Timpul, decembrie 1895 (nr. 268-290)

1895-12-08 / nr. 273

ANUL*AL ȘAPTE­SPRE­ZECELEA. — NO. 273 UN NUMER 10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an....................................30 lei « pe 6 luni.....................................18 lei » pe 3 luni.....................................10 lei Pentru streinătate, un an......................50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0.20 b* numeral la Agence de journaux Grangers, t , rue de Maubeuge, 69 și la tote chioșcurile. . ________ REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA •— 16, Strada Academiei, 16 — EDIȚIA JK TREIAg g TIMPUL DE SILUZIUNE In momentul când aceste rânduri vor apare. Camerile vor fi deschise cu pompa obicinuită. Fără a cu­noaște încă textul mesagrului spre a ’i aprecia, putem prevedea în tră­sături generale atât ceea ce va con­ține, cât și aceea ce va lipsi dintr’en­­sul. Două luni de guvernare a libe­ralilor ne-au edificat pe deplin și au risipit ori­ce îndoială în privința ne­­destoiniciei lor în materie de pro­gres. Vom vedea dar figurând în mesagiu tot felul de fraze banale, aluziuni directe și răutăcioase la a­­dresa noastră, câte­va promisiuni u­­șoare de așternut pe hârtie, dar nu vom găsi măcar urmă de ceea ce se cheamă un program de reforme. Am putea fi întrebat­: Ce vă în­­­dreptățește a face o critică preala­­bilă unui document al cărui conți­­­­nut nu ’l cunoașteți încă? Răspunsul este lesnicios. Afară de mici amănunte, colectiviștii și-au­ dat deja arama pe față; ei au dovedit că n’au învățat nimic în opozițiune, că au rămas cum au fost, adică o ceată de exploatatori ai bunei­ cre­­dințe publice, gata a călca în pi­cioare ori­ce promisiune pentru a ’și mulțumi poftele și setea de răsbunare. Toate cele­l­ alte partide au mers înainte; ele au dovedit că se cred datoare de a face un pas pe calea progresului, modernizându-se în idei și în procedimente; numai colectiviștii au rămas neatinși de îmboldirea tim­pului și a progresului și au stat neclintiți în relele lor deprinderi, ră­­mâind o asociațiune de interese. Suntem chiar siliți a mărturisi că noi înșine ne-am înșelat în privința adversarilor noștri. Ne-am închipuit că după cei 7 ani de guvernare ones­tă a conservatorilor și experiența do­bândită, o reeditiune a vechiului re­­­gim­­ colectivist va fi cu neputință. Acum două luni, câte­va zile după venirea la putere a actualului gu­vern, scriam: Pentru a guverna rău nu este destul să vrei, mai trebuie să și poți. Și putința de a guverna rea în această țară a scă­zut într'o proporție de care nu ne dăm încă bine seamă de când lumea s’a obiș­nuit cu guvernarea noastră bună. Toate se pot în această lume afară de întoar­­­­cerea mersului vremei. Guvernarea după sistemul liberalilor de la 1876—1888 este un ast­fel de anachronism față cu pro­grese­e realizate de România sub regimul conservator, în­cât, ori­cât de rele ar fi năravurile liberalilor, nu le va fi cu pu­tință să guverneze cum au guvernat altă dată. După ce 7 ani România a gustat și libertatea cea mai desăvârșită și des­­interesarea cea mai absolută, nimănui nu va fi cu putință să reîntoarcă vremurile ignoranței, persecuției și rușinei, care au caracterizat altă dată stăpânirea „libe­rală“. Ei bine, prevederile noastre nu s’au realizat în această privință. Am­­ fost optimiști în favoarea adversari­lor noștri, crezându’i capabili de a se folosi de progresul făcut în mo­ravurile noastre politice. Pe semne că concepția noastră civilizată a vie­­ței politice este în așa discordanță cu apucăturile înrădăcinate în orga­nismul partidului liberal, încât colec­tiviștii nu au înțeles’o fiind­că nu o pot înțelege. Ei n’au putut înțelege și nu în­­­­țeleg nici astă­zi că guvernul este pentru guvernați, iar nu pentru gu­vernanți ; că libertățile publice nu trebue să fie un subiect de farsă ce se tratează prin circulări și fățărnicii­­ oratorice și stilistice, ci o realitate pentru toți cetățenii, fără deosebire de partid; că foloasele puterei și funcțiunile pub­ice nu trebuiesc pri­vite ca o pradă de răsboiu ce se îm­parte unor cuceritori lacomi, ci ca niște însărcinări