Timpul, iulie 1895 (nr. 145-169)
1895-07-22 / nr. 162
ABONAMENTELE în țară pe un an.......................................40 lei „ pe 6 luni.......................................20 lei „ pe 3 luni.......................................10 lei Pentru streinătate, un an..........................50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 1.20 bani rumenii la Agence de journaux étrangerat rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. Redacția și Administrația — 23,STRADA DOAMNEI,23 — Un exemplar 15 Bani ANUL AL ȘAPTESPREZECELEA.TM- No. 162 raorgiA a treia SAMBATA 22 IULIE (3 AUGUST) 1895 ANUNCIURI și INSERȚII ' yfX|* J*^inia SO 'litere petit pag. IV.....................0,40 .£ * In*Paris amunelurile se primesc la Agenția ; --'j j, ^.'1 Ravas, 8 Place de la Bourse r" •" * Redacția și Administrația r? 23. STRADA DOAMNEI, 23 — Un exemplar 15 Bani —----------------------------♦----------------------------- cut I ini PipiL ? Ne mai putând jefui țara, colectiviștii caută să ne jefuiască cel puțin pe noi. Cu o stăruință care nu se poate găsi decât la unele soiuri de animale răpitoare, ei fac tot ce pot ca să ne desbrace de orice merit; ziarele lor jertfesc în acest scop cea mai mare parte din timp și din forțe-Grija de căpetenie a acestor ziare e să ne arate ca incapabili. «Capacitatea conservatorilor în materie de guvernământ e o legendă pe care experiența celor șeapte ani din urmă ar fi distrus-o cu desăvîrșire». Să facem puțină socoteală. Partidul conservator în acești șapte ani a rezolvat o sumă de chestiuni grele. Când a venit la putere, a găsit țara sub jugul greu al agiului. Astăzi nu mai există agiu, și nu există de mult, grație măsurilor luate de guvernul nostru. Magistratura era la absoluta discreție a puterii executive, justiția se împărțea după poruncă. Partidul conservator a făcut magistratura inamovibilă, desbrăcând astfel guvernul de cea mai primejdioasă putere. Țărănimea dintr-o însemnată parte a țărei se afla în fierbere. Guvernul conservator a avut energia să facă o lege de vânzare a bunurilor Statului care să fie în folosul țăranului și numai al lui, a reorganizat creditele agricole și a făcut o lege de tocmeli care a împăcat pe toată lumea. Partidul conservator a făcut legea prin care s-a regulat, în sfârșit, pozițiunea clerului mirean. A făcut reforma învățământului primar. A dat și satelor, după atâta așteptare, poliție, creând gendarmeria rurală. Nu mai vorbim aci de atâtea și atâtea alte legi și reforme pe cari le-a săvârșit partidul conservator în acești șapte ani, de lucrările mari pe cari le-a sfârșit cu bine sau pe care le-a întreprins, de gestiunea financiară care ne-a permis să trecem fără zdruncinare prin ani cu totul nefavorabili. Colectiviștii trec cu buretele peste toată această activitate — ale căreia roade se văd in parte, iar în parte se vor vedea cu timpul — și spun mereu că conservatorii, în acești șapte ani din urmă, au dovedit incapacitatea lor în materie de guvernământ. Haide! Să zicem că nu suntem capabili, că renumele de care ne-am bucurat a fost o legendă, o reputație uzurpată. Dar, atunci, ce trebue să zicem, sau mai bine ce trebue să zică țara de partidul colectivist ? Mai toate problemele delicate și grele pe cari le-am rezolvat noi, au fost la ordinea zilei în toată vremea cât au domnit colectiviștii. Ce-au făcut ei pentru rezolvarea lor ? S’au căzuit ani de zile să facă reforma magistraturei, și n’au făcut-o. Au mâncat un șir nesfârșit de miniștri ai instrucțiunii fără să poată urni din loc chestiunea învățământului. Au alcătuit un teanc de proiecte pentru asigurarea pozițiunii clerului mirean, fără să realizeze cea mai mică îmbunătățire. Au făgăduit de multe ori să creeze gendarmeria rurală, fără s-o creeze. Iar când țara se plângea de agiai, colectiviștii răspundeau