Timpul, iulie 1895 (nr. 145-169)

1895-07-22 / nr. 162

ABONAMENTELE în țară pe un an.......................................40 lei „ pe 6 luni.......................................20 lei „ pe 3 luni.......................................10 lei Pentru streinătate, un an..........................50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu­ 1.20 bani rumenii la Agence de journaux étrang­era­t rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. Redacția și Administrația — 23,STRADA DOAMNEI,23 — Un exemplar 15 Bani ANUL AL ȘAPTE­SPRE­ZECELEA.­TM- No. 162 raorgiA a­ treia SAMBATA 22 IULIE (3 AUGUST) 1895 ANUNCIURI și INSERȚII ' yfX|* J*^inia SO 'litere petit pag. IV.....................0,40 .£ * In*Paris amunelurile se primesc la Agenția ; --'j j, ^.'1 Ravas, 8 Place de la Bourse r" •" * Redacția și Administrația­­ r? 23. STRADA DOAMNEI, 23 — Un exemplar 15 Bani —----------------------------♦-----------------------------­ cut I ini PipiL ? Ne mai putând jefui țara, co­lectiviștii caută să ne jefuiască cel puțin pe noi. Cu o stăruință care nu se poate găsi de­cât la unele soiuri de animale răpitoare, ei fac tot ce pot ca să ne desbrace de ori­ce merit; ziarele lor jertfesc în acest scop cea mai mare parte din timp și din forțe-Grija de căpetenie a acestor ziare e să ne arate ca incapabili. «Ca­pacitatea conservatorilor în materie de guvernământ e o legendă pe care experiența celor șeapte ani din urmă ar fi distrus-o cu desăvîr­­șire». Să facem puțină socoteală. Partidul conservator în acești ș­apte ani a rezolvat o sumă de chestiuni grele. Când a venit la putere, a găsit țara sub jugul greu al agiului. Astăzi nu mai există agiu, și nu există de mult, grație măsurilor luate de guvernul nostru. Magistratura era la absoluta dis­creție a puterii executive, justiția se împărțea după poruncă. Par­tidul conservator a făcut magis­tratura inamovibilă, desbrăcând ast­fel guvernul de cea mai primej­dioasă putere. Țărănimea dintr-o însemnată parte a țărei se afla în fierbere. Guvernul conservator a avut ener­gia să facă o lege de vânzare a bunurilor Statului care să fie în folosul țăranului și numai al lui, a reorganizat creditele agricole și a făcut o lege de tocmeli care a împăcat pe toată lumea. Partidul conservator a făcut legea prin care s-a regulat, în sfârșit, po­­zițiunea clerului mirean. A făcut reforma învățământului primar. A dat și satelor, după atâta aș­teptare, poliție, creând gendarmeria rurală. Nu mai vorbim aci de atâtea și atâtea alte legi și reforme pe cari le-a săvârșit partidul conservator în acești ș­apte ani, de lucrările mari pe cari le-a sfârșit cu bine sau pe care le-a întreprins, de gestiunea financiară care ne-a permis să tre­cem fără zdruncinare prin ani cu totul nefavorabili. Colectiviștii trec cu buretele peste toată această activitate — ale căreia roade se văd in parte, iar în parte se vor vedea cu timpul — și spun mereu că conservatorii, în acești ș­apte ani din urmă, au dovedit in­capacitatea lor în materie de gu­vernământ. Haide! Să zicem că nu suntem capabili, că renumele de care ne-am bucurat a fost o legendă, o repu­tație uzurpată. Dar, atunci, ce trebue să zicem, sau mai bine ce trebue să zică țara de partidul colectivist ? Mai toate problemele delicate și grele pe cari le-am rezolvat noi, au fost la ordinea zilei în toată vremea cât au domnit colectiviștii. Ce-au făcut ei pentru rezolvarea lor ? S’au căzuit ani de zile să facă re­forma magistraturei, și n’au făcut-o. Au mâncat un șir nesfârșit de miniștri ai instrucțiunii fără să poată urni din loc chestiunea învățămân­tului. Au alcătuit un teanc de proiecte pentru asigurarea pozițiunii cleru­lui mirean, fără să realizeze cea mai mică îmbunătățire. Au făgăduit de multe ori să creeze gendarmeria rurală, fără s-o creeze. Iar când țara se plângea de agiai, colectiviștii răspundeau că acesta e un fenomen firesc, care nu se poate înlătura. Nu mai vorbim de lucrări mari începute așa de nechibzuit în­cât ajunseseră să nu se mai poată continua; nu mai vorbim de proasta gestiune financiară care îi silea să recurgă la fel de fel de tertipuri. în­apoi, dacă noi suntem incapabili materie de guvernământ, cum sunt colectiviștii ? Bine sau réț, noi am făcut ceva în țara asta ori de câte ori am avut puterea în mână, și experiența trecutului ne-a dovedit că opera noastră a fost bună, de vreme ce dușmanii noștrii nu numai n’au stricat’o, dar s’au folosit de dânsa. Liberalii n’au făcut încă nimic de samă până acum , și când vor­bi­sc de incapacitatea noastră, nu fac alta de­cât să-’și bată joc de opiniunea publică. TELEGRAME Din Parlamentul italian Roma, 31 iulie. Senat. In cursul discuțiunii budgetului a­­facerilor străine, d. Blanc a declarat că din prudență pentru viitor, trebuie păstrate po­­zițiunile din Africa și întărite acolo dreptu­rile Italiei. Respunzând apoi d-lui Cavaletto, în pri­vința demersurilor Angliei, Franței și Rusiei în chestiunea armenească, ministrul a zis că Italia se interesează ca și cele­ l­alte pu­teri la respectul și la aplicarea articolului 61 din tractatul din Berlin ; explică purtarea pacinică a Italiei. Ideile de pace au dominat tot­dea­una și vor domina mereu în ac­țiunea sa diplomatică. Senatul a luat act de decl­ara­țiunile gu­vernului și a decis să trimeată expresiunea aprobării sale generalului Baratieri și tru­pelor sale. A adoptat budgetul afacerilor străine. Camera a aprobat budgetul ministrului de interne cu 214 voturi contra 23. A discutat apoi proiectul privitor la creditul funciar. O discuție violentă s’a produs cu această ocazie între deputații provinciilor meridio­nale și d. Galaianni, socialist. Camiera s’a amânat sine die. Inmormêntarea d-lui Catalani Constantinople, 31 iulie. Inmormântarea d-lui Catalani s’a făcut ora dimineață. Coșciugul a fost transportat pe staționarul italian Mestre, urmat de nume­roase corăbii care formau cortegiul. O com­panie turcească cu steag și muzică a făcut onorurile militare. Sultanul era reprezintat prin Sakir Pașa și Ibrahim bey. Turkan pașa, Tewfik pașa, numeroși funcționari turci și întregul corp diplomatic au asistat. Bine­cuvântarea religioasă a fost dată la biserica din Buiukdere. Corpul a fost trans­­portat cu trăsura la Fien­shami. Expediția la Madagascar Havre, 31 iulie. Miniștri s-au întrunit în consiliu sub pre­ședinția d-lui Faure. Ministrul de resbel a anunțat că generalul Duchesne a părăsit la 21 iulie Suberbii viile pentru a pleca la Andgiege, în capul brigadei Oyrine. Planul de operațiuni convenit înainte de plecarea expedițiunii se urmează în mod normal. Marsilia, 31 Iulie. Mâine va pleca un transport la Madagas­car cu 900 soldați și marinari destinați cor­pului expediționar, precum și aprovizionări și munițiuni de resbel. Violențe în insula Cipru Larnaca, (Cipru) 31 Iulie. Numeroase acte de violență s-au­ comis în ultimele timpuri în districtul Paphos, la sud­­vest de insulă. S’au trimis detașamente mari de poliție într’acolo. Din Maroc Tanger, 31 Iulie. Un încrucișător francez a sosit. Minis­trul Franței va părăsi mâine Fez. D-sa a obținut satisfacție pentru principalele ches­tiuni. Din Zanzibar Zanzibar, 31 Iulie. Două șefi rebeli, care au provocat nu de mult desordine neînsemnate la Takaringu, la Nord de Mombasa, au fugit la unchiul lor Masrin, la Găsi, la îmbucătura Rames, spre sud de protectoratul englez. Masrin va fi, poate, obligat să-l predea , însă nu e pro­babil că se vor ivi desordine serioase. Congresul presei Paris, 31 iulie. Comisiunea pentru organizarea congresului al 2-lea al presei s’a întrunit sub preșiden­­ția d-lui Singer, delegat austriac. Ea a adop­tat, după raportul delegatului italian, un pro­iect pentru constituirea unui biaton central al asociațiunilor presei , a hotârît ca viitorul congres să se fie la Bordeaux de la 13 la 17 Septembre. Luptă intre mineri Brocklin, (Alabama) 31 Iulie. O luptă a avut loc între minerii albi și negri. Două vice-șerifi și 6 negri au fost omorîți. Incidentul a fost provocat din cauza arestării unui miner negru, care a tras asu­pra șerifilor. Negrii au fost puși pe fugă , însă se crede că nu vor ataca orașul. Familia imperială rusă Copenhaga, 1 August. Țarina­ văduvă, țareviciul, marele duce Mi­h­ail și marea ducesa Olga au sosit după amiazi. Moartea unui savant Berlin, 1 August. Profesorul Henry Sybel, directorul arh­i­­velor Statului prusian, a murit. Reformele armene Londra, 1 August. Reuter zice că o nouă presiune se va face asupra Porții în ceea ce privește reformele armene. Se crede că răspunsul acesteia va fi satisfăcător. Cancelarul Germaniei și contele Golu­­chowski Berlin, 1 August. Vizita ce contele Goluchowski a voit să o facă prințului de Hohenlohe la Aussee, se va face în curând la Ischl. Când contele Golu­chowski s-a prezentat la Ausee, prințul era la vânătoare în munții înalți. De la Curtea imperială germană Berlin, 1 Iulie, împărăteasa va merge Sâmbătă cu cei doui prinți mai mari la Stettin, apoi la Lassnitz, împăratul va merge în același timp la Bruns­­buettel și apoi la Helgoland și în Englitera. Contele Șuvalow in Germania Militsch, 1 August. Cu ocazia jubileului f­iului regiment de ulani ai Prusiei occidentale «împăratul Ale­xandru al III-lea» contele Schuvalow a sosit și a fost primit de ofițerii germani și de au­torități. Apoi a fost prânz, serbare hipică și retragere cu torțe. Grevă Cormaux, 1 August. Sticlarii s-au pus în grevă în urma con­­cedierii lucrătorului Baudet care a lipsit de la uzină pentru a susține candidatura sa la consiliul arondismentului. Greviștii sunt li­niștiți, d. Jaurès este așteptat. Se crede că greva va ține mult timp. Elveția și Statele vecine Berna, 1 August. La banchetul oficial al tirului federal din Winterthur, președintele confederați­unei, d. Zemp, a rostit un discurs foarte aplaudat, constatând relațiunile excelente ale Elveției cu Statele vecine. Situația in Belgia Bruxelles, 1 August. Etoile Belge anunță că guv­enul a luat toate măsurile pentru cazul când ar isbucni tulburări dacă se adoptă legea școlară. Accident Bochum, 1 August. In urma ruperea unui cuptor mare, trei lucrători au fost răniți în mod grav și­­ ușor de fertil în fusiune. — ■ — ♦-----------------------------­ Car, căruță, teleguță «Nici în car, nici în căruță, nici în te­leguță» zice proverbul românesc, când voește să vorbească despre omul pe care nu este chip să ’l mulțumești. «Car, căruță, teleguță» trebue să nu­mim și noi ultimul articol al Voinței Ra­ționale în care se vorbește despre călă­­torai M. S. Regelui și întâlnirea Suve­ranului nostru cu împăratul Austro-Un­­gariei. Organul d­lui Dimitrie Sturdza începe prin a se plânge de faptul că M. S. Re­gele pleacă singur la o întrevedere având a se întreține cu bărbați de Stat despre afaceri care în special privesc și pe țara noastră. «Cum se face, zice Voința, că M. S. Re­gele nu ia pe nici un ministru, mai ales când Suveranul nu poate lua angaja­mente de­cât cu consimțimentul miniș­trilor și al puterei legislative ?» După aceste premise, concluziunea fi­rească a lucrului ar fi că M. S. Regele ar trebui să o pornească la Ischl cu în­tregul consiliu de miniștri, ba chiar cu Camera și Senatul ca să poată delibera ce angajamente sunt de luat. Dar de o dată o întoarce Voința și tot densa ne spune că nici țara, nici Regele, nici chiar Zaharia nu au încredere într’un guvern compus dintr’un incapabil ca L Catargiu și un inconștient ca P. Carp, ... prin urmare concluziunea firească este că bine face Suveranul de pleacă singur. Apoi vine a treia întorsătură: După ce a desvoltat teoriile constituționale