de a lucra pentru binele obștesc, fără deosebire de cu­ploare politică; că adversarii politici nu sunt niște dușmani de moarte pe cari un partid trebuie să caute a-i șterge de pe fața pământului, ci niș­te frați ai aceleași mume, cu alte idei politice, cari pot fi chemați, prin mersul roței constituționale, și cărora trebue lăsată putința de a lua parte activă la viața Statului. Am crezut că vrăjmașii noștri po­litici vor ști să profite de această concepție occidentală a Statului mo­dern pe care noi am avut meritul de a o introduce în organismul Sta­tului. Această credință era mai ales justificată prin modul cum liberalii au venit la putere, care le impunea mai multă modestie și moderațiune. Se vede însă că colectivismul a învins încă o dată liberalismul și două luni de guvernare au fost suficiente pentru ca țara să vază că va fi dată înapoi din calea progresului și a modernizării moravurilor politice, fiind-că conducerea afacerilor pu­blice a încăput iarăși pe mâna unor oameni cari guvernează numai pen­tru ei și ai lor, dar nu pentru ob­­știa țarei. A tout Seigneur tout honn­ur! Șe­ful, d. D. Sturdza, a debutat reluând șirul umilirilor către străini, la care regimul liberal se obicinuise odini­oară ; el a făcut Ungurilor temenele pănă la pământ. D Fleva a urmat cu farsa ale­gerilor libere. Paginele Monitorului au cuprins zilnic coloane întregi de destituiri, de permutări, de numiri în toate ramurile administrației, părea că o armată intrase într-o țară ina­mică și organiza un guvern provizor. După administrație a venit ar­mata la rând. Sistemul de favorizare și de răsbunare politică a fost reîn­ființat fățiș ca în timpurile de restriște ale urgiei colectiviste. In justiție s’a început cu atingerea directă a principiului inamovibilităței și s’a urmat cu sistemul ce constă în a zice: Magistratura se respectă, dar judecătorii trebue să judece după dorințele ministrului­ în toate părțile spiritul de favori­tism, de părtinire, de distrugere, nică­­eri spiritul de muncă, de echitate, de edificare. In fața acestora, ce speranță poate avea țara într’un Parlament care nu este decât oglinda credincioasă a gu­vernanților și din care controlul este cu desăvârșire exclus ? El nu va fi un tărîm de discuțiune spornică între partide, pentru binele țarei, ci un câmp de luptă între pof­tele ce se vor deslănțui în sînul u­­nei colectivități lacome și nesăți­oase. Lozinca ce s’ar potrivi mesagiului de deschidere a Camerilor actuale ar fi: „înapoi! Pe toată linia !“ -----------------------------------HUH-----------------------------------­ TELEGRAME împăratul Wilhelm și Bismarck Berlin, 17 Decembre. Se asigură că împăratul a invitat pe prințul de Bismarck la serbările ce se vor da la Berlin, la 18 ianuarie, cu oca­zia aniversărei a 25-a a proclamărei im­periului german. Regina Natalia In Serbia Belgrad, 17 Decembre. Regina Natalia a sosit azi dimineață. A fost primită la gară de Regele Ale­xandru, de miniștrii, de deputații Skup­­cniei și de cler. O mulțime numeroasă a aclamat-o în mod viu. Compromisul austro-ungar Viena, 17 Decembre. Cu ocazia discuției budgetului pe ar­ticole, d. Lueger atacă mult compromi­sul dintre Austria și Ungaria, precum și preponderența ungurească. Președintele consiliului contele Badeni declară că acei cari atacă compromisul pentru motive pur economice își înde­plinesc datoriile lor patriotice și înles­nesc sarcina guvernului în negocierile sale cu Ungaria, pe când partidele ex­treme nu urmăresc de­cât un scop de a­­gitație și îngreunează sarcina guvernului (aplause vii). D. Suess, vorbind în favoarea compro­misului, regretă că afacerile străine aus­­tro-ungare nu sunt discutate mai des în Camera austriacă. Acum ar fi momentul și ar fi folositor de a releva rolul glorios jucat de Austro-Ungaria în ultimele eve­nimente din Constantinopol. ("Aplaus"). In timpul acestei replice , Lueger se dedă la întreruperi violente și se produce un zgomot mare. Președintele cheamă la ordine pe doui deputați antisemiți. Camerile sindicale din Germania Berlin, 17 Decembre. Reichstagul a trimes unei comisiuni proiectul de lege asupra camerilor