Timpul, iunie 1897 (nr. 120-142)
1897-06-11 / nr. 127
No. 126 Gazeta Macedoniei atacând pe Bulgării cu vorbe numai, -i ațîță și mai mult la luptă , acest atac provenind din partea unor oameni dezarmațî, desorganizați. Bulgarii n’au de ce să se îngrijească. Lor le-ar merge de minune ca să fie atacați în modul acesta, până când să vie ora fatală în care fiecare să fie răsplătit după cum a lucrat. E timp ca să ne gândim mai serios de viitorul nostru. Noi Românii macedoneni nu suntem un element de sine stătător. Trecutul e ireparabil. Până acum toată activitatea noastră s’a consumat pentru a repara greșelile trecutului. Le-am arătat și le-am combătut pe toate căile posibile. Un slab ecou s’a auzit și aceasta ne-a înfundat într’o prăpastie de unde nu știu, cum vom eși. Se vede clar că situația Românilor ca element de sine stătător nu e agreată de puternicii zilei. Românii macedoneni nu trebue să aibă instituțiunile lor proprii, nu trebue să fie reprezentați prin aleșii lor pe lângă autoritățile locale și străine, adică naționalitatea română să nu fie recunoscută. Cu un cuvent, propaganda română se reduce la o mișcare școlară cu caracter particular, pentru ca astfel numai se poate pune această mișcare, pretinsă națională, la mezat de către aceia cari se pretind stăpâni peste densa, pentru niște interese meschine. Să scrie preoții catolici cei mai zeloși dintre concurenți, cum o vrea Sfântului Scaun; facă Mărgărit rapoarte închipuite cum ’i-o plăcea d-lui Sturdza. Adevărul e, că Românii bat apa în piuă, iar Bulgarii câștigă teren pe zi ce merge. Am trăit ani mulți cu iluzii, am avut un cult nebun pentru idea națională. Dar unde este această idee ? La Mărgărit sau la Eforie ? La școala lui Mărgărit nu găsesc refugiu decât cei lipsiți de pâinea zilnică. Ea nu va fi populată decât de bursieri, copiii celor scăpați, înrolați ca să facă număr. Copiii cetățenilor cari se îngrijesc de educația fiilor lor, n’au ce căuta în această școală. Cât pentru școalele Eforiei, deși reprezintă dorința generală, merg relativ slab de tot, din cauza lipsei de mijloace îndestulătoare. Acum când, prin dispariția ideilor paneleniste se formează oarecum un gol, panbulgarismul în forța lui de expansiune vine și-l ocupă. Românilor nu le rămâne altă cale decât cosmopolismul. Fiecare va alerga acolo unde va găsi interesul său individual satisfăcut mai mult. Nefiind un centru puternic de mișcare națională, care să dirijeze spiritele Românilor, care se vor duce la școala bulgară, alții la școala sârbească, alții la școala turcească, ori la cea grecească, numai la cea românească nu. Speranța noastră este la toamnă. Dacă și atunci nu se vor lua măsuri grabnice de îndreptare, nu se va da impuls unei noi vieți naționale, cestiunea românească va fi compromisă cu totul. Eforiile vor muri de inaniție. Nu zic de Mărgărit, care pentru poporul român din Macedonia a murit de mult. Ce’n drept, M. S. Sultanul se interesează mult de noi, din cauza fidelităței ce am păstrat întotdeauna către gloriosul sau Tron. Ce poate însă să ne facă înaltul Guvern imperial, când noi poporul nu ne mișcăm sau ce folos că ne mișcăm când se deslănțuesc furtuni pe capul nostru ? —Istoria I-IV. —Matematica V-VII.—Limba franceză V-VII. Joui, 12 iunie : Limba franceză I-VI. —Dreptul și economia politică VII. Sâmbătă, 14 Iunie : Limba română VVII.