că acesta e un fenomen firesc, care nu se poate înlătura. Nu mai vorbim de lucrări mari începute așa de nechibzuit încât ajunseseră să nu se mai poată continua; nu mai vorbim de proasta gestiune financiară care îi silea să recurgă la fel de fel de tertipuri. înapoi, dacă noi suntem incapabili materie de guvernământ, cum sunt colectiviștii ? Bine sau réț, noi am făcut ceva în țara asta ori de câte ori am avut puterea în mână, și experiența trecutului ne-a dovedit că opera noastră a fost bună, de vreme ce dușmanii noștrii nu numai n’au stricat’o, dar s’au folosit de dânsa. Liberalii n’au făcut încă nimic de samă până acum , și când vorbisc de incapacitatea noastră, nu fac alta decât să-’și bată joc de opiniunea publică. TELEGRAME Din Parlamentul italian Roma, 31 iulie. Senat. In cursul discuțiunii budgetului afacerilor străine, d. Blanc a declarat că din prudență pentru viitor, trebuie păstrate pozițiunile din Africa și întărite acolo drepturile Italiei. Respunzând apoi d-lui Cavaletto, în privința demersurilor Angliei, Franței și Rusiei în chestiunea armenească, ministrul a zis că Italia se interesează ca și cele lalte puteri la respectul și la aplicarea articolului 61 din tractatul din Berlin ; explică purtarea pacinică a Italiei. Ideile de pace au dominat totdeauna și vor domina mereu în acțiunea sa diplomatică. Senatul a luat act de declarațiunile guvernului și a decis să trimeată expresiunea aprobării sale generalului Baratieri și trupelor sale. A adoptat budgetul afacerilor străine. Camera a aprobat budgetul ministrului de interne cu 214 voturi contra 23. A discutat apoi proiectul privitor la creditul funciar. O discuție violentă s’a produs cu această ocazie între deputații provinciilor meridionale și d. Galaianni, socialist. Camiera s’a amânat sine die. Inmormêntarea d-lui Catalani Constantinople, 31 iulie. Inmormântarea d-lui Catalani s’a făcut ora dimineață. Coșciugul a fost transportat pe staționarul italian Mestre, urmat de numeroase corăbii care formau cortegiul. O companie turcească cu steag și muzică a făcut onorurile militare. Sultanul era reprezintat prin Sakir Pașa și Ibrahim bey. Turkan pașa, Tewfik pașa, numeroși funcționari turci și întregul corp diplomatic au asistat. Binecuvântarea religioasă a fost dată la biserica din Buiukdere. Corpul a fost transportat cu trăsura la Fienshami. Expediția la Madagascar Havre, 31 iulie. Miniștri s-au întrunit în consiliu sub președinția d-lui Faure. Ministrul de resbel a anunțat că generalul Duchesne a părăsit la 21 iulie Suberbii viile pentru a pleca la Andgiege, în capul brigadei Oyrine. Planul de operațiuni convenit înainte de plecarea expedițiunii se urmează în mod normal. Marsilia, 31 Iulie. Mâine va pleca un transport la Madagascar cu 900 soldați și marinari destinați corpului expediționar, precum și aprovizionări și munițiuni de resbel. Violențe în insula Cipru Larnaca, (Cipru) 31 Iulie. Numeroase acte de violență s-au comis în ultimele timpuri în districtul Paphos, la sudvest de insulă. S’au trimis detașamente mari de poliție într’acolo. Din Maroc Tanger, 31 Iulie. Un încrucișător francez a sosit. Ministrul Franței va părăsi mâine Fez. D-sa a obținut satisfacție pentru principalele chestiuni. Din Zanzibar Zanzibar, 31 Iulie. Două șefi rebeli, care au provocat nu de mult desordine neînsemnate la Takaringu, la Nord de Mombasa, au fugit la unchiul lor Masrin, la Găsi, la îmbucătura Rames, spre sud de protectoratul englez. Masrin va fi, poate, obligat să-l predea , însă nu e probabil că se vor ivi desordine serioase. Congresul presei Paris, 31 iulie. Comisiunea pentru organizarea congresului al 2-lea al presei s’a întrunit sub preșidenția d-lui Singer, delegat austriac. Ea a adoptat, după raportul delegatului italian, un proiect pentru constituirea unui biaton central