Timpul, decembrie 1900 (nr. 266-276)

1900-12-08 / nr. 271

ANUL AL DOUA­ZECI ȘI DOUILEA — NO.271 UN NUMÉR 10 BANI ABOI AHEITELE In țari­ pe an an...................................80 lei » n 6 luni...................................18 „ * * 3 luni...................................10 , Pentru străinătate un an........................50 . In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de joum­aux strangers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 Telefon: 473 EDIȚIA A TREIA H T­l­lDTTV m JELM­N.J­L­U­J SI VINERI 8/21 DECEMBRE 1900 UN NUMAR 10 BANI N­UNCIURI ȘI INSERȚII Linia 80 litere petit pag. IV Reclame .... «III .......................„II 0.40 2.50 2.— In Paris anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 place de la Bourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTR București, Calea Vid­o Telefon: 473 ' 71'VvM. V [■RAȚIA ȘEFUL ȘI PARTIZANII O ilustrație umoristică publicată în Adevărul de azi dimineață, zugră­vește de minune starea actuală a spiritelor în partidul național-li­­beral. Desemnul e intitulat: „O par­tidă de box î și reprezintă pe d-nii P. P. Carp și Dim. Sturdza în a­­titudinea unor luptători cu boxul, iar explicația pune în gura preșe­dintelui consiliului următoarele cu­vinte adresate șefului liberalilor: „Nu căta că mâ încrunt, cumnate Mitiță , să ne menajăm că suntem din familie! Lupta o facem pen­tru... galerie!“ Explicația mai deslușită a acestor cuvinte o găsim într’o informații apărută Marți seara în ziarul La Roumanie: excelentul nostru con­frate aflase că în ajun s’a produs un scandal mare la clubul liberal, mai mulți membri marcanți ai partidului reproșând d-lui Dim. Sturdza că­ s’ar fi înțeles cu d. P. P. Carp, cumnatul său, pentru a nu’l ataca violent și că din cauza­­ aceasta a pronunțat în Senat un­­ discurs moderat. Acum avem cheia ilustrației din I < Adevărul. Ziarul acesta slujește de­­ cât­va timp liberalilor drept organ prin care spun lucruri ce nu pot fi publicate în organele mărturi­site ale partidului și ast­fel nemul­țumiții au recurs din nou la fosta gazetă republicană spre a arăta cât l-a supărat atitudinea mai puțin răsboinică a șefului în desbaterea­­ Adresei la Senat. La club s’a fă­cut gălăgie pe tema că d. Sturdza s’a înțeles cu cumnatul d-sale spre a nu’l combate serios și în Ade­vărul acuzația aceasta a fost ilus­trată. Incidentul acesta e încă unul din episodele diverginței de păreri din­tre șef și grosul partidului libe­ral, de când se găsesc în opoziție. D. Dim. Sturdza, care a ajuns la vârsta când se face politică mai practică, a înțeles că e mai favo­rabil și pentru d-sa și pentru par­tidul d-sale ca alții să scoată Sta­tul din nevoi, ca alții să pue bi­ruri și să recurgă la măsuri fi­nanciare în tot cazul neplăcute și ca liberalii să vie la putere după ce conservatorii vor fi săvârșit opera complectă a îndreptării fi­nanțelor țarei. De aceea d. Sturdza s’a opus întruna tendințelor gălă­gioase ale nerăbdătorilor, cari spe­­rau să răstoarne guvernele con­servatoare prin o opoziție mai vio­lentă. Dar nu tot­dea­una șeful a putut înfrâna apucăturile soldați­lor: de câte ori vedea că nu mai poate rezista, le făcea pe plac și convoca întruniri publice. Că gă­lăgia se sfârșește tot­dea­una cu o desamăgire, o altă chestie : d. Stur­za o prevedea, dar grosul parti­dului, care nu judecă cu capul, își făcea iluzii și se lăsa îmbătat de violența discursurilor de la Dacia. Ultimul episod s-a sfârșit ca și cele­l­ alte. In întrunirile publice, șeful a făcut cor cu cei