Timpul, ianuarie 1897 (nr. 1-23)
1897-01-28 / nr. 21
ANUL AL NOUASPREZECELEA — No. 21 EDIȚIA A TREIA UN NUME FMO BANIAR 0 NIȘTEIM TELE Inară pe un an.........................................30 lei » pe 6 luni.........................................18 lei » pe 3 luni ....................10 lei Pentru streinătate, un an.........................50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,208. numérul la Agence de journaux étrangers, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Pasagiul ffioman 7-8 CEARTA Cu fizicu] de a ne repeta, nu putem nici astăzi zice altceva, vorbind de situația noastră politică, decât că zăpăceala crește din zi în zi. Nu e vina noastră, de altmintrelea, dacă cântăm același cântec de o vreme încoace, ci a acelora cari fiind în capul afacerilor publice, ne silesc a constata nemernicia lor. Este astăzi neîndoios că avem două guverne, unul pe față, altul ocult. Nu e vorbă, cel pe față ar da mult pentru ca să se emancipeze de tutela pe care cel ocult pretinde să o exercite, dar nu poate. Această luptă ascunsă dă loc la hărțueli zilnice, la intrigi cari se țes dintr’o parte și din alta, în fine, la o situațiune absolut anormală care paralizează mersul afacerilor publice. Vinerea trecută era vorba ca să se stabilească o înțelegere între ambele fracțiuni ale majorității pe baza unei remanieri ministeriale în sensul sturdzist. Dar, tot ce era fixat Vineri s’a stricat Sâmbătă, din cauza pretențiunilor prea mari ale Ocultei și astăzi încurcătura este aceiași. Ruptura între stardziști și aurelianiști este tot atât de complectă ca înaintea negocierilor ; ambele grupuri țin întruniri intime în care se fac planuri de bătălie, se urzesc comploturi și mici infamii, pare că ar fi două tabere dușmane care ar reprezintă partide politice /diametral opuse. Mai mult încă , cearta fratricidă între grupările guvernamentale este mult mai crâncenă decât ar fi lupta între niște adevărați adversari politici; în orice caz, ea este" rǎufacatoare nu numai pentru partidul liberal, ci mai ales pentru țara întreagă, pe când lupta politică între partide este de esență constituțională și dătătoare de viață. Care poate fi soluțiunea acestei crize latente de care dorește regimul liberal. Se presupunem că pentru moment se va restabili o înțelegere, că din cauza instinctului de conservare ambele tabere își vor face concesiuni reciproce și vor izbuti să înjghebeze o a treia formațiune ministerială. O asemenea soluțiune va avea oare sorți de a pune capăt discordiei și a îndemna partidul de la putere spre o lucrare serioasă și spornică ? Suntem convinși că nu ; și iată pentru ce : Regimul liberal nu posede elementele neapărat necesare unui partid de guvernământ care are pretențiunea de a da un guvern stabil și capabil de a lucra la propășirea țarei. El a dovedit că este mai mult o asociațiune de interese, un sindicat politic. In opozițiune, când era vorba de a cuceri puterea, când nu aveau răspundere și puteau să-și făurească arme de luptă prin orice mijloace, liberalii erau organizați, dar organizarea lor era numai negativă adică menită a distruge. In aceste condițiuni ,i-a surprins aducerea lor la putere. O dată ajunși, interesele au început a se ciocni, sindicatul s’a desființat sau s’a împărțit în mai multe tabere care n’au între ele nici o altă legătură. Șefia d-lui Sturdza, care fusese primită în opozițiune, s’a dovedit că nu era izvorîtă din acea autoritate morală care singură dă șefului unui partid o greutate covârșitoare și îl pune în pozițiune, în împrejurări critice, de a aplana greutățile unei situațiuni. Astăzi se știe că liberalii n’au șef autorizat. Cel puțin dacă ar avea un statmajor de bărbați politici cari s’ar prezenta cu un bagagiu de idei, dacă partidul liberal, nevoind sau neputând fi condus de un om, ar fi Karim condus de un program de idei! Și acest element constitutiv și indispensabil al oricărui partid de