—Științe fizico-chimice I, IV, V și VI. —Istoria V-VII. Luni, 16 Iunie: Matematica I-IV—Igiena VII. — Științele naturale II, III, IV și VII Mercuri, 18 Iunie: Religiunea I-IV. Limba germană I, II, III-VII. — Filosofia VI și VII. Vineri, 20 iunie: Limba latină I-VII. * * * ULTIM CUVÂNT Petrica se duce pentru întâia oară singur la bărbier să se tundă. Se așează pe scaun, bărbierul u pune șervetul la gât și-l întreabă: — Cum poftiți să vă tund ! — Ca pe tata, cu o gaura mare în mijlocul capului ! Moș Neaga. ȘTIRILE ZILEI î_ _____________________ In administrația căilor ferate s’au făcut următoarele înaintări și numiri : D. inginer ordinar clasa I Cantuniari Paul, actual asistent la serviciul de studii și construcțiuni, este înaintat, pe ziua de 1 iunie 1897, în postul de șef de secțiune la același serviciu, (linia ferată în construcțiune Palanca). D. Lucasiewicz Constantin, actual sub-inspector de mișcare, este înaintat, pe ziua de 15 iunie stil nou 1897, în postul de agent principal la serviciul de navigațiune maritimă. D. Ionescu Vasile G., actual verificator clasa I, este înaintat, pe ziua de 15 iunie stil nou 1897, în postul de controlor clasa II. D. Pelimon Constantin, actual revisor de vagoane clasa I, este înaintat, pe ziua de 15 Iunie stil nou 1897, în postul de maestru-ajutor. D. Minu Dumitru N.,este numit pe ziua de 15 Iunie stil nou 1897, în postul de sub-mecanic clasa II la vaporul «Meteor» al serviciului de navigațiune maritimă. D. Ioan Vameșu, actual magaziner la serviciul de studii și construcțiuni, este înaintat, pe ziua de 1 Iunie 1897, în postul vacant de verificator și ținător de registre la același serviciu , iar d. M. Theodoru este numit, pe aceeași zi, in postul de magaziner, în locul d-lui Vameșu, înaintat. * m * La Liceul modern pentru domnișoare, de sub direcția d-nei Maria Emu Bălteanu, examenele generale au început Duminecă, 8 cor. — Iată programul : Duminecă, 8 Iunie: Limba română cl. I-IV. — Limba greacă cl. III, IV, V, VI și VII. Marți, 16 Iunie : Geografia cl. I- IV. CRONICA JUDICIARA Cartea cu jurați din Ilfov.— Ceartă între cumnați. Omor. Constantin Theodorescu de fel din Caracal, stabilit în București încă de copil, își agonisise, din munca lui, ca băiat de băcănie și de cârciumă, un mic capital, cu care ’și cumpărase un loc în strada Georgescu I și unde deschisese și o prăvălioară de cârciumă—băcănie. De câtva timp asociase în comerciu pe un cumnat al seu, Theodor Minculescu, fratele nevestei sale Ralița. Acest Minculescu care tocase deja o parte din moștenirea tatălui șeii cu chefuri și cu femei, și care fusese pus la treabă prin stăruințele rudelor și ale surorei sale în speranță că se va îndrepta, continua a duce aceeași viață destrăbălată. Toată noaptea de 19 spre 20 Martie o petrecuse până la ziuă în petreceri. In dimineața zilei de 20 Martie, Minculescu, însoțit de lăutari, venise să-și continue cheful în prăvălie. Sora sa Ralița îi face observații și-i zice că în asemenea condiții nu-l mai vrea ca tovarăș. Minculescu se înfurie, ia o căruță și vrea să încarce mai toate lucrurile din prăvălie.El nu depusese în prăvălie decât marfă de câteva sute de lei. Minculescu e dus la secție, unde după ce promite că se va astâmpăra, i se dă drumul. Revine din nou in prăvălie, de astă-dată mai furios. Sparge la clondire in dreapta și în stânga. Vrea să se repeadă chiar în pivniță spre a desfunda buțiile cu vin. Sora sa împotrivindu se, e lovită în pântece și cade în nesimțire. Intervenind Theodorescu, acesta este luat și densul la bătae și umplut de sânge. Un Ungur, Ianoș, care trecea pe acolo, coprinde în brațe pe Minculescu și-l scoate afară din prăvălie. In acest moment Theodorescu puse mâna pe o pușcă și pe când, se zice,—lucrul acesta nu e bine stabilit—Minculescu era aproape să scape din mâinele Ungurului și să se asvârle din nou asupra rivalului seu, se aude o detunătură de pușca. Minculescu e lovit la gât și moare în urmă de rana ce i s’a cauzat. Afacerea s’a înfățișat era înaintea juraților. Din actele instrucțiunei și din dezbateri reiese că Minculescu era un om vițios, ocupându-se numai de petreceri și declarațiuni de amor pe la fetele din mahalaua lui. Un registru întreg plin cu poesii amoroase se află pe masa Curții. Minculescu făcea poesii de asemenea natură și pentru alți tineri, prieteni din mahalaua lui. Toată discuțiunea dintre reprezentantul ministerului public și apărarea s-a redus la chestiunea de a se ști dacă a fost legitimă apărare la mijloc. D. procuror Catargi, deși recunoaște reaua purtare a victimei, nu crede că Theodorescu se află în legitimă apărare în momentul când a tras cu pușca în cumnatul seu, care ieșise din prăvălie și era ținut de ungurul. D. apărător Sfetescu caută a stabili legitima apărare, zicând între altele că societatea n’a pierdut nimic prin disparițiunea unei bestii. După o scurtă deliberare a juraților, d. profesor dr. Severeanu, prim-jurat ales, dă citire verdictului, care e negativ. Curtea pronunță achitarea. Era curios de a vedea satisfacțiunea soției acuzatului, Ralița, care perduse pe un frate în această dramă. Paul Vede tot --------------------------S58S ®*------------------------ ABONAMENTE DE VILEGIATURA Cu începere de la 1 Iunie, în timpul sezonului de vară, administrația « Timpuluî» primește abonamente pentru 75 zile și o lună. Pentru o lună In țară . . . Lei 3.50 » 15 zile ... »1.80 Străinătate Pentru o lună . . . Lei 5 î 15 zile ... » 2.75 Persoanele care pleacă la băi sau la țară pot trimite sumele respective în mărci poștale. Pentru schimbări de adrese nu se pretinde nici o plată. —---------------------mm*——•—---------- TIMPUL 11 IUNIE INFORMAȚIUNI Sâmbătă, 7 Iunie, la orele 2 după amiază, M. S. Regele a binevoit a primi în audiență pe Exc. La Hussein Kasîm Bey, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Turciei, care a avut onoare a si remite o scrisoare din partea M. S. Sultanului. D. A. Saligny, directorul general al căilor ferate, a plecat era la amiază cu un tren special la Galați, ca să inspecteze lucrările de apărare ale docurilor contra furioaselor valuri ale Dunărei. D. Dim. Strat, mare proprietar în județul Bacäu. Împreună cu câțiva amici ai săi, a plecat acum vre o trei săptămâni în explorări științifice în întunecimile Africei. D-sa a ajuns deja aproape de țara Somalilor. O persoană, demnă de cea mai mare încredere, comunică Gazetei Macedoniei că d. Triandafil Djuvara, ministrul României la Constantinopol, a numărat suma de 150.000 franci in aur d-lui Mărgărit pentru cestiunea mitropolitului Antim. Cerându-i-se justificarea acestei sume, d. Mărgărit a declarat că a conrupt pe un înalt funcționar turc printr’o sumă mare de bani. Protestăm — adaugă Gazeta Macedoniei — în contra acestei calomnii aduse integrităței funcționarilor turci și denunțăm tot deodată aceasta guvernului otoman, ca să ia măsuri în contra omului care caută să-i ponegrească prestigiul în străinătate. Banii aceștia, ca și întreg budgetul, au fost mâncați de Mărgărit, Caragiani și Lahaille. Nu ne pare réu că au mâncat banii, cât ne pare reu că au mâncat și pe Mitropolit! Ministrul de interne, d. Ferichide, a luat o dispoziție din acele pe care... lăsăm s’o judece publicul. D. Ferichide a dat ordin direcției poștelor să nu mai comunice presei nici o știre despre inundații nici întâmplările mai sensaționale. De ce ? Suntem siguri că însuși d. Ferichide, dacă ar judeca, ar găsi faptul acesta destul de ridicul. Presa tot va alia aceste lucruri și fără voia d-lui Ferichide. ts* * Astă seară, cu ocazia serbărei jubileului M. S. Reginei Victoria a Engliterei, membrii coloniei engleze din capitală vor da un banchet la hotelul Bulevard. Membrii