gălăgioși, a sunat și fulgerat, iar partizanii săi credeau că sunt aproape de putere. Cum a venit însă în Senat, unde cuvântul are însemnătate și unde un șef de partid e respunzător de ceea­ ce făgăduește, d. Dim. Sturd­za a schimbat și tonul și conținutu discursului. Iar liberalii, cari cre­zuseră că aci, la Senat, șeful lor va fi și mai aspru cu guvernul , că-l va răsturna cu un discurs vi­olent, au fost din nou desamăgit și necazul lor s’a tradus prin scan­dalul de la club, isbucnit din seară după ce d. Sturdza vorbis la Senat. Și, ne­putând pricepe nic acum mobilul moderațiunei șefului ia formulat o acuzație caraghioasă,­nțelegerea dintre cei doui cum­­nați dovedind ast­fel din nou că nu pun nici un preț pe cinstea politică a d-lui Dim. Sturdza, căci ar fi necinstit din partea acestuia dacă considerații de rudenie i-ar irita atitudinea politică. Și tocmai I. Sturdza nu e omul — dovadă recuzul­i-sale—care să se lase in­­luența de asemenea considerațiune. Gând șeful partidului liberal a spus apoi delegaților din țară că ca sosit timpul să nu se mai vor­bească contra birurilor», nerăb­dătorii s’au revoltat și Voința Na­­țioalâ a ignorat discursul; când a spus apoi delegaților din țară că «nu trebue să ne gândim a veni imediat la putere, ci să fim pre­gătiți», gălăgioșii s’au supărat din nou; acum, când d. Sturzda a vor­bit la Senat ca om politic care în­țelege că n’a sosit încă vremea ve­­nirei sale la guvern, grosul parti­dului își arată din nou nemulțu­mirea și merge până a-l acuza de o învoială pe care nici un om se­rios n’o crede cu putință. Toate acestea dovedesc că între șef și partizani există o fundamentală de­osebire de vederi asupra atitudinei politice de urmat. ------------- mea---------------------­ TELEGRAM­E Cǎlătoria cancelarului german Mü­nich, 18 Decembre C. de Bü­low a plecat la Stuttgard. Din Camera italiană Roma, 18 Decembrie Camera a adoptat, fără discuție, convenția încheiată la Paris, la 16 iunie, între Italia și cele­l­alte State, pentru transportul interna­țional al mărfurilor pe căile ferate. D. Visconti Venosta a declarat, în timpul dis­cuției budgetului, că în ceea­ ce privește Al­bania, guvernele italian și austro-ungar au­ avut deja ocazia să recunoască că interesele lor reciproce sunt apărate prin menținerea statului-quo. Cât despre Tripolitania, ministrul declară că interesele italiene cer menținerea condițiunilor teritoriale actuale; el crede că aceste interese sunt destul de garantate. Budgetul afacerilor străine este adoptat, pre­­cum și cele­l­alte budgete și Camera se amână pentru 24 Ianuarie. Intre împărații Austriei și Ger­maniei Berlin, 18 Decembre Monitorul Imperiului anunță că împăratul a primit pe contele Szegyenyi, ambasadorul Austro-Ungariei, care­­ i-a remis o scrisoare autografă, a împăratului Francisc­ Iosef, mul­­țumindu-i pentru trimiterea bastonului de mareșal. Chestia cretană Constantinopol, 19 Decembrie Ambasadorul Turciei la Roma a informat Poarta că guvernul italian nu a luat nici un angajament față de Prințul George al Greciei,­ și nu va lua nici o inițiativă în chestiunea cretană. Dacă vre-o putere ar face, în viitor, vre-o propunere în această privință. Italia va studia propunerea, de acord cu cele­l­alte puteri. Ambasadorul Turciei la Petersburg a asi­gurat, de asemenea, că Rusia n’a făgăduit ni­­mic Prințului George. " ' --------— trăgându-­i atenția asupra situației create în Macedonia de uneltirile și crimele a­­genților comitetului din Sofia. E demn de reținut că interpelatorul a cerut