guvernământ lipsește adversarilor noștri. Nu e clar de mirat că certurile intestine se perpetuă în rîndurile lor și devin o boală endemică. Oricare ar fi soluțiunea ce se va da crizei actuale, fie întoarcerea la putere a d-lui Sturdza, fie continuarea guvernului actual sau o altă formațiune mixtă menită a împăca ambele tabere concurente, râul de căpetenie care roade regimul liberal va persista. Și această stare de lucruri devine și mai îngrijitoare față cu evenimentele externe ce se pregătesc și a știrilor din în ce mai alarmante cari sosesc din Orient. Țara este în drept să ceară ca în împrejurări atât de grave, cârma Statului să fie într’o mâna destoinică și autorizată, care să poată înfrunta valurile ce vor fi poate ridicate mâine de o furtună europeană. ----------------------minț*--------------------- TELEGRAME Chestia egipteană Londra, 6 Februarie. Se anunță din Caii Agenției Reuter că guvernul egiptean a răspuns la reclamațiunile Franței și Rusiei că, primind oferta Englitezei de a’î avansa o oarecare sumă în compt curent crede că n’a lipsit obligațiunilor sale internaționale pe cari le respectă cu cea mai mare grijă. Germania și Rusia Berlini, 6 Februarie. Imperatul a primit la amiezi pe d. Martens consilier intim rus și pe colonelul Napokoschitzki în audiență de concediu.,, i fbețuri Copenhaga] 6 Februarie. Porturile Aalborg, Randers și Kilding sunt închise de ghețuri « Ciuntă Paris, 6 Februarie. Consiliul de miniștrii a interzis debarcarea în porturile franceze a mărfurilor provenind din diferite localități din India atinse de ciumă. Constantinopolă. Februarie O Indiană a murit, având simptoame suspecte, la Basra, pe un steamer provenind din Karase ; un alt bolnav de pe același steamer a fost pus în carantină. La Kamarah pe bordul unui steamer un Arab atins de o boală suspectă a fost Lolat. Petersburg. 7 Februarie. Ciuma a isbucnit la Kandahar. Guvernul rus protejează granița cu un cordon militar. Reformele pentru Cuba Madrid, 7 Februarie D. Canovas, intervievat, a declarat că va aplica cu realitate reformele în insula Cuba ; el nu va aștepta pacificarea desăvârșită a insulei pentru aceasta ; îl va fi de ajuns numai ca răscoala să scadă. Este convins că resbelul va avea un rezultat favorabil. franța și China Paris. 7 Februarie. Misiunea franceză constituită, în urma unei înțelegeri, între Franța și China, pentru a lua direcțiunea arsenalului din Fuciu, se va îmbarca la Marsilia la 14 Februarie. Greva din Hamburg / Greva s’a terminat.Hamburg, 6 Februarie. Hamburg, 7 Februarie. La Atena s’a produs o bătaie provocată de mai mulți lucrători nemulțumiți de modul cum s’a terminat greva. Poliția a intervenit; sunt mulți răniți printre cari trei agenți de poliție. S’au făcut mai multe arestări. ----------------------Kt«*«*--------------------- Așteaptă, murgule... d. D. C. Exarcu: Rog pe ministru de interne să’mi respunză ce s’au făcut banii adunați pentru monumentele lui Ion Brătianu și Pake Protopopescu. D. ministru Lascar: Chestia aceasta privește pe d. Dim. Sturdza și d-sa e e dator să răspunză. D. Dim. Sturdza: Voi răspunde, după ce va răspunde d. ministru Lascar. (Ședința Senatului de la 25 cor). Ați înțeles ? Noi am înțeles perfect , nu se poate da de urma banilor. Anul trecut, în prima învălmășeală ce s’a produs între colectiviștii cari se numesc azi liberali-democrați, și colectiviștii cari continuă a se întitula naționali-liberali, un tiner deputat rupt din tulpina unanimității parlamentare ,și-a permis să apostrofeze guvernul cu întrebarea indiscretă : — Ce ați făcut cu banii strânși pen MARȚI 28 IANUARIE (9 FRIE) 1897 UN NUME FMIO BANI ANUUCIUR! ȘI I^SERJI! Linia 30 litere petit pag. IV...................0,40 Reclame..................... » III........................2,50 » ...................... » II.................... . 5 — In Paris anunciurile se primesc la Agenția Havas. 