria aceasta a fost în urmă mult disputată și în parte răs­turnată de experiență , căci s’au găsit în pr­ofundități mai mari de câte cele arătate de Forbes, ființe vii. Apoi s’a mai complectat această desco­perire prin aceea că lumina mai slabă din fundul mărei condiționează o altă culoare și alte organe ale vederei pentru animalele care trăesc acolo, și că aerul, putându-se comprima foarte mult, iar apa nu , după toată probabilitatea în adâncimile cele mai mari ale apelor se găsește mai mult aer închis, de­cât mai aproape de suprafață. Spre a se face lumină, în fine, între a­­ceste ipoteze, admiralitatea engleză, la ru­­garea președintelui și consiliului societății științifice regești, se hotărî a trimite un vapor în apropierea insulelor Fard­ece pentru sondajii prin cufundare. Pe acest vapor se îmbarcară naturaliștii dr. Car­penter și prof. Wyville Thomson din Bel­­fast. Ei aveau să examineze substanțele scoase din fundul mării. Rezultatul aces­tei expedițiuni științifice este așteptat cu mare nerăbdare de lumea savantă. Ținut în tablete. — După carnea în praf, o să vedem în curând, pare-se, vi­nul în tablete. La urma urmelor, lucrul nu e cu totul nou; de pe vremea lui Ho­­rațiui, vinul se prezintă sub formă de dulceață și de la dulceață până la tablete nu e decât un pas : o chestiune de densitate. Iată modul de procedare : culegi și calci strugurii copți bine ; faci să se evaporeze mustul în vid, la o temperatură variând între 30 și 45 de grade; condensezi abu­­zii în refrigerante și se obține un sirop, apoi un fel de pastă care se parfumează cu fermenți. Usuci pasta și iată tableta. Și acum, când veți voi să beți vin, nu veți avea de­cât să topiți tableta într’o cantitate convenabilă de apă. ------------------------------------------------­Societatea Unirea mai face și asigurări asupra vieței în toate combinațiunile u­­zi­ta­te și anume : a) Asociațiuni mutuale de supravie­țuire. _­­6 » » cu produs mi­nimal garantat și cu participare de 85 °/C. c) Contra-asigurări cu 8«­0 dobândă și fără dobândă. d) Capitaluri five în caz de decese cu beneficiul etăței. e) Asigurări temporale, și 1) Rente viagere în diferite combinațiuni. Asemenea mai asigură contra riscurilor de grindină, precum și contra riscurilor de transport pe fluvii, mări și corpuri de vase. toate aceste asigurări Unirea se face cu premii reduse. Informațiuni și prospecte se dau in Bu­cure­sti, la Direcțiunea generală, calea Victoriei No. 29, iar în districte la agen­țiile respective din orașe. Direcți­unea generală a Suci­tăței de Asigurare Mutuală Unirea MUZICA SI TEATRU Astă­zi, Sâmbătă, are loc, in palatul Ateneului, al treilea concert al Societăței «Filarmonice române». Pentru acest comerț ,și-au oferit con­cursul mai mulți artiști de valoare, între alți d-ra Neuda, d. Victor Novacek și d. Dometer. Concertul de astă seară promite foarte mult, mai ales că d-ra Neuda, prea obo­­­sită Joi seara, este acum restabilită. ---«-­ „UNIREA“ Societate generală de asigurare Mutuală din București. Autorizată prin înaltul Decret Domnes­c sub No. 1536 după decisiunea consiliului de miniștri de la 27 Iunie 1877 "). 1) Monitorul Oficial No. 160 din 16-28 Iulie 77 Această societate de proprietate asigură, contra incendiului, imobile, fie construite fie zid, paiantă sau gard, fie acoperișul lor cu tinichea, olane, șindrilă, trestie, etc. Plata asigurării e cu mult mai scă­zută, aproape pe jumătate de­cât la cele­­l­alte Societăți care fac o speculă din pre­miile asiguraților. Deosebit de aceste clădiri, societatea mai asigură contra incendiului: Mobile, mărfuri, producte, pae și nutrețe în șire, stoguri, clăi pe câmp liber și în magazii. 1895 INFORMAȚIUNI Colportorii știrilor de senzație au reușit să influențeze și unele ziare,­­de alt­fel mai tot­deauna reți informate. Ast­fel ziarul Ro­mânii!, bazându-se pe un fapt po­zitiv, acela că consiliul de miniștri a­ ținut ședință aseară, împărtă­șește cititorilor săi o știre absolut inexactă, anume că trei din mem­brii cabinetului ar fi demisionat. Tradiționala informație, care a ajuns azi un clișeu cu totul uzat, aceea că d. Carp și alți doui din miniștri au părăsit consiliul fu­rioși, nu a lipsit din ghiveciul Ro­mânului și al altor confrați. Mai e oare nevoe se spunem că știrea despre o criză ministerială este tot atât de adevărată cât e de adevărată afirmarea ziarelor opo­ziției despre vigoarea politică a d­lui Exarcu ? Consiliul de miniștri, care s’a ținut aseară, s’a ocupat cu expediare­a afa­cerilor curente. D. Mitilineu, ministrul nostru la Constantinopole, va pleca la postul său peste 15 zile. Consiliul comunal al capitalei în ședința de aseară s’a ocupat cu ex­proprieri și cedări de terenuri. Ces­­tiunea intrepozitelor, care era la or­dinea zilei, s’a amânat pentru ședința de Luni seara. Pentru a se da o mai mare impul­­siune culturei gândacilor de mătase, în budgetul ministerului de domenii s’a prevăzut anul acesta o sumă în­treită de­cât anul trecut spre a se cumpăra și împărți la sate sămânța de gândaci. In vederea alegerea pentru colegiul întâiu de Cameră din Ploești, alegere care, cum se știe, va avea loc în ziua de 18 Ianuarie, conservatorii au ținut mai multe Întruniri intime zilele a­­cestea. Până la 18 ianuarie se vor mai ține încă câte­va întruniri. Compania engleză, care a propus ministerului de domenii resboaiele me­canice «România» pentru a fi distri­buite pe la sate, a depus la minister câte­va mostre din aceste resboaie spre a fi examinate. O telegramă particulară ne face cu­noscut că, după exemplul Austro-Un­gariei, imperiul otoman a protestat la Sofia in contra nouilor taxe de acciz votate de Sobrania, învățătorii și institutorii, cari au reușit la examenul de provizorat din iunie, sunt numiți cu titlul provi­zoriu pe ziua de 15 curent. Din Buzeu­ni se telegrafiază că a­­seară poliția a prins pe tâlharul Ne­­culae Gheorghe Cârnu, din banda lui Mărunțelu. Tâlharul, ca să scape, a tras trei focuri de revolver, rănind la mână pe un sergent. Dr. Steris N. Courou IX. Polskangasse 10.— Viena Consultațiuni cu celebritățile me­­dicale și cu specialiștii de la Facul­tatea de Medicină din Viena. Consultațiuni ș i prin corespondențe

Next