guvernului să facă di­versurî pe lângă toate cabinetele europene, resvăluind omo­rurile, jafurile și șantagiile comise de Bul­gari în Macedonia și cerea intervenția lor, pentru­ că alt­fel liniștea și­ ordinea în Bal­cani nu va putea fi menținută. In același timp oratorul a relevat constatările justiției române. Cum am zis, ministrul­­ a respins că a făcut demersuri pe lângă­uvernul turcesc. Poarta, are acum ocazia să-și arate prin fapte dorința de a avea rap­orturi mai strânse cu Grecia. O coincidență cam ciudată este faptul că tocmai când agenții comitetului asasinau pe doctorul Sakelarie la Salonic, ministrul de interne din Sofia, generalul Petroff, făcea corespondentului ziarului Neue Freie Presse declarațiile s­ensaționale pe care le-am reprodus în numărul nostru de Mer­­curî. Generalul Petroff a declarat, între al­tele, că menirea guvernului este »restabilirea bunelor raporturi cu străinătatea“ și că nici­odată „nu va tolera un Stat în Stat, ori­care ar fi idealurile și motivele acțiunei co­mitetului“. Tocmai când generalul Petroff făcea a­­ceste declarații, uneltele comitetului de­­deau gata, de­sigur din porunca lui Sa­­rafoff, pe doctorul Sakelarie din Salonic. Fără îndoială, ordinul trebuie să fi fost dat înainte de constituirea actualului cabi­net, așa în­cât nici prin gând nu ne trece să constatăm nepotrivire între vorbe și fap­te. Vroim să spunem numai că asasinatul din Salonic vine tocmai la timp ca să dea prilej ministrului Petroff și întregului ca­binet să-­și traducă în fapte declarațiile de mai sus. De alt­fel, înaintea asasinatului din Salonic, guvernul bulgar a avut do­vezi mai mult de­cât suficiente de ispră­vile comitetului. Și de­o­cam­dată, deși urmărim cu atenție ori­ce știre din Sofia, n’am văzut să se ia până acuma vre-o mă­sură contra comitetului sau contra lui Sa­­rafoff. Dar guvernul cel nou de abia a ve­nit la putere și se cuvine să-’i facem credit. -niftrrW Tig— D. Delcassé răspunde că Curtea de Ca­sație și consiliul de răsboiü au constatat indentitatea depeșei Panizzardi cu tra­ducerea. Ministerul avea datoria să apere administrația sa și ’și-a făcut toată da­toria. Nu câte­va injurii îl vor face să regrete de a ’și-o fi îndeplinit. (îndoită salvă de aplause). Paris, 19 Decembre Camera a ținut cinci ședințe consecu­tive, la intervale de câte­va minute. A adoptat cu 156 voturi contra 2‘proiectul de amnistie, care se întinde și asupra altor fapte conexe cu afacerea ’ Dreyfus, asupra unor fapte rezultând din reuniuni și asocațiuni, asupra tulburărilor din Algeria d­in anii 1897 și 1898, etc. Opo­­sițiunea reclamase de mai multe ori vo­tul cu bile. Ultima ședință s’a sfârșit la 2 ore și 10 minute dimineața. Prelungirea ședinței a fost pricinuită de obstrucțiunea naționaliștilor, cari vo­iau să amâne votul proiectului, cerând să se cuprindă într’însul și faptele jude­cate de înalta Curte. ALTE ISP­AVI Numărul crimelor bulgărești comise în Macedonia sporește pe zi ce trece. Nimic nu poate să le tae firul, nici ordinele se­vere trimise din Constantinopole ca afilia­­­­ți­ comitetului macedo-andrianopolitan să­­ fie supravegheați și urmăriți, nici lăudabi­lele dar vădit insuficientele osteneli ce­’și ' dau valii­ districtelor din Macedonia ca să­­ stîrpească focarele acestor periculoși agi­­­­tatorî, nu pot să asigure viața și averea [ locuitorilor nebulgarî din acea nefericită provincie. Și așa, la câte­va zile, regulat ’ se răspândește știrea că Bulgarii au făcut­­ câte o nouă ispravă. I Nu mai vorbim de crimele săvârșite în­­ vremea din urmă; amintim numai com­plotul descoperit în Salonic, a cărui ținu­­t era aruncarea în aer a școalei comerciale române, atentat care trebuia să aibă loc în­­ ziua de Sf. Mihail, când școala era să fie­­ plină de fruntași români. Pronia a făcut­­­ ca atentatul să fie zădărnicit. Alaltă­ seară ne-a venit știrea că un frun­taș din Salonic, supus grec, doctorul Sa­­kelarie, a fost asasinat de către Bulgari. Crima aceasta, anunțată la Atena, a fost o­­biectul unei discuțiuni în Camera gre­cească , deputatul Dragomis, fost ministru plenipotențiar în București, a expus Adu­­nărei împrejurările în care s-a comis asa­sinatul și a interpelat guvernul asupra de­mersurilor ce a făcut pe lângă guvernul otoman. Ministrul afacerilor străine a de­clarat că a adresat deja Porțel o notă, a­ PRINȚUL MUNTENEGRULUI ALTEȚA REGULA — Prin fir telegrafic — Viena, 18 Decembre Politische Correspondenz publică textul A­­dresei consiliului de Stat propuind Prințu­lui Nikita să primească titlul de Alteță Re­gală, cu ocazia aniversărei a 40-a a veni­rei sale. Adresa face istoricul desvoltării Muntenegrului de două secole și relevează marile merite ale Prințului. Consiliul de­clară că voește să se supună voinței Prin­cipelui de a menține Statul ca Principat, dar îi supune, ca o dorință a poporului, pro­punerea de a adopta pentru dânsul și suc­cesorii săi titlul de Alteță Regală. Detinge 19 Decembre Azi dimineață Președintele consiliului, însoțit de diferitele corpuri constituite ale Statului, de înalții demnitari și de mem­brii corpului diplomație, a fost primit în sala de sărbători a Palatului. Președintele consiliului a rostit o alocu­țiune, cerând Prințului, în semn de recu­­­­noștință din partea poporului pentru nu­meroasele bine­faceri săvârșite, să ia titlul de Alteță Regală. Prințul a respins afirmativ. El a mulțu­mit consiliului de Stat și adresându-se mem­brilor corpului diplomatic, le-a vorbit de recunoștința sa pentru Suveranii care, în a­­ceastă împrejurare,­­i-au dat o nouă do­vadă de prietenia lor, aderând la noul său titlu. Prințul a primit apoi felicitările persoa­nelor prestnte. Un serviciu divin a fost a­­poi celebrat și Prințul a trecut în revistă trupele, în mijlocul manifestațiilor impo­sante ale poporului venit în mare număr din interiorul țărei. Seara a fost la palat un mare prânz de gală. -----------------------Mircu'Bimi----------------------­ AMNISTIA ÎN FRANȚA — Prin fir telegrafic — Paris, 18 Decembre Camera deputaților a reluat discuția proiectului de amnistie. După ce câți­va deputați au vorbit, o cerere de amânarea discuției pe Joui a fost depusă. Dreapta cere apelul no­minal. Amânarea este respinsă. Strigăte. «Joui!» Camera adoptă o propunere de a ține o ședință extraordinară. Ședința este suspendată de formă și redeschisă ime­diat. D. Lasses zice că ziarele au publicat azi scrisoarea căpitanului Cuignet, de­clarând că un fals a fost săvârșit la mi­nisterul afacerilor străine, întreabă ce­­ are de gând să facă ministerul. Pentru toate aceste considerante,­­ și­­ în virtutea art. 87 și 88 din lege, com­ baftist­e.. . cu art. 19 și 20 din regulament, Ascultând pe d. procuror, și în unire, Curtea, în unanimitatea membrilor pre­­senți, găsesc incorectă purtarea d-lui consi­lier P. Stătescu și ’l reprobă, cu speranța că pe viitor nu va mai da loc la asemenea penibile incidente. D. președinte al Curței este rugat să in­tervină pe lângă d. ministru de finance,— căruia se va trimite o copie de pe acest jurnal,—să bine-voiască a dispune ca să fie publicat prin Monitorul Oficial ca comunicat la cele inserate prin jurnalul Secolul XX sub No. 470 din 28 Noembrie a. c. Dar și rostit în palatul Curțea de con­turi din București, astă­zi la 30 Noem­brie 1900. Președinte: G. Lahovari. Consilieri: C. Mihăescu, I. Ventura, /. Bălteanu, D. Catargi, M. G. Stoiănescu, consilieri, și C. Alexe, grefier. Întreagă Curtea de Compturi a stigmatizat deci ca incorectă purtarea d-lui consilier Paul Stătescu. Noi n’avem nimic de adăugat.