8 Place de la Bourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Pasagiul Estorian 7-8 tru monumentul nemuritorului Ion C. Brătianu ? Și pe când pereții Camerei în care ședeau numai descendenți și admiratori ai regretatului părinte al colectivității repercutau ecoul unor șoapte perfide : «Alegeri! Alegeri!» — se ridică de pe banca ministerială figura întunecoasă a amicului cel mai devotat al marelui cetățean fără statue și strigă cu emfază : — Banii pentru monumentul lui Brătianu? Sunteți niște calomniatori! Sumele sunt depuse pe*" numele meu, la Banca Națională, și desfid pe vezi cine să’mi dovedească contrariul ! Camera, uimită de atâta curagiu, a aplaudat pe casierul monumentului care devenise și casierul țării și furia colectivității era mai mai să se deslănțuiască de fapt pe capul bietului indiscret. Și a reintrat în tăcere chestia monumentului, pentru că toată lumea se aștepta să vază la primăvară, pe o piață publică a Capitalei, figura în marmoră a lui Ion C. Brătianu sau... măcar recepția Băncii Naționale. A trecut însă primăvara, a trecut și vara, a venit toamna și ne-a părăsit și ea pentru a face loc iernei. Și... se pregătește și iarna să se ducă, dar monument ioc! Atunci, tot indiscretele ramure rupte de pe arborele partidului național-liberal au început să se miște de adierea vântului primăvăratec și au desgropat din zăpadă chestia monumentului. Și, ca să nu mai pățească cu rândul trecut, liberalii-democrați au recurs la sistemul american al cercetărilor la fața locului și s’au dus la Banca Națională. — Mă iertați, adeverat să fie că posedați în cușca..., mă iertați, în boltele d-v. suma adunată pentru monumentul nemuritorului ? — In registrele noastre nu există conturi abstracte. Banii se depun, când se depun, pe numele unei persoane reale. — Atunci, mă iertați, există vr’un fond pe numele d-lui Gr. Cantacuzino, casierul monumentului? — Banca noastră iu tlistăinuește secretele depunătorilor. Ați înțeles ? Noi am înțeles : nu se poate da de urma banilor. Cearta e în familia liberală. Pentru noi prezintă numai un interes moral : să se vază câtă pietate practică colectiviștii pentru cel ce a dat viață și altă dată și lustru partidului lor. Și liberalii să aștepte până o vorbi d. Vasile Lascar, care așteaptă să vorbească d. Dim. Sturdza, care așteaptă să vorbească d. Vasile Lascar. Ca to țărei o astfel de reformă, care e discursul vre unuia din fruntașii noștri în care să se fi enunțat această reformă, care e articolul din Timpul, organul oficios al partidului, care să fi propus modificarea Constituției ? Ceva mai mult: L'Indépendance Roumaine, începând o serie de articole prin care tinde la o modificare a Constituției, d. G. Em. Lahovari a luat precauțiunea de a se retrage mai intenn din comitetul diriginte al partidului și a publicat cu această ocazie scrisoarea adresată d-lui Lascar Catargiu, prin care precizează destul de bine că se retrage tocmai fiindcă nu vrea să solidarizeze partidul conservator cu ideile pe care le susține. Dar vom reveni asupra acestei chestiuni și vom arăta pentru ce suntem in contra revizuirii Constituției. ------------------------------------------------------------------------*#*58*®---------------------- Fantazia Confraților Confrații de la Dreptatea se dedau la niște conjecturi cam riscate cu privire la niște pretinse neînțelegeri în sînul partidului conservator. Ca să dovedească aceste neînțelegeri amabilii confrați argumentează astfel: Cu ocazia alegerilor de la Botoșani conservatorii au expulzat cu forța pe junimiști din clubul conservator etc... Junimiștii au contribuit la căderea d lui Panu și conservatorii la căderea d-lui Carp. Și mai la vale . Pricina rupture dintre junimiști și conservatori, este deci după discursul d-lui Carp, că cei dintâiu vor să păstreze Constituția așa cum este, iar cei din urmă să o suprime sau să o modifice în sensul restrângerei libertăților publice. La prima parte a insinuărilor Dreptății răspundem că nu intră în obibiceiurile conservatorilor a se trata ca niște colectiviști și că prin urmare e cu totul fantastică știrea expulzării junimiștilor din club, fie cu forța, fie chiar fără forță. Cu atât mai puțin poate fi vorba de aceasta, cu cât toți conservatorii din Botoșani au votat pe ambii candidați conservatori, după cum a afirmat-o zilele trecute Era Nouă. Cine a contribuit la căderea d-lor Carp și Panu nu e altul decât tot acela care a contribuit și la reușita d-lui Sectiaris la Galați: guvernul. In ce privește intențiunea ce ne atribue Dreptatea că vrem să modificăm Constituția in sensul restrângerii libertăților publice, am fi în drept s’o întrebăm ce o îndreptățește să afirme lucrul acesta? Un partid politic, când vrea să înscrie în programul său un punct așa de important o face pe față, iar nu pe ascuns. Or, care e manifestul partidului conservator prin care anunță Răscoala din Creta — Prin fir telegrafic — Paris, 6 Februarie Se anunță din Atena Agenției Havas că trei sferturi din cartierul creștin au fost incendiate; numeroase familii creștine s-au refugiat pe bordul corăbiilor de resbel străine. Numărul victimelor se urcă la 300. Circulă știrea că musulmanii vor ataca pe marinarii francezi debarcați pentru a proteje biserica și școalele catolice. La Rétimno, 3000 de Turci blochează palatul guvernatorului și cer revocarea sa. S-a interzis familiilor musulmane de a pleca. Atena. 6 Februarie Camera deputaților. D. Delyannis, președinte al consiliului de miniștri, anunță trimiterea a 5 corăbii de resbel la Canea (aplause). Paris. 6 Februarie D. Hanotaux a comunicat consiliului de miniștrii că la Canea s’a angajat o luptă foarte vie intre musulmani și creștini. O parte a orașului a fost incendiată. Consulul francez și comandantul stațiunei navale franceze, au debarcat marinari de ai flotei, cari, cu concursul marinarilor aparținând celorlalte puteri, au lucrat la stingerea incendiului. Naționalii și protegiații francezi s’au refugiat la consulat. Sute de persoane s’au imbarcat pe bastimentele în radă. Atena, 6 Februarie. Corabia de resbel austro-ungară Selenico a sosit azi la Retimno, Paris, 6 Februarie. Bursa a fost foarte rea impresionată de discursul secretarului de Stat englez în privința Egiptului. Pe de altă parte cestiunea cretanâ continuă să inspire temeri destul de serioase care cresc încă prin efervescența spiritelor din Grecia. Atena. 6 Februarie. La Milo au sosit A000 de refugiați creteni. La Retimno situația devine critică. De la Canea nu se primește nici o știre ; există temeri că s’a rupt cablul. Canea, 6 Februarie. Aproape toți creștini au fost transportați pe bordul corăbiilor de resbel. Cifra victimelor pare a fi mai mică decât ceea indicată la început. In oraș circulă patrule de marinari europeni. Atena, 6 Februarie. D. Skyza’,, ministru al afacerilor străine, a făcut o vizită reprezentanților puterilor și i-a asigurat că trimiterea corăbiilor grecești la Canea are un caracter pacific. Atena, 6 Februarie. D. Mavrocordato, ministrul Greciei la Constantinopol, a fost însărcinat să explice Porții însemnătatea trimiterii de corăbii grecești în Creta, Paris, 7 Februarie. Se anunță din Atena Agenției Havas că Liga Națională va publica mâine în ziare o proclamațiune invitând poporul cretan să proclame fără întârziere unirea sa cu Grecia. La Canea, populația asmuțită, fură și prădează de Sâmbătă dimineață; o bătaie s-a încins în afară de zidurile Caneei; soldații luptă cu musulmanii. Palatul guvernatorului este blocat de musulmani. Prințul Berovici a distribuit arme pentru a ridica blocarea. Atena. 7 Februarie. O depeșă din Canea adresată ziarului Asty anunță că soldații apocoroniști și sfartoți au ocupat Halepa. Depeșile din Retimno reclamă ajutoare. Escadra elenă a sosit la”. Canea și a luat loc lângă flota engleză. Paris, 7 Februarie. După Esgaro, d. Hanotaux ar fi declarat că prevede pentru primăvară o situație grea în Creta, dar că totuși este convins că în curând se va face o înțelegere și că se va produce o împăciuire generală sigură. Munir-bey, ambasadorul turc, crede de asemenea că în curând va interveni o înțelegere și așteaptă cu încredere răspunsul Sultanului la reclamațiunile puterilor mari. Roma, 7 Februarie. Se anunță din Calea Agenției Ștefani, că Incendiul care era aproape stins, a reînceput. Toate familiile creștine se află pe bordul corăbiilor de resbel. Se observă că se dă foc satelor din împrejurimi. La Retimo și Candia situația este proastă. Consulii cer trimiterea de corăbii de resbel. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------— Reformele turcești Cu cât se apropie ceasul în care Europa își va spune cuvântul față de destrăbălarea imperiului otoman, cu atât se observă mai multă emoțiune în cercurile diplomatice care au cel mai mare interes pentru ca reformele să fie acceptate și realizate. In fruntea acestora se află Franța. Cea mai mare parte din creanțele Statului turcesc se află în mâinele capitaliștilor francezi și aceștia știui că o Turcie lăsată în voda soartei ar însemna pierderea sigură ’’a sutelor de milioane încredințate visureloi otomane, pe când o Turcie reorganizată și cu finanțe regulate ar reda efectelor otomane întreaga lor valoare. I Interesele Franței au fost acelea cari au animat mai mult pe diplomația ei să lucreze din toate puterile asupra cabinetelor europene în sensul unirii îmbunătățiri a situației din imperiul otoman, și tot Franța a reușit să împingă dezitațiunile Rusiei, singura putere care părea opusă însănătoșirii radicale a administrației turcești. Secundată cu multă inimă de către Anglia și Austro-Ungaria, având sprijinul neîndoios al Italiei și siguranța că Germania nu va opune nici o rezistență, învingând în fine și scrupulele Rusiei, Franța așteaptă cu nerăbdare și cu o emoțiune rea ascunsă momentul decisiv. Emoțiunea aceasta o trădează Le Temps, organul ministerului de externe al Franței. «Ambasadorii din Constantinopole ’șî-a fi terminat opera pregătitoare,—scrie ziarul acesta. Ei nu mai așteaptă decât ratificarea cabinetelor înainte de a comunica Sultanului proiectul de reforme ce au elaborat cu atâta grijă. Puterile se află deci în ajunul unui moment decisiv. Concertul european și-a acordat în fine instrumentele și va începe simfonia. Nu s’ar putea pretinde ca uvertura aceasta să producă aceiași impresie asupra tuturor urechilor. E prea evident că muzica n’a fost scrisă în special pentru a gâdila gustul lui Abdul-Hamid. Esențialul e ca fiecare.executant să’șî cunoască bine partea și să se preocupe, înainte de toate, de armonia generală». Ziarul francez se felicită cu drept cuvânt de armonia ce a domnit tot timpul și până la sfârșit între ambasadorii din Constantinopole : aceștia au studiat un plan de reforme, l’au discutat cu minuțiozitate, au cumpănit cu atențiune toate consecințele directe sau indirecte, au prevăzut și măsurat toate eventualitățile posibile și s’au înțeles pe deplin nu numai asupra fondului propunerilor lor, ci și asupra unui modus operandi și până și asupra întrebuințării la caz de nevoe, a mijloacelor indispensabile de constrângere. Acordul acesta desâvârșit n’a fost tulburat nici când guvernul Sultanului, emoționat de siguranța că de astă dată nu va mai scăpa cu subterfugii și amânări, a adresat cabinetelor europene o notă de protestare contra faptului că ambasadorii se ocupă de soarta imperiului turcesc fără a-i comunica mersul desbaterilor. Guvernul otoman a primit asupra acestei note un răspuns categoric din partea tuturor puterilor mari, răspuns care a luminat de sigur pe Sultanul Abdul Hamid asupra intențiunei hotărîte a Europei întregi de a realiza reformele propuse. Și când contele Muraviev se afla la Paris, miniștri de externe ai Rusiei și Franței au invitat la o conferință pe Manir bey, ambasadorul Turciei, care a eșit cu