cu drepturile Corpurilor legiuitoare, după ce ne-a arătăt că la Ischl are să se trateze cestiuni de un mare interes pentru viito­rul țării, iar o sucește Zaharia și sfârșește zicend că la această întrevedere «nici nu poate ü vorba despre angajamente». Și iată cum a găsit mijlocul Voința Na­țională să scrie o coloană și un sfert spre a susține trei idei diferite și a le combate tot dénsa rend pe rend — adică în rezu­mat să scrie un articol în care să nu zică absolut nimic! -----------------------------------------------------------­ Evenimentele din Bulgaria (Prin fir telegrafic) Un comunicat rus asupra înțelegerei dintre Rusia și Bulgaria.­ Sfârșitul mișcărei ma­cedonene. Petersburg, 1 August Cercurile bine informate comunică cele ce urmează în privința atitudinei Rusiei față de Bulgaria . Gazeta de Colonia publică între altele și știrea falsă că Rusia ar cere conver­tirea prințului Ferdinand și că în cazul când ar consimți, atunci fiul contelui de Hartenau este acela care va fi numit pre­tendent la tronul Bulgariei. Asemenea știri pot să neliniștească și e nevoe să se preciseze punctul de vedere al cercurilor dirigente din Rusia. împă­carea cu poporul bulgar nu e necesară, de­oare­ce acesta a fost animat în­tot­dea­­una de sentimente de adâncă recunoștință către poporul rusesc, aceasta explică pri­mirea cordială făcută în Rusia deputaților poporului bulgar. Rusia, credincioasă tratatelor existente, nu va întreține nici­odată relațiuni cu aceia cari pe nedrept sa numesc­­ guvern bulgar. Cât timp Bulgaria oficială va fi supusă regimului ilegal impus de uzurpa­torul, ea nu va exista pentru Rusia. In cercurile competente nu se știe ni­mic în privința pretinsei cereri ce­­ ar fi făcut prințului Ferdinand de a se converti la ortodoxism sau că fiul contelui de Har­tenau va­­fi numit pretendent la tronul bulgar. Guvernul rusesc cere cu stricteță men­ținerea tratatului din Berlin și executarea sa. După aceasta prințul trebue să fie ales de Sobranie. Această alegere trebue să fie confirmată de Poartă și de toate pu­terile semnatare. Petersburg, 1 August. Iată textul comunicațiunei telegrafiat deja în extract: «Cercurile bine informate comunică cele ce urmează în privința atitudinei Rusiei față de Bulgaria. Ziarele din Viena și din Londra răs­pândesc știri false în privința atitudinei Rusiei față de Bulgaria. Gazeta de Colo­nia, care din greșeală trece că ar fi bine informată în privința lucrurilor ce se pe­trec în Rusia, pretinde că guvernul aces­tei țări cere convertirea prințului Ferdi­nand la religia ortodoxă și că în cazul când acesta n’ar consimți, să se numea­scă pretendent la tronul Bulgariei fiul con­telui de Hartenau ca reparație parțială a răului ce s’a făcut tatălui său. S’a observat că Gazeta de Colonia a dat în timpii din urmă și de mai multe ori știri false și informațiuni inexacte în privința lucrurilor din Rusia. Știrea ci­tată mai sus probează o dată mai mult ignoranța sa absolută în privința opiniu­­nilor ce domnesc în cercurile dirigente. Asemenea știri pot să rătăcească și să ne­liniștească opinia publică și să arunce o lumină falsă asupra atitudinei reale și corecte a guvernului rusesc în chestia bulgară. Se precisează din nou punctul de ve­dere al Rusiei față de Bulgaria. Se asi­gură pe baza unor informațiuni culese la ministerul afacerilor străine, că pen­tru Rusia nu există nici cel mai mic motiv de a se împăca cu poporul bulgar, de­oare­ce acesta nu a încetat nici un moment de a avea sentimente de cea mai adâncă recunoștință pentru marele popor­­frate căruia îi datorează libertatea sa. Aceasta explică și primirea cordială fă­cută pretutindeni deputaților poporului bulgar. In schimb însă Rusia, credincioasă tra­tatelor existente, nu va întreține nici o dată relațiuni cu aura care pe nedrept și în mod nejustificat poartă numele de guvern bulgar. Cât timp