­­W2KMM­ PURTARE INCORECTA in Secolul XX de la 28 Noembre a a­­părut un articol intitulat „Un scandal in­tolerabil“ și in care se povestea că d. Paul Stătescu, fostul prefect de poliție de tristă amintire și acum membru la Curtea de Gompturi, ar avea motive de a se plânge contra președintelui acestei Curți pentru faptul că în două rânduri s-ar fi dus la Curte în zile de sărbătoare neprevăzute prin lege și ar fi găsit porțile închise, fără să fi fost avizat de președinte că Curtea ține sărbătoare. Ziarul liberal adaugă că a doua zi după sărbătoarea de la 21 Noembre d. Paul Stătescu a făcut următoarea notă în con­dica de prezență: „La ora obicinuită am venit și în această zi, și găsind porțile în­chise m’am retras. Regret că d. preșe­dinte al Curții n’a ținut cont de cele a­­rătate de mine în condica de prezență la 25 Aprilie a. c., când la 24, ca și azi, contrariu legii organice a Curții, art. 82, s’a creat sărbătoare, probabil prin o de­­cisie președințială, și nu mi-a comunicat’o și mie pentru conformare“. Și aceasta, d. președinte al Curței a răspuns, tot în con­dica de prezență, cu nota următoare: „A­­supra acestei necuviințe ce ’și-a permis d. consilier Stătescu, ’i­ se va face o adresă din parte-ne, spre a-’l înștiința ca pe vii­tor să se abție de la asemenea necuviințe.“ Intr’adevăr, d. președinte a și adresat d-lui Stătescu o notă confidențială în acest sens. Deschizând acum ultimul număr al Mo­nitorului Oficial găsim publicat aci, cu a­­probarea d-lui ministru al finanțelor, un jurnal al înaltei Curți de Compturi, sec­țiuni unite, jurnal pe care’l reproducem aci în întregime : j „Curtea, sezisată de d. președinte a se pronunța asupra faptului că d. consilier P. Stătescu i-a adus insulte atât prin re­gistrul de prezență al Curței cât și prin publicitate. Având în vedere că d. consilier P. Stă­tescu ’și-a arogat dreptul să facă observa­­țiuni la adresa președintelui în chiar re­gistru de prezență al consilierilor (fila 112). Având în vedere că nici legea, nici buna cuviință nu permiteau d-lui consilier Stă­tescu să’șî însușească atribuțiuni reservate prin lege exclusiv numai președintelui și procurorului (art. 84 și 35 din legea or­ganică a Curței). Având în vedere că, în urma acestor fapte ireverențioase, d. președinte, usând de disposițiunile art. 87 și 88 din lege, combinat cu art. 19 și 20 din regulamen­tul pentru serviciul interior­ al Curței, a adresat d-lui consilier Stătescu, în mod confidențial, o reprimandă sub adresa No. 6.109 din 23 Noembre 1900, pe care o­­ găsim bine meritată. Având în vedere că d. consilier P. Stă­tescu, în urma acestui avertisment, în loc să caute a face să se uite acest regreta­bil incident, a recurs la publicitate, și prin jurnalul Secolul XX, insultă pe d. preșe­dinte al Curței, denaturează faptele și ar­­culează acuzațiuni neadevărate, ca aceea că d. președinte ar fi insultat, in ședință plenară a Curței, pe d-nii miniștri . Având în vedere că d. consilier Paul Stătescu, somat a se justifica, a părăsit sala de ședințe zicând că cele scrise în Secolul XX nu o poate privi. Având în vedere că nimeni altul nu pu­tea, în cazul de față, să comunice numi­tului jurnal despre adresa confidențială și despre cele scrise în registrul de prezență, care nu es din grefa Curtei, că nimeni altul nu putea ști și comunica despre cele ce se petrec în ședințele secțiunilor. Că ast­fel fiind, Curtea este pe deplin convinsă că articolul menționat, dacă nu redactat, a fost cel puțin inspirat de către d. consilier Paul Stătescu . Având în vedere că la d-sa este un în­vechit obiceiu de a face observațiuni rău­tăcioase la adresa colegilor săi, cum și la adresa parchetului. Iată cum a telegrafiat lordul Kitchener înfrângerea lui Clements de la Magalies: «Cele patru companii din Nothumber­­land au resistat până când și-ați cheltuit toate munițiile. Colina de atac se com­pune din 2000 de oameni, pe când 1000 de Buri atacau lagărul englez. Colina a a fost luată la 6 ore dimineața. Generalul Clements s’a retras în bună ordine, însă o enormă cantitate de material de transport a fost perdută. Un parlamentar bur a sosit la Commando-Nek. El anunță că fiul ge­neralului Joubert a fost ucis și că perde­­rile Burilor sunt însemnate Perderile coloa­nei Clements sunt: ofițeri morți 5, dispă­ruți sau răniți 18, soldați morți 9, dispă­ruți sau răniți 555». Se telegrafiază din Johannesburg că gu­vernul a făcut cunoscut supușilor englezi din Rand, cari prestaseră jurământ de neutralitate în timpul resboiului, că ane­xarea Transvaalului anulează acest jură­mânt. S-a lansat o proclamație ridicând res­­tricțiunile ce fuseseră impuse băncilor din causa răsboiului. Președintele Krueger, care se află la Haga, a primit deunăzi pe eminentul pu­blicist englez d. Stead, cel mai hotărît partizan al arbitragiului. D. Stead, între­bat asupra disposițiunilor actuale ale opi­niei publice din Anglia, a declarat că par­tidul liberal se va rosti din ce în ce mai categoric pentru o soluție pacinică și e­­chitabilă. El merge chiar până a prevedea o schimbare analoagă și în vederile mi­nisterului. Știrile de pe teatrul resboiului au fost primite cu o vi­e satisfacție în lumea po­litică olandeză. Este evident că succesele din urmă deschid o nouă fază în răsboiul sud-african, și se crede că resistența Bu­­­rilor procură un excelent argument Pute­rilor care ar consimți să propun Angliei o mediațiune diplomatică. * * Iată ultimele depeșe:* Alivalworth, 18 Decembre Englezii au avut în lupta de la 13 Decem­bre, lângă Rouxville, 11 morți, 15 răniți și 48 oameni făcuți prisonieri.Capetown, 18 Decembre O depeșă de erl din Alivalworth, anunță că o coloană bură a trecut Duminecă fluviul O­­ranje, intre Ohandelstroom și Bethulie. Vrăj­mașii erau în număr de vre-o 600. Un detașa­ment de cavalerie engleză, aparținând regi­mentului Brabant, s’a pus in urmărirea Buri­lor, în contra cărora s’au trimis și trupe de poliție din Cap pentru a le tăia drumul. Capetown, 18 Decembre După ce au intrat în colonia Capului, Bu­rii au avut o Întâlnire cu trupele engleze, care au trebuit să se retragă. Amsterdam , 18 Decembre Presidentul Krueger a sosit. El a fost pri­mit de autorități și călduros aclamat de mul­țime. Primarul a rostit la Primărie un discurs în care a urac o pace onorabilă. Președintele Krueger a răspuns că nădăjduește în ajuto­rul lui Dumnezeu. Președintele a vizitat apoi edificiile în care refugiații din Transvaal au găsit un adăpost Londra. 19 Decembre Agenția Reuter află că cercurile competente consideră ca exagerată știrea după care 8000 de Buri ar fi pătruns în colonