Timpul, decembrie 1899 (nr. 269-292)
1899-12-04 / nr. 272
ANUL AL DOUAZECI $1 ANU — No. 272 EDITIA A TREIA SAMBATA 4/16 DECEMBRE 1899 UN NUMÉR 10 BANI ARQIUMENTELE In țară pe un an.............................30 lei s pe 6 luni.............................18 lei » pe 3 luni.............................10 lei Pentru stréinatate un an .... 50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de joumnaux étrangers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Iicurești, Calea Victoriei — 70 ADRESA LA SENAT Desbaterile Adresei la Senat au început de două zile, fără ca opoziția să aducă nici un element nou în defavoarea guvernului. Cu toate acestea, mărturisim că ambii oratori liberali cari au vorbit până acum au pus discuția pe un tărîm mai serios decât adversarii noștri din Cameră. Atât d. Anton Carp cât și d. P. S. Aurelian s’au ocupat în detaliu de cestiuni financiare ; ambii au luat un ton moderat care se cuvine unor desbateri de asemenea natură. D. A. Carp a căutat să dovedească superioritatea gestiunei financiare a liberalilor față cu aceea a conservatorilor, începând de la 1871 până astăzi. De la început însă, d-sa a comis o eroare gravă când a trecut cu vederea starea critică în care liberalii lăsaseră finanțele Statului la 1871 și modul strălucit cu care guvernul conservator de la 1871—75 a restabilit situațiunea financiară, creând baza creditului nostru și făurind resurse care până în ziua de astăzi reprezintă veniturile cele mai sigure ale budgetului Statului. D-sa a mai emis o aserțiune cu totul nefundată când a afirmat că, în regimul liberal de la 1876 până la 1888, veniturile Statului s’au înloouit «printr’o bună administrațiune». Se știe că sporirea veniturilor în acest interval de ani este datorită mai ales aplicărei măsurilor financiare ale lui P. Mavrogheni, care nu au putut să dea roadele lor decât după câțiva ani. Liberalii, cari le combătuseră crâncen în opoziție,s’au folosit de ele și au tras dintr’însele resursele principale pentru sporirea veniturilor. Ca pildă avem monopolul tutunurilor, care abia la 1876 a început a da roadele la care se aștepta creatorul lui. Tot așa a fost cu celelalte resurse create de regimul conservator. Dar mai este o altă cauză care a produs sporirea veniturilor. Această cauză pe care d. Carp o atribuie pe nedrept «bunei administrațiuni» a liberalilor, a fost avântul enorm pe care l-a luat România în materie comercială și economică de la răsboiul din 1877—78 încoace. Acest răsboiu, în loc de a îngreuna situațiunea economică, a adus bani în țară, a provocat o mișcare comercială extraordinară și a mărit cu mult avuția publică. Aceasta nu se poate contesta. Afară de aceasta, de la 1876 până la 1888, num avut nici un an reu din punctul de vedere agricol. Au fost ani buni, ani de belșug și ani mijlocii, prin urmare nu s'a putut produce nici o criză economică. Cu toate acestea, la 1887 se ivise ágiul care se urcase la 18 la sută și a trebuit ca conservatorii să vie cu măsuri înțelepte pentru a conjura acest flagel economic. Aceste toate, d. Carp le-a uitat sau le-a ocolit. Tot așa de parțială a fost expunerea oratorului liberal în ce privește emisiunea de bonuri de tezaur din partea guvernului liberal căzut acum opt luni. D-sa a explicat acest neajuns, care este cauza principală a situațiunei financiare de astăzi, prin faptul că a fost provocat de «împrejurări nefavorabile, ca cestiunea Fashoda și starea precară a târgului european». Apoi, dacă cestiunea Fashoda și starea nefavorabilă a târgului financiar au silit pe guvernul liberal să emită bonuri de tezaur, în loc de a contracta un împrumut consolidat, de ce d. Anton Carp nu găsește firesc ca răsboiul din Transvaal, criza financiară din Europa și criza agricolă de la noi să fi silit pe guvernul conservator de astăzi să emită bonuri de tezaur și să contracteze un împrumut în condițiuni mai grele decât într’o situațiune normală ? Celelalte părți ale cuvântărei d-lui Carp nu sunt decât reproducția polemicilor presei colectiviste în tot cursul verei în cestiunea moratorului arendașilor, în cestiunea fânului și a circulărei ministrului de interne relativă la incendii. In ce privește apărarea pe care d. Carp a adus-o Băncei Naționale, ea era inutilă, căci nimeni nu a atacat-o și chiar ministrul de finanțe a recunoscut că măsurile luate de Bancă pentru a'șî apăra stocul de aur erau impuse de împrejurări. D. P. S. Aurelian, care a urmat d-lui Carp, a rostit un lung discurs în care a vorbit de toate, de tratate de comerciü, de irigații, de cadastru, fără a aduce nimic nou. D-sa a tratat pe larg cestiunea Porților-de-Fer, dar n’a putut găsi nici cea mai mică imputare întemeiată în contra guvernului. In rezumat, cuvântarea fostului cap al drapeliștilor a fost palidă, resfirată și fără miez. De altmintrelea, ambele cuvântări ale oratorilor liberali nu sunt decât o intrare în materie a desbaterilor Adresei. Mai sunt înscriși din partea opoziției junimiste oratori cu mai mare greutate, ca d-nil Maiorescu și M. Ghermani, cari desigur vor da loc la desbateri serioase și interesante din punctul de vedere politic și financiar. Guvernului conservator nu ’i-e frică de lumină la Senat precum nu ’i-a fost frică la Cameră. -------------------*«»$•+----------------- TELEGRAME Procesul complotului Paris, 14 Decembre Procesul de la înalta Curte. — Audiența de la 14 Decembre. Se ascultă mai mulți martori cu privire la banii versați comitetului regalist pentru crearea unui ziar popular. Mai mulți martori vorbesc in favoarea acuzaților regaliști, pe cari îi declară incapabili de a recurge la mijloace revoluționare. Se începe ascultarea martorilor citați de către naționaliști. D. Rochefort și alți martori depun cu privire la manifestațiunile dreyfusiste. Audiența se ridica.. Budgetul Franței Paris, 14 Decembre Guvernul va depune Luni pe biuroul Camerei o cerere de douăsprezece zecimi pro*uisorii. Uniyon Paris, 14 Decembre După câteva ziare, diferite State ar avea de gând să părăsească instituirea atașaților militari la Paris. Din Camera austriacă Viena, 14 Decembre Comisiunea budgetului a discutat proectul budgetului. Contele Clary a declarat că guvernul apreciază pe poporul ceh la justa lui valoare economică și intelectuală. Abolirea ordonanțelor asupra limbelor erau necesare unei politice care face mai ușoară o apropiere între repre s»entanții cehi și germani. Contele Clary arată ce consecințe grave s’ar ivi pentru toată viața politică a țerei dacă partidele n’ar face mai ""ușoară realizarea nevoilor Statului, și aci nu e vorbă de un vot de încredere pentru minister, ci numai pentru interesul Statului. . Șeful ministerului de finanțe arată că banii din casa Statului se ridică la 40 de milioane, ceea ce constitue o stare îngrijitoare fiind dat că la X Ianuarie 1900 vor fi multe cheltueli de acoperit. Cererea guvernului cu privire la emisiunea rentei este clar justificată. Alegerii în Elveția . Berna, 14 Decembre Adunarea federală a ales de președinte al confederațiunei pentru 1900 pe d. Hanser, radical, și vice-președinte pe d. Brenner, tot radical. Situația din Venezuela New-York, 14 Decembre Se vestește din Port-of-Spain lui New-York Herald că în urma cererei consulului german la Caracas, încrucișâtorul german Stosch a plecat la Puerto-Cabello, pentru a apăra interesele germane. -------------------------------------------------------- CIFRE ELOCVENTE Monitorul Oficial de azi publică două statistice interesante : 1. Un tablou de situația împrumuturilor efectuate de județe înainte de 1895 și după 1895 ; și 2. Un tablou identic pentru comunele urbane reședințe de județ. Cifrele ce găsim aci sunt de o elocință demnă de semnalat. Iată, întâiu la ce sume se ridică împrumuturile contractate de județe după 1895, adecă în era guvernării liberale: In curs de trei ani, prin urmare, 17 din județele țârei au contractat împrumuturi în suma totală de peste 6 milioane lei. Cifra aceasta devine însă și mai importantă când vom spune, după aceeași tabelă statistică că de la 1881 până la 1895, adecă în timp de 14 ani, toate cele 32 de județe ale țârii n’au contractat împrumuturi decât pentru suma totală de 12.450.567 lei . Trecând la situațiunea împrumuturilor contractate de comunele urbane reședințe de județ, p min împrumuturile următoare contractate după 1895, adică tot în era liberală . Aceste 26 de orașe au contractat deci în timp de trei ani împrumuturi pentru suma totală de peste 66 milioane. Și știți care este suma totală a împrumuturilor contractate de toate cele 32 de orașe de reședință de județ de la 1881 până la 1895? lat-o: 86.065.746 lei 93 bani! Numai în trei ani, prin urmare, liberalii au reușit să contracteze împrumuturi care nu sunt departe de suma totală a împrumuturilor contractate în 14 ani precedenți. Dar cifrele acestea mai au un apendice: situația împrumuturilor contractate înainte și după 1895 de comunele urbane nereședințe de județe. Iată care sunt datoriile acestor orașe de a doua categorie, făcute după 1895 . In anii precedenți, de la 1881 până la 1895, toate cele 39 de comune urbane nereședințe de județ, nu au contractat împrumuturi decât pentru suma totală de 884.046 lei 74 bani și în trei ani de regim liberal numai 9 din aceste orașe reușesc să obție împrumuturi pentru aproape 2 milioane de lei. Cifrele acestea sunt așa de elocvente că n’au nevoe de comentarii. Argeș ... lei 263.000,— Bacäu . . . „ 200.000 — Botoșan. . . „ 1.000.000,— Buzeu . . . „ 242.844,60 Dâmbovița . . „ 50.000,— Dolj . . . . „ 1.641.000,— Dorohoiü . . „ 900.000,— Gorj . . . . „ 20.000,— Ialomița . . „ 188.000,— Mehedinți . . „ 788.000,— Muscel . . . „ 35.000,— Olt . . . . „ 65.000,— R.Sărat . . . „ 279.000,— Suceava . . . „ 90.000,— Tutova „ 40.000,— Vâlcea . . . „ 184.000,— Vlașca . . . „ 24.000,— Total ... lei 6.009.944,60 Beriad ... lei 200.000,— Botoșani . . „ 3.000 000,— Brăila . . „ 6.000.000,— București . . „ 32.500.000,— Buzău . . . „ 2.250.000,— Călărași. . . „ 1.000.000,— Câmpu-Lung . „ 200.000,— Caracal . . . „ 150.000,— Constanța . . „ 1.000.000,— Craiova . . . „ 4.459.519,43 Focșani . . . „ 700.000,— Fălticeni . . „ 500.000,— Galați . . . „ 5.000.000,— Giurgiu . . . „ 1.200.000,— Huși .... „ 670.000,— Iași .... „ 500.000,— Piatra . . . „ 140.000,— Pitești ... lei 2.000.000,— Roman ... „ 400.000,—• R.Sărat... „ 1.500.000,— R.Vâlcea ... „ 600.000,— Severin ... „ 1.000 000,— Târgoviște . . „ 300.000,— Târgu-Jiu . . „ 240.000,— Tulcea ... „ 190.000,— Vaslui. . . . „ 380.884,45 Total. . . lei 66.080.403,88 Alexandria . lei 429.700,— Corabia ... „ 150.000,— Drăgășani . . „ 65.000,— Filipești...» 14.000,— Găești . . . „ 60.000,— Herța ... „ 322.500,— Medgidia . . „ 69.430,— Panciu ... „ 500.000,— Sinaia . . . „ 200.000,— Total. . lei 1.810.630,— UN NUMĂR 10 BANI amincium si ihsebiii Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame . » III . . . 2.b0 » . ...» II ... 5.— In Paris anunciurile se prințesc la Agenția Havas, 8 place de la Rimise. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 Capitalurile streine III Citesc cu multă atențiune mai tot ce se scrie pentru desvoltarea avuției țârei, și dacă bineînțeles ideile nu se acordă în totul, totuși asupra unui punct pare că toată suflarea României este de acord adică : desvftltarea comerciului, a agriculturei și chiar a industriei. In adevar, nu este jurnal care se respectă, în care să nu găsim din când în când tratând despre cestiunile de mai sus și bine fac, căci ,din discuție poate eși lumina. Pentru un moment este adevărat că cam batem câmpii, se arată avantajele cele mari ce țara ar avea desvoltând agricultura sau industria, se caută chiar a releva patriotismul fiecăruia pentru a pune umărul 1%, ajungerea acestui scop , dar de mijloace se vorbește numai în treacăt sau se face doar apel la patriotismul fiecăruia. Diferind de cei mai mulți cari s’au ocupat cu această cestiune, îmi voiu permite a emite ideile mele limpede și fără a mâ ocupa de asprele dojeni ce poate mulți patrioți îmî vor aplica ; mǎ măgulesc însă cu ideia că poate se vor găsi unii mai imparțiali și mai binevoitori cari—abstracție făcând de partea literară, ce de altfel nu joacă mare rol într-o cestiune economică — să găsească totuși că ideile pure de finanțe ce emit, merită dacă nu aprobarea în totul, cel puțin o atențiune bine-voitoare. Am chiar convingerea că nu va trece mult și se va vedea că nu putem avea nici comerciu, nici agricultură și încă mai puțin industrie, decât — abstracțiune făcând de un patriotism răü înțeles — dacă ne adresăm francamente la capitalurile străine. Îmi aduc aminte câtă ură și vrajbă nu a stârnit legea minelor și mai cu seamă asupra dispozițiunilor ca străinii să aibă dreptul de a le exploata în țară; s’au găsit însă adevărați patrioți cari au pus peptul contra curentelor demagogice și au înzestrat țara cu una din cele mai necesare legi de care avea trebuință, și, dacă nu se puneau piedici încă de la începutul aplicărei ei, am fi văzut deja oarecari foloase ; să sperăm însă că vom recâștiga timpul perdut. Dacă dar această mult criticată lege este aprobată astăzi de toți Românii, —bineînțeles cu mici restricțiuni datorite mai mult politicei, care din nenorocire predomină încă în țara noastră toate celelalte cestiuni—pentru ce nu am face apel la capitalurile străine pentru toate celelalte ramuri economice de care am vorbit mai sus ? In adevăr, toți ne plângem că agricultura (iau ca pildă principala noastră bogăție pusă în exploatare) nu numai lîncezește dar chiar descrește în mod simțitor, iar cauzele le aruncăm asupra insuficienței procedeurilor de exploatare sau lipsei de agerime și de pricepere a Românului. După mine, aceasta este o idee cu totul greșită, nu doar că întrebuințăm procedeurile cele mai perfecționate sau că avem toate cunoștințele necesare pentru o bună exploatare, ci pentru că ne lipsește motorul principal care pune in mișcare lumea întreagă adică : Capitalul eftin. Sunt încredințat că Românul este destul de inteligent pentru a pricepe și a’șî apropia cele mai bune procedeuri pentru o bună exploatare, dar cu ce ? Când pentru a-și procura capitalul necesar trebue să plătească 10 la sută minimum, iar în timpi anormali (ca cel de față) chiar 20 la sută și încă abia se poate găsi strictul necesar pentru a nu abandona totul, apoi cu asemenea dobânzi se poate cine va gândi la perfecționarea uneltelor și sistemului de muncă ? Aceasta este inadmisibil, căci omul cel mai priceput și mai harnic se scufundă. • Când în alte părți se plătește 3, 4 și maximum 5 la sută, se poate oare lupta în mod avantagios plătind o dobândă de la 10 la sută în sus ? In exploatările mari, când capitalul produce 10, maximum 15 la sută brut, se consideră că e o exploatare inteligentă, din care deducându-se 5 la sută dobânda capitalului, remâne un beneficiu net de la 5 — 10 la sută, ceea ce este foarte frumos. Când însă se plătește 10 sau 15 la sută dobânda capitalului, mă întreb cât trebue să beneficieze cineva pentru a putea acoperi această dobândă și a mai lăsa un beneficiu convenabil ? Negreșit intre 20 și 30 la sută. Apoi cu concurența ce se face astăzi în lumea întreagă din cauza marilor mijloace de transport, se mai poate gândi cineva *’ la asemenea beneficiu ? Evident că ni* Țara noastră totuși este destul de bogată și dispune de oameni destul de inteligenți, astfel că chiar în aceste condițiuni de inferioritate vădită, încă au putut lupta cu concurența streină. Ce ar fi dacă s’ar găsi capitaluri cu 5 sau 6 la sută? In această lipsă de capitaluri trebue să căutăm și asupririle de multe ori neumane ce unii agricultori mari exercită asupra plugarilor săteni. Departe de mine ideia de a scuza asemeni procedeuri , din contra, nu am cuvinte destul de tari pentru a le infiera; dar nu trebue să uităm că suntem oameni și că fiecare are nevoile sale, astfel că pentru acoperirea pagubelor eventuale, de multe ori cu inima strânsă de compătimire omul este silit să se gândească mai intâin la existența sa și a familiei sale și apoi la ceil alți. Dar să nu anticipăm, aceasta fiind un subiect prea mare ca să se poată trata in treacăt, mă reserv a vorbi pe larg mai târziu. Din aceste câteva considerente cred că fiecare vede că nu patriotismul prin vorbe poate ridica agricultura sau industria, ciestinătatea capitalului. Aceasta admis, vom atinge fără înconjur cestiunea capitalurilor streine. Z. --------------------------------------------------------RĂSBOIUL DIN AFRICA DE SUD — Prin fir telegrafic — Cape Town, 14 Decembre Sir Charles Warren, comandantul diviziei a 5-a, a sosit. Londra, 14 Decembre Perderile Englezilor în lupta de la Modde* river se ridică la 817 oameni. Brigada Highlanderilor singură a perdut 650 subofițeri și soldați omorîți sau răniți. Sunt 10 ofițeri morți, 88 răniți și 4 dispăruți. Printre morți este și maiorul marchiz de Winchester. Ministrul de răsboim a publicat aseară un avis, anunțând că divizia a șeasea a fost mobilizată. Patru batalioane vor fi îmbarcate înainte de Duminecă. Guvernul a aprobat de asemenea mobilizarea diviziei a 7-a. Londra. 14 Decembre Se vestește din Yeener ziarelor, cu data de 12 Decembre, că garnizoana din Ladysmith a făcut o nouă eșire și a distrus puntea de lângă Modderrsprint, ceea ce va încurca mult pe Burl. Londra, 14 Decembre Se zvonește că Ladysmith a fost deblocat. Cu toate acestea, pân’acum știrea nu prezintă nimic autentic. Londra, 14 Decembre Intr’un discurs ținut la York, ducele de Devonshire a felicitat țara pentru liniștea și sângele rece ce a arătat în timpul din urmă. Lupta va urma până la un sfârșit onorabil. ---------------------------------------------------------- - PROPUNERE FRUMOASA Se știe că în una din ultimele ședințe ale consiliului comunal al Capitalei de consilier Themistocle Alexandrescu a făcut propunerea de a se crea pe cheltuiala comunei o școală-atelier profesională și de meserii. Iată textul discursului pronunțat cu această ocaziune de d. Th. Alexandrescu : D-le primar și d-lor consilieri, Am cerut cuvântul și vă rog să-mi acordați câteva momente ca să fac o propunere de interes capital pentru noi Românii, propunere pe care fiecare din d-v. a înțeles-o și simțit-o încă de mult, dar poate n’a concretizat-o. Seceta anului acesta, criza ce am suferit și sufere țara întreagă și starea economică în care ne găsim, au dat și daü de gândit oricărui bun Român, oricărui cetățean cu dor de patrie și de neamul său și-i silesc să se gândească la mijloace de a înlătura răul. Cred, dlor, că în atare caz datoria oricărui cetățean român, de orice treaptă și de orice culoare politică, este de a căuta prin orice mijloace să salveze situațiunea precară în care ne aflăm. Bucureștii fiind capitala întregei Românii, m’am gândit ca comuna București să dea o pildă, un exemplu, celorl’alte comune și de aceea cu onoare fac următorea propunere, mai cu seamă acum când este și comisie budgetară instituită, pe care cu toții s’o rugăm să ea act de dorința ce exprimăm . Să se înființeze de comună o școală-atelier, profesională și de meserii, în care să se primească numai fii de cetățeni români, după ce au terminat clasele primare. Negreșit, d-lor, această școală nu va face concurență școalei de arte și meserii, căci ea va forma pe micul meseriaș de care avem atâta nevoe. — Meseriașul eșit din școala de arte și meserii visează lucrări mari, ateliere mari, cel ești însă din aceste