sin­dicale. Cumpărarea unu­i Cuirasat Roma, 17 Decembre. Agenția Stefani desminte știrea ,după care republica Argentina a tratat cu I­­talia cumpărarea cuirasatului Varese. Bulgaria și Rusia Sofia, 17 Decembre. Sobrania a decis aproape în unanimi­­tat­ e­, după propunerea președintelului, să lelicite mâine pe Țarul Nicolae cu ocazia serbării sale onomastice. Afacerea Arton Paris, 17 Decembre. Judecătorul de instrucție a conferit mult timp la palatul justiției cu d. Ri­­bhot, în privința plângerii sale privitoare la alegațiunile agentului Dupas. Le desminte știrea după care d. Ro­ger, fost avocat, consilier judiciar al lui Arton ar fi fost arestat. Doi agenți de poliție s-au dus azi di­mineață la domiciliul lui Dupas, fost agent însărcinat altă dată să caute pe Arton și l-au condus la cabinetul judecătorului de instrucție. Acest magistrat a transformat în man­dat de arestare mandatul de aducere lan­sat în contra lui Dupas. Evenimentele din Turcia Constantinopol, 17 Decembre. Kiamil-pașa, informat că Sultanul a­­vea de gând să-l cheme din nou să con­ducă afacerile statului, a declinat această ofertă pentru motive de sănătate. Se anunță din sorginte oficială tur­cească că insurgenții din Zeitun au pră­dat și incendiat orașul și satele­ din prejur locuite in mare parte de musulmani. Au comis cruzimi mari.­ Până acum se nu­­mera 266 de musulmani omorâți, printre cari și femei. Sunt și vr’o sută de răniți, oameni, femei și copii. AU SOSIT­ Vin și Hunii, vin și Goții, Vin potop, potop cu toții. Stradele capitalei au luat azi un aspect cu totul deosebit. Mormanele de noroi­ și de zăpadă, pe care comisiunea interimară le res­pecta cu sfințenie, au cedat cizmei cu pot­coavă la foc și cu ținte pe talpă, trotoarele, lărgi și libere până acum, sunt impracticabile azi din pricina imensei aglomerații pe la vi­trinele unde sunt expuse păpuși, haine și ju­cării ; trăsurile abia se pot mișca la pas de teamă să n­u calce provincia revărsată asupra stradelor. De la căciulița de hârtie, sclivisită și por­nită cochet pe o ureche, și până la țurcana fumurie și monumentală care se înfige pe cap cum se înfig la țară oalele pe parii de la gard; de la mantaua rusească cu pelerină cu­tată și cu guler de astrahan și până la vin­­gherea de dimie, scurtă și îmblănită cu piele de lup, de la cizmulițe cu chizeluri și cu ca­râmbul încrețit, până la încălțămintea de cel mai autentic iuft, și de la pletele lungi, în­câlcite și netesălate până la pieptănătura fran­țuzească în care rolul de căpetenie îl joacă nu foarfecile, ci așa poreclitul unt de migdale; —toate aceste minunății se perindă pe stra­dele capitalei cu aer triumfător. Au sosit reprezentanții națiunei. Voluptoasele covoare de Ispahan care căp­tușesc pardoseala otelului Nemțoaica îngroapă până la glezne turecii deputatului Gheorghe Rusu Cornaciu, alesul colegiului al treilea de Botoșani; candelabrele cu mii de lumini scli­pitoare, care fac să nu se înopteze nici o dată în saloanele somptuosului otel Avram, reflec­tează raze de aur pe pletele grase și pline de viață ale reprezentantului țârănesc din Tu­­tova, pe când chelnerii de la Trei Sarmale, pe cari Șoarecii și Borșii naționali-liberali îl strigă grațios «amice !», admiră, încremeniți, figura de fante a vecinicului june Nae Di­­mancea. Au sosit reprezentanții națiunei. La Cameră, grupuri compacte de oameni cu gura căscată șed înmărmuriți înaintea sta­­tuelor așteptând cu evlavie răspuns la respec­tuosul lor salut, iar pe stradă pâlcurile de pe un trotuar stau de vorbă cu pâlcurile de pe cel—1—alt trotuar. Trăirăm s’o vedem și p’asta. Dreps. VINERI 8/20 DECEMBRE 1895 UN NUMER 10 BANI ANUNCIURI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag IV . . Reclame...................I . III. . .................. In Paris anunciurile se II ția Havas, 8 Place de la REDACȚIA ȘI — 16, Strada Alegerile și presa străină. Ziarele mari din străinătate sunt în bună parte bine informate asupra impor­tanței ce trebue acordată triumfului scan­dalos al guvernului în alegerile legisla­tive ; ele reduc la adevărata valoare suc­cesul pe care’l cântă cu­ atâta fatuitate ziarele colectiviste din țară. Așa, Le Temps publică un articol din care extra­gem părțile următoare, de­și facem re­zerve în privința unor apreciări ale zia­rului francez. „Alegerile s’au sfîrșit în România, scrie Le temps. Rezultatul se poate rezuma ușor. Ministerul liberal a câștigat toate scaunele în Senat, afară de două, și toate mandatele la Cameră, afară de trei. E o victorie frumoasă. Este chiar o victorie prea frumoasă. „O opoziție redusă la cinci voturi în ambele Camere e, ce e drept, într-o po­­zițiune mai nenorocită de­cât dacă nu ar avea nici un reprezentant în Parla­mentul național. Ea poate fi silită să ia poziție față cu diferitele chestiuni ce se vor ivi, ea nu ar putea declina anumite răspunderi și totuși e neputincioasă a modifica întru­cât­va hotărîrile majo­rității. „In aceste constituțiuni e probabil că conservatorii și junimiștii ar fi preferat o excludere totală, care nu le-ar fi pri­cinuit nici un desavantagiu practic și care ar fi scos în evidență scandalul os­­tracismului parlamentar­ al unui mare partid. Căci e un scandal care nu poate fi ascuns. „Abia acum câte­va săptămâni parti­dul liberal era în minoritate in Parla­ment. Mai moderați și cu mai bun gust de­cât a fost ministerul Sturdza, con­servatorii îi făcuseră un joc aproape echi­tabil în ambele Camere: partidul liberal ocupa mai mult de­cât a patra parte din scaune.“ După câte­va aprecieri, nu tocmai drepte, asupra crizei care a adus parti­dul liberal la putere, Le lemps revine la alegeri cu următoarele observațiuni: „România se află încă în acea fază de viață politică a popoarelor libere, fază în care instituțiunile parlamentare se află cu totul in fașă și nu se întemeiază cu totul pe conștiința națională. Pe ma­lurile Dunării, arta de a­ modela pasta electorală a atins un grad de perfecți­une care ar fi produs invidia marilor pu­­cători în scenă a candidaturei oficiale sub al doui­­­ea imperiu. „Grație unui savant amestec de co­­rupțiune și intimidare grație dozagiului exact și secundum artem al favorurilor administrative și distribuțiunii liberale de lovituri de ciomege, s’a văzut că sub d. Brătianu,—cum au spus adversarii săi, dintre care unii figurează astă­zi ca moș­tenitorii săi în rândurile cabinetului li­beral,—țara a procedat cu o docilitate exemplară la alegerea reprezentanților săi. Ast­fel de moravuri nu se șterg în­tr’o zi. Trebue să fi rămas ceva din a­­ceastă minunată organizație a candida­turei oficiale. „Când se văd eșind din urne, după câte­va luni adunări radical contrarii ca compunere și spirit, după natura guver­nului care prezidează operațiunea naște fără voe bănuiala unei presiuni adinistra­­tive. Totul se schimbă în România, afară de un lucru: modul de a su­gera țăriî ce trebue să gândească și de a face ca cor­pul electoral să joace carta forțată. „De aceea nu trebue să acordăm de­cât o importanță foarte minimă unor rezul­tate ca cel înregistrat mai sus. „Cu aceste majorități sau unanimități artificiale guvernezi ușor, dar n'au nici un sprijin solid și rezistent în țară.“ „Nici că va avea (guvernul) neplăceri cu „ligiștii“, fiind­că aceștia, în­tocmai ca tribuniștii din Sibiu, au încredere ne­condiționată în guvern; însă cu atât mai multe greutăți îi vor procura conservatorii, rari în jurnalistică și societatea română își însușesc rolul d­e odinnioară al lui Sturdza și Urechiă, și pe când de o parte acasă vor forța guvernul să îndeplinească promisiunile sale de odinioară, pe de altă parte în Un­garia, punendu-se în legătură mai strînsă cu credincioșii lor grupați pe lângă Drep­tatea și Gazeta Transilvaniei, vor năzui a pune pe Românii de aici în coasta lui Sturdza sub pretextul că el i-a întrebuințat numai drept instrumente spre a ajunge la putere, după ce apoi i-a înșelat. Iată cauza — în­cheie articolul lui Hazank—pentru care învingerea partidului lui Sturdza în prima linie interesează și publicistica maghiară.“ Pentru cititorii Timpului și ai celor­­l’ate ziare conservatoare nu e un secret că rolul ce ne atribue gazeta maghiară nu l’am luat și nici nu e nevoe să adă­­ogăm că partidul conservator, care nu ține să facă scuze când va veni la pu­tere, nu va imita jocur d-lor Surdza și Urechia de pe vremea lor de opoziție. Vom reveni totuși asupra acestei ches­tiuni. Ne mărginim a reproduce acum răs­punsul ziarului Dreptatea la insinuațiu­­nile lui Hazank; Iată ce scrie foaia ro­mână din Timișioara: „Față de aceste păreri—ale ziarului birant—deși noi le credem pure isco­diri, spre evitarea ori­căror neînțelegeri precum și spre a tăia îndată la început fi­rul tuturor poftelor de mistificare, ținem de lipsă să declarăm că oamenii „gru­pați“ pe lângă Dreptatea nu au fost nici o­dată „instrumentele“ cutărui partid din România sau chiar ale d-lui Sturdza, cu atât mai puțin vor fi în viitor „in­strumentele“ conservatorilor sau ale ori­cărui alt partid din România. Din con­tra, oamenii grupați pe lângă Dreptatea tot­deauna au ținut și țin la principiul d­e neamestecare reciprocă în afacerile inter­ne. De aci deducând rezu­tă că guver­nul actual al României, întocmai ca cel precedent, nu are să fie câtuși de puțin conturbat în existența sau activitatea sa, ori n^prestat cu vre-o rugare din par­tea orgasiului nostru și a oamenilor gru­pați pe lângă Dreptatea. Dacă guvernul actual al României, din propriul său în­demn și pe căile ce vor sta deschise, va voi și putea să împărtășească cauza și națiunea noastră română din Unga­ria, Banat și Ardeal de vre­un favor moral, de vre o bunătate sau favor po­litic național, noi vom fi cei dintâi­ cari îl vom descoperi recunoștința și mulță­­mita noastră, pretențiuni sau dorințe față de dânsul, afară de una unică: neames­­tecarea în trebile noastre interne de par­tid, nu am avut în trecut, nu avem nici în viitor.“ Dejpeste munți Ziarul maghiar Hazank se ocupă, în numărul de la 3 (15) col. de constelați­­unea partidelor din țara noastră și în­cheie cu observațiunile următoare:" „Necazurile regimului Sturdza sporite vor fi și prin așa numita cestiune a Ro­mânilor din Ungaria.. Spălarea mânilor, făcută în Iași, și umilita rugare de er­­oare a cauzat foarte râr sânge în cercu­rile Ligei, dar a cam reușit guvernul a-l îmblânzi prin asigurarea că darea decla­­rațiunei era o condițiune inevitabilă pusă din partea Vienei și a Budapestei. Multă îmb­ânzire a rezultat și de acolo că pe unii și alții, cu mai mult păr pe limbă, i-a băgat în slujbe, pe de-asupra guver­nul a dat promisiuni confidențiale că mișcările române, din Ardeal, cu toate mij­loacele materiale și morale de care dispune guvernul, vor fi sprijinite până la limita la care guvernul român va putea să stră­bată fără a­­ se compromite... ---------------—»««s<3BSgauR»»«—-----—­—­— Italienii în Africa — Prin fir telegrafic — Roma, 17 Decembr. D. Crispi depune pe biuroul Camerei deputaților un proiect de credit de 20,000 000 pentru cheltuelile din Africa. In această sumă se cuprinde și o jumă­tate milion destinat la trimiterea de co­răbii în marea Roșie. Un alt proiect de 7,000,000, depus deja în acelaș scop s’a retras. Proiectul s’a trimis comisiunei buge­tului care se va întruni astă seară și va raporta mâine Camerei. Comisiunea bugetului a aprobat în una­nimitate, mai puțin un vot, proiectul de credit pentru Africa. Senatul a aprobat prelungirea premiilor pentru marina negustorească, până la 31 Decembre 1897. Camera votase deja a­­ceastă prelungire. Expunerea motivelor care procedează proiectul ministerial al creditelor pentru Africa zice că întăririle militare vor fi în proporție cu scopul ce trebue atins, a­­dică apărarea provinciilor ocupate și men­ținerea prestigiului drapelului italian, în­­torcându-l acolo unde a mai fost înălțat deja, nu prin ambițioasa dorință de ex­pansiune, ci de necesitatea apărării și a unei stabiliri solide pe teritoriile scăldate de sângele fiilor Italiei. O depeșă particulară semnalează ca caracteristic faptul că locotenentul Scala a trebuit să scrie în limba franceză o scrisoare pe care a trimis-o generalului Barati­er­i anunțându-i captivitatea sa și rugându­l să înștiințeze pe tatăl său la Florența. Cu modul acesta Ras Makonen voia să știe printr’un interpret conținutul acestei scrisori Depeșile particulare dau textul francez complect al acestei scrisor

Next