coloniei au adresat o telegramă de felicitare M. S. Reginei Victoria Direcțiunea vechei societăți de tramways (compania engleză) a arborat drapele pe toate tramwayurile. D. primar al Capitalei, care trece de câteva ori pe zi pe strada Colții, n’a văzut încă în ce mod se dărâmă casa din fața Creditului funciar rural? E imposibil să treci pe acea parte a stradei fără să-ți intre în gură și în ochi praful de molos; la casele din vecinătate nu se poate deschide în tot cursul zilei o fereastră, iar prăvăliile din față sunt pline cu praf și mărfurile se strică. Dacă dărâmarea nu se putea face altfel, primăria trebuia să oblige pe antreprenor să termine în două-trei zile ; așa cum se face acum, cu lucrători puțini, dărâmarea va dura săptămâni întregi. Ce-i pasă însă primarului de higiena Capitalei ? Prin cercurile politice se comentează foarte mult articolul din Voința Națională în care d. Aurelian este așa de mărdărit. Lumea politică vede în acest articol indicația campaniei pe care Sturdziștii o vor duce in contra celor de la Drapelul. Această campanie se va bizui, întocmai ca și campania ce Sturdziștii voise să ducă în contra cabinetului Aurelian, pe învinuire de necorectitudine. Așa se și explică numele dat Drapelului de «gazetă cocotidiană a oamenilor desinteresați». Deocamdată Drapelul tace. Se vede că înțelepții din grupul moderat găsesc că chestia Wachtel nu este priincioasă și așteaptă o altă ocazie ca să răspunză celor de la Voința cu vârf și cu îndesat. Pân’acum impresia este că afacerea Wachtel rămâne o afacere unită. Valea Prahovei se desvoltă cu o repeziciune neașteptată. La Bușteni d. D. Cezianu și d. N. Iulian au vîndut și vind o mulțime de locuri pentru construire de vile. La Predeal administrația regală a vîndut deja 140 de loturi și la anul se va deschide o altă serie de loturi peste drum de calea ferată. La Sinaia, in Isvor, principele George Bibescu a parcelat un platou de peste 34 de hectare și chiar vara aceasta va începe să-l vînză in loturi. Aflăm că d. C. F. Bobescu a cerut Serviciului Planului de la Primărie să elaboreze o variantă a Bulevardului Colțea, care ar porni de la rondul din strada Romană și ar merge în linie dreaptă la elipsa din Bulevardul Carol I, unde se află coloana, pentru ca de acolo să continue spre miază-zi până la cheul Dâmboviței. Teamăne e că acest traseu va costa tot așa de mult ca și cel actual, fără a străbate o parte a orașului tot așa de populată ca aceea pe care o străbate traseul moștenit de d. Robescu. Gazeta Macedoniei află din Constantinopol că faimosul Apostol Martuz s’a apucat acum să facă denunțări guvernului turcesc și în contra Ligei culturale. Așa de pildă, scandalurile din urmă de la liceul întreținut de d. Dim. Sturdza, Mărgărit le atribue acțiunea Ligei culturale, pe care o taxează de societate revoluționară. D-nii Pericle Papahagi și Ciumetti n’ar fi decât niște agenți ai Ligei, al cărei program ar fi identic cu acel al societăței Ethniki Eteria. Banii primiți în urmă de Eforie ar fi o probă mai mult că mișcarea Eforiei este îndreptată în contra Statului turcesc. Suntem siguri că guvernul otoman, care cunoaște atât de bine apucăturile lui Apostol Mărgărit, va ști să aprecieze cum se cuvine intrigele acestui apostat. In Monitorul Oficial de azi a apărut decretul regal prin care d. M. Goiciu se revoacă din funcțiunea de primar al orașului Constanța și se înlocuește cu d. deputat Eustațiu C. Schina. Printre motivele care au hotărât pe ministru să revoace pe d. Coiciu sunt și următoarele pe care le extragem din raportul către M. Sa Regele : «In contra avizului consiliului comunal, a dispozițiunilor legei de comptabilitate și în paguba vedită a comunei, primarul adjudecă fără licitație închiriarea castrului comunal asupra vechiului întreprinzător, al cărui contract, fusese denunțat în anul trecut din cauza purtărei sale incorecte față cu publicul. Faptul acesta e cu atât mai grav, cu cât s’au prezentat mai mulți concurenți, cari, deși au oferit prețuri mult mai avantagioase decât prețul cu care s’a convenit rearendarea, au fost însă înlăturați de către primar. Un alt fapt : Nesocotind ordinele repetate ale ministerului, actualul primar a refuzat să dea satisfacere dreptei cereri a d-lui Dimitrie Lalu de a deschide un drum de trecere de la proprietatea sa în șoseaua Constanța- Mangalia, silind astfel pe d. Lalu să cheme comuna în judecată și să facă a fi condamnată la daune și cheltueli de judecată. Cu ocaziunea construirea unui pavilion la spitalul comunei, primarul, cu de la sine putere, în contra regulilor igienice stabilite și a planului deja aprobat, schimbă distanța dintre pavilioane și silește pe antreprenor să continue o lucrare nepotrivită cu planul general și condițiunile sanitare ale unor asemenea clădiri. Rezultatul a fost că comuna o să fie silită să refacă cu nouă cheltueli acest pavilion, care, astfel cum este clădit, amenință să devină o cauză permanentă de infecțiune a bolnavilor. Ca exemplu de administrație părtinitoare, de prefect citează următorul caz: autoritatea comunală dispune evacuarea și darîmarea casei cu No. 15 din strada Elenă, se fac la timp somațiunile legale, dar mai în urmă decisiunea de dărîmare nu se mai execută și se dă autorizațiune de a se repara radical acea casă, și aceasta numai pentru motivul că în urma somațiunei imobilul în cestiune trecuse în proprietatea altei persoane, ruda de aproape a primarului. Ministrul termină spunând că ancheta ce a ordonat asupra actualei administrațiuni comunale descoperă pe zi ce trece nouă abuzuri și acte arbitrare, așa că este hotărît a sesiza chiar justiția dacă se vor constata. ...........................------------------------------ MUZICA LM“EATRU Suntem informați că d. Simeon Petrescu, cunoscutul artist gimnastic, care se află de câteva zile în București, a luat direcțiunea Gradinei Rașca și de azi înainte, în fiecare seară, va arăta și explicat publicului bucureștean, în ședințe științifice, exercițiile de echilibru și coreografice ale fiicei sale, d-ra Eugenia Petrescu, celebra artistă în acest gen, despre care s’a vorbit în lumea întreagă. Programul va fi cu totul variat și, după sistemul american cel mai nou, se vor juca piese de teatru cu un repertoriu bogat și ales , se vor face exerciții gimnastice după metoadele cele mai perfecționate, se vor executa dansuri naționale și internaționale, se vor cânta concerte și se vor reprezenta pantomine. ■----------------—-—------------------------ 1897 Litere-arte-Științe Citim în Journal des Débats de la 17 col. : „Conferința d-lui Jules Brun, la Societatea de geografie din Paris, a reușit strălucit. El a văzut foarte bine, cu o imaginație de poet, România despre care ne-a făcut un tablou așa de fermecător. Timp de cinci sferturi de oră ,și-a preumblat auditoriul de la dealul verde la câmpia albă, de la Dunărea verde până la marea albastră, oprindu-se pentru a nota un amănunt pitoresc sau a povesti o legendă. „D. Ghica, ministrul României la Paris, era la dreapta prezidentului Societății și publicul a aplaudat mult când oratorul, vorbind de Românii cari au slujit Franța în 1870, a zis: „Printre șefii misiunilor străine din Paris este unul,—unul singur—, care poartă panglica medaliei militare franceze, și, panglica aceasta o văd de aci la butoniera d-lui Ghica“. Românii au fost foarte numeroși în auditoriul d-lui Jules Brun. Putem cita, pe lângă întreg personalul Legațiunei, pe principesa Al. Bibescu, d-na și d. Jean Linche, generalul I. Lahovari, d-nii Alexandru Catargiu, C. Filipescu, Al. Florescu, etc. D. Jules Brun s’a întors în Capitală. Zilele acestea va apare, în editura Lemerre din Paris, frumoasa sa Odă în memoria lui Alexandru Lahovari, o poemă de 200 de versuri, împărțită în patru părți. Oda aceasta face onoare și ilustrului defunct și amicului nostru, poetul. —----------------—&'&------------------------------ PETRECERILE ZILEI GRADINA HUGO.—In fiecare seară reprezentație : debutul The Quavers. Estrelia del Moral, d-ra Prosca, d. Artur Strasser și trupa germană de operete. EDIȚIA A TREIA TELEGRAME O nouă confederație americană Berlin, 21 Iunie. Reichs-Anzeiger anunță că republicele Guatemala, Honduras, Nicaragua, San Salvador și Costa Rica au semnat un tratat după care aceste republici formează, pentru relațiunile externe, o singură republică a Americii centrale. Aprobarea tratatului de 5 republici se va face de Parlamentele celor acum până la 5 Septembrie. Chestiuni monetare Berna, 21 Iunie. Consiliul național. D. Ioos, deputat din Schaffhouse, propune revizuirea uniunii monetare latine și a legei monetare elvețiene, în sensul suprimărei obligațiunea de a primi monezile de argint străine, a căror valoare metalică nu corespunde valorii nominale. Situația din Germania Berlin, 21 iunie Norddeutsche Allgemeine Zeitung știrea răspândita de multe ziare, care desmintezic că prințul Hohenlohe ar avea de gând să se mărginească la direcția afacerilor streine și de lăsa direcția afacerilor interne altor persoane. Cât timp va rămâne cancelar, prințul de Hohenlohe nu poate să părăsească direcția afacerilor interne ale Prusiei și imperiului. Din Camera franceză Paris, 21 iunie. Camera deputaților a adoptat proectul de lege aprobând taxele telegrafice stabilite de conferința din Budapesta. Iarăși bombă la Barcelona O bombă încărcată cu Barcelona, 21 iunie, iarbă de pușcă și având asemănare cu cea de la Villaneva s’a găsit în împrejurimile Barcelonii. O altă bombă s’a găsit în fața cazărmii de artilerie. Inundațiile Petersburg, 21 Iunie. In urma ultimelor ploi fluviul Kura a debordat lângă Nandlmy, în împrejurimile lui Fillis. 19 soldați s’au înecat. Jubileul reginei Victoria Londra, 22 Iunie. La dejunul ce s’a servit la palatul Birmingham, s’au remarcat în asistență primii-miniștri ai coloniilor. Lord Kimberley a pronunțat un discurs exprimând speranța că miniștrii nu vor perde din vedere posibilitatea unei federațiuni a statelor libere, întemeiată pe baza fermă și durabilă a suveranității Imperiului. Oficialul publică numirea ducelui de Saxa- Coburg ca amiral al flotei engleze. ------------------------------------------------------ ȘTIRI JUDICIARE D-nii judecători ai tribunalului Dolj, prin procesul-verbal din 3 iunie 1897, au convenit, de comun acord, ca secțiunea vacanțelor mari din anul curent să se compună în modul următor: Ca președinți: d. I. T. Isvoranu, judecător, de la I până la 20 Iulie.—d. G. Poenaru, judecător, de la 21 Iulie până la 10 August.—d. I. Coandă, judecător, de la 1i până la 31 August. Ca judecători : d. C. Gărdăreanu, supleant, de la I până la 20 Iulie; d. C. R. Geblescu, supleant, de la 21 Iulie până la 10 August.—d. Al. Isvoranu, supleant de la 11 până la 31 August. Acest proces-verbal a fost aprobat de minister. * * * Apelul lui Petrescu, Florescu și al soției sale Ana, condamnați pentru furtul de la ministerul de finanțe, venise ieri înaintea secției a 3-a a Curții de apel din București. S’a amânat pentru 13 iunie pentru viciu de procedură. ——----------------------------------