Bulgaria va fi supusă regi­mului ilegal ce i-a impus uzurpatorul, Rusia va fi în imposibilitate de a intra în relațiuni cu Bulgaria. In cercurile competente nu se știe nimic că Rusia ar fi cerut mitropolitului Cle­­­ment convertirea prințului Ferdinand la religia ortodoxă, dacă ar vrea să aibă speranța de a fi recunoscut de Rusia. De asemenea nu se știe nimic în privința numirei fiului contelui de Hartenau ca pretendent al tronului bulgar. Guvernul rusesc se ține ferm pe terenul tratatului din Berlin, a cărui executare cere. După acest tratat prințul bulgar trebue să fie ales de Sobrania constituită în mod legal în înțelegere cu Poarta, apoi după propunerea acesteia confirmat de toate Puterile semnatare ale tratatului din Berlin. Atitudinea Rusiei în această chestiune este trasă în mod destul de net. Viena, 1 August. Fremdenblatt constată pe baza unor știri conforme din Sofia și din Constantinopol că sfârșitul mișcărei macedonene este a­­propiat, ceea ce va produce o mulțumire generală în Europa. Afară de nepăsarea absolută în privința mișcărei macedonene, mai este și atitu­dinea corectă a guvernului bulgar și aceea a marilor Puteri care a produs eșecul miș­cărei insurecționale. Bulgaria oficială a rămas străină de in­surgenții cari nu au isbutit. Acest eșec de­monstrează că asemenea episoade amenin­țătoare pot fi localizate cât timp înțelegerea domnește între Puterile europene, după cum a fost cazul de până acum și că ma­rele interes european pentru menținerea păcii va rămâne direcția tuturor Puterilor. Freudenblatt vorbește apoi de un comu­nicat al autorităților rusești care ar fi foarte clar. ------------------------------------------------------------­ Deputațiunea bulgară O convorbire cu d. Theodorov, preșe­dintele Sobraniei.—Declarațiile mi­tropolitului Clement.—Dinastia bulgară ortodoxă.— împă­carea. Față cu cele ce se petrec în Bulgaria, toate cuvintele rostite de deputațiunea bul­gară care se întoarce acum din Rusia merită o deosebită atențiune. De aceea Neue Freie Presse a trimis pe unul din redactorii săi la granița austro-rusă pentru a intervieva cât mai curând pe membrii acestei deputațiuni. Să dăm cuvântul a­­cestui contrare : «La Podzamcze m’am urcat în trenul în care delegații bulgari ocupau două cu­peuri de clasa I: într’unul se afla mitro­politul Clement, arhhimandritul Vasili, d-rul Moslow și Naltoskow, în cel—l’alt Theodorov, președintele Sobraniei, Gesow, Wasow și d-rul Mince­vici, tatăl actualului ministru al justiției. In convorbirile lor cu mine au arătat o oare­care rezervă în privința chestiunilor politice, ceea ce contrasta cu mărturisi­rile lor deschise făcute în Rusia. Ei se aratau entuziasmați de primirea ce li s a făcut în Rusia. La atâta bună­voință și dragoste, asigură ei, nici nu s­au așteptat. La rugămintea mea de a-mi de­fini exact scopul călătoriei lor în Rusia, ei declarară că au avut sarcina să depue pe mormântul Țarului Alexandru III o coroană de aur confecționată la Moscova și să informeze pe lângă aceasta cercurile dirigente din Petersburg asupra adevă­ratei situațiuni din Bulgaria. — Ce rezultat ați obținut? — De un rezultat oare­care nu poate fi vorba, căci am avut numai pour parlers. D. Theodorov îmi confirma că au făcut călătoria în înțelegere cu prințul Ferdi­nand. — Ați comunicat prințului, întrebat eu, tot ce ați făcut și aflat? — Nu stăm în corespondență cu Dom­nitorul nostru, răspunse d. Theodorow. Nimeni din noi nu are intenția să viziteze acum pe prințul la Coburg, unde se află acum. Mergem acum la Viena, pentru a ne odihni cel puțin o zi în hotelul Im­perial. Poimâine vom pleca cu Express- Orientul la Sofia. — Știți că o depeșă din Petersburg a anunțat că mitropolitul Clement aduce la Sofia un răspuns precis al guvernului rus ? — Aceasta nu este exact, răspunse pre­ședintele Sobraniei, noi cel puțin nu știm.

Next