al asociațiunilor presei , a hotârît ca viitorul congres să se fie la Bordeaux de la 13 la 17 Septembre. Luptă intre mineri Brocklin, (Alabama) 31 Iulie. O luptă a avut loc între minerii albi și negri. Două vice-șerifi și 6 negri au fost omorîți. Incidentul a fost provocat din cauza arestării unui miner negru, care a tras asupra șerifilor. Negrii au fost puși pe fugă , însă se crede că nu vor ataca orașul. Familia imperială rusă Copenhaga, 1 August. Țarina văduvă, țareviciul, marele duce Mihail și marea ducesa Olga au sosit după amiazi. Moartea unui savant Berlin, 1 August. Profesorul Henry Sybel, directorul arhivelor Statului prusian, a murit. Reformele armene Londra, 1 August. Reuter zice că o nouă presiune se va face asupra Porții în ceea ce privește reformele armene. Se crede că răspunsul acesteia va fi satisfăcător. Cancelarul Germaniei și contele Goluchowski Berlin, 1 August. Vizita ce contele Goluchowski a voit să o facă prințului de Hohenlohe la Aussee, se va face în curând la Ischl. Când contele Goluchowski s-a prezentat la Ausee, prințul era la vânătoare în munții înalți. De la Curtea imperială germană Berlin, 1 Iulie, împărăteasa va merge Sâmbătă cu cei doui prinți mai mari la Stettin, apoi la Lassnitz, împăratul va merge în același timp la Brunsbuettel și apoi la Helgoland și în Englitera. Contele Șuvalow in Germania Militsch, 1 August. Cu ocazia jubileului fiului regiment de ulani ai Prusiei occidentale «împăratul Alexandru al III-lea» contele Schuvalow a sosit și a fost primit de ofițerii germani și de autorități. Apoi a fost prânz, serbare hipică și retragere cu torțe. Grevă Cormaux, 1 August. Sticlarii s-au pus în grevă în urma concedierii lucrătorului Baudet care a lipsit de la uzină pentru a susține candidatura sa la consiliul arondismentului. Greviștii sunt liniștiți, d. Jaurès este așteptat. Se crede că greva va ține mult timp. Elveția și Statele vecine Berna, 1 August. La banchetul oficial al tirului federal din Winterthur, președintele confederațiunei, d. Zemp, a rostit un discurs foarte aplaudat, constatând relațiunile excelente ale Elveției cu Statele vecine. Situația in Belgia Bruxelles, 1 August. Etoile Belge anunță că guvenul a luat toate măsurile pentru cazul când ar isbucni tulburări dacă se adoptă legea școlară. Accident Bochum, 1 August. In urma ruperea unui cuptor mare, trei lucrători au fost răniți în mod grav și ușor de fertil în fusiune. — ■ — ♦----------------------------- Car, căruță, teleguță «Nici în car, nici în căruță, nici în teleguță» zice proverbul românesc, când voește să vorbească despre omul pe care nu este chip să ’l mulțumești. «Car, căruță, teleguță» trebue să numim și noi ultimul articol al Voinței Raționale în care se vorbește despre călătorai M. S. Regelui și întâlnirea Suveranului nostru cu împăratul Austro-Ungariei. Organul dlui Dimitrie Sturdza începe prin a se plânge de faptul că M. S. Regele pleacă singur la o întrevedere având a se întreține cu bărbați de Stat despre afaceri care în special privesc și pe țara noastră. «Cum se face, zice Voința, că M. S. Regele nu ia pe nici un ministru, mai ales când Suveranul nu poate lua angajamente decât cu consimțimentul miniștrilor și al puterei legislative ?» După aceste premise, concluziunea firească a lucrului ar fi că M. S. Regele ar trebui să o pornească la Ischl cu întregul consiliu de miniștri, ba chiar cu Camera și Senatul ca să poată delibera ce angajamente sunt de luat. Dar de o dată o întoarce Voința și tot densa ne spune că nici țara, nici Regele, nici chiar Zaharia nu au încredere într’un guvern compus dintr’un incapabil ca L Catargiu și un inconștient ca P. Carp, ... prin urmare concluziunea firească este că bine face Suveranul de pleacă singur. Apoi vine a treia întorsătură: După ce a desvoltat teoriile constituționale cu drepturile Corpurilor legiuitoare, după ce ne-a arătăt că la Ischl are să se trateze cestiuni de un mare interes pentru viitorul țării, iar o sucește Zaharia și sfârșește zicend că la această întrevedere «nici nu poate ü vorba despre angajamente». Și iată cum a găsit mijlocul Voința Națională să scrie o coloană și un sfert spre a susține trei idei diferite și a le combate tot dénsa rend pe rend — adică în rezumat să scrie un articol în care să nu zică absolut nimic! ----------------------------------------------------------- Evenimentele din Bulgaria (Prin fir telegrafic) Un comunicat rus asupra înțelegerei dintre Rusia și Bulgaria. Sfârșitul mișcărei macedonene. Petersburg, 1 August Cercurile bine informate comunică cele ce urmează în privința atitudinei Rusiei față de Bulgaria . Gazeta de Colonia publică între altele și știrea falsă că Rusia ar cere convertirea prințului Ferdinand și că în cazul când ar consimți, atunci fiul contelui de Hartenau este acela care va fi numit pretendent la tronul Bulgariei. Asemenea știri pot să neliniștească și e nevoe să se preciseze punctul de vedere al cercurilor dirigente din Rusia. împăcarea cu poporul bulgar nu e necesară, deoarece acesta a fost animat întotdeauna de sentimente de adâncă recunoștință către poporul rusesc, aceasta explică primirea cordială făcută în Rusia deputaților poporului bulgar. Rusia, credincioasă tratatelor existente, nu va întreține niciodată relațiuni cu aceia cari pe nedrept sa numesc guvern bulgar. Cât timp Bulgaria oficială va fi supusă regimului ilegal impus de uzurpatorul, ea nu va exista pentru Rusia. In cercurile competente nu se știe nimic în privința pretinsei cereri ce ar fi făcut prințului Ferdinand de a se converti la ortodoxism sau că fiul contelui de Hartenau vafi numit pretendent la tronul bulgar. Guvernul rusesc cere cu stricteță menținerea tratatului din Berlin și executarea sa. După aceasta prințul trebue să fie ales de Sobranie. Această alegere trebue să fie confirmată de Poartă și de toate puterile semnatare. Petersburg, 1 August. Iată textul comunicațiunei telegrafiat deja în extract: «Cercurile bine informate comunică cele ce urmează în privința atitudinei Rusiei față de Bulgaria. Ziarele din Viena și din Londra răspândesc știri false în privința atitudinei Rusiei față de Bulgaria. Gazeta de Colonia, care din greșeală trece că ar fi bine informată în privința lucrurilor ce se petrec în Rusia, pretinde că guvernul acestei țări cere convertirea prințului Ferdinand la religia ortodoxă și că în cazul când acesta n’ar consimți, să se numească pretendent la tronul Bulgariei fiul contelui de Hartenau ca reparație parțială a răului ce s’a făcut tatălui său. S’a observat că Gazeta de Colonia a dat în timpii din urmă și de mai multe ori știri false și informațiuni inexacte în privința lucrurilor din Rusia. Știrea citată mai sus probează o dată mai mult ignoranța sa absolută în privința opiniunilor ce domnesc în cercurile dirigente. Asemenea știri pot să rătăcească și să neliniștească opinia publică și să arunce o lumină falsă asupra atitudinei reale și corecte a guvernului rusesc în chestia bulgară. Se precisează din nou punctul de vedere al Rusiei față de Bulgaria. Se asigură pe baza unor informațiuni culese la ministerul afacerilor străine, că pentru Rusia nu există nici cel mai mic motiv de a se împăca cu poporul bulgar, deoarece acesta nu a încetat nici un moment de a avea sentimente de cea mai adâncă recunoștință pentru marele poporfrate căruia îi datorează libertatea sa. Aceasta explică și primirea cordială făcută pretutindeni deputaților poporului bulgar. In schimb însă Rusia, credincioasă tratatelor existente, nu va întreține nici o dată relațiuni cu aura care pe nedrept și în mod nejustificat poartă numele de guvern bulgar. Cât timp Bulgaria va fi supusă regimului ilegal ce i-a impus uzurpatorul, Rusia va fi în imposibilitate de a intra în relațiuni cu Bulgaria. In cercurile competente nu se știe nimic că Rusia ar fi cerut mitropolitului Clement convertirea prințului Ferdinand la religia ortodoxă, dacă ar vrea să aibă speranța de a fi recunoscut de Rusia. De asemenea nu se știe nimic în privința numirei fiului contelui de Hartenau ca pretendent al tronului bulgar. Guvernul rusesc se ține ferm pe terenul tratatului din Berlin, a cărui executare cere. După acest tratat prințul bulgar trebue să fie ales de Sobrania constituită în mod legal în înțelegere cu Poarta, apoi după propunerea acesteia confirmat de toate Puterile semnatare ale tratatului din Berlin. Atitudinea Rusiei în această chestiune este trasă în mod destul de net. Viena, 1 August. Fremdenblatt constată pe baza unor știri conforme din Sofia și din Constantinopol că sfârșitul mișcărei macedonene este apropiat, ceea ce va produce o mulțumire generală în Europa. Afară de nepăsarea absolută în privința mișcărei macedonene, mai este și atitudinea corectă a guvernului bulgar și aceea a marilor Puteri care a produs eșecul mișcărei insurecționale. Bulgaria oficială a rămas străină de insurgenții cari nu au isbutit. Acest eșec demonstrează că asemenea episoade amenințătoare pot fi localizate cât timp înțelegerea domnește între Puterile europene, după cum a fost cazul de până acum și că marele interes european pentru menținerea păcii va rămâne direcția tuturor Puterilor. Freudenblatt vorbește apoi de un comunicat al autorităților rusești care ar fi foarte clar. ------------------------------------------------------------ Deputațiunea bulgară O convorbire cu d. Theodorov, președintele Sobraniei.—Declarațiile mitropolitului Clement.—Dinastia bulgară ortodoxă.— împăcarea. Față cu cele ce se petrec în Bulgaria, toate cuvintele rostite de deputațiunea bulgară care se întoarce acum din Rusia merită o deosebită atențiune. De aceea Neue Freie Presse a trimis pe unul din redactorii săi la granița austro-rusă pentru a intervieva cât mai curând pe membrii acestei deputațiuni. Să dăm cuvântul acestui contrare : «La Podzamcze m’am urcat în trenul în care delegații bulgari ocupau două cupeuri de clasa I: într’unul se afla mitropolitul Clement, arhhimandritul Vasili, d-rul Moslow și Naltoskow, în cel—l’alt Theodorov, președintele Sobraniei, Gesow, Wasow și d-rul Mincevici, tatăl actualului ministru al justiției. In convorbirile lor cu mine au arătat o oarecare rezervă în privința chestiunilor politice, ceea ce contrasta cu mărturisirile lor deschise făcute în Rusia. Ei se aratau entuziasmați de primirea ce li s a făcut în Rusia. La atâta bunăvoință și dragoste, asigură ei, nici nu sau așteptat. La rugămintea mea de a-mi defini exact scopul călătoriei lor în Rusia, ei declarară că au avut sarcina să depue pe mormântul Țarului Alexandru III o coroană de aur confecționată la Moscova și să informeze pe lângă aceasta cercurile dirigente din Petersburg asupra adevăratei situațiuni din Bulgaria. — Ce rezultat ați obținut? — De un rezultat oarecare nu poate fi vorba, căci am avut numai pour parlers. D. Theodorov îmi confirma că au făcut călătoria în înțelegere cu prințul Ferdinand. — Ați comunicat prințului, întrebat eu, tot ce ați făcut și aflat? — Nu stăm în corespondență cu Domnitorul nostru, răspunse d. Theodorow. Nimeni din noi nu are intenția să viziteze acum pe prințul la Coburg, unde se află acum. Mergem acum la Viena, pentru a ne odihni cel puțin o zi în hotelul Imperial. Poimâine vom pleca cu Express- Orientul la Sofia. — Știți că o depeșă din Petersburg a anunțat că mitropolitul Clement aduce la Sofia un răspuns precis al guvernului rus ? — Aceasta nu este exact, răspunse președintele Sobraniei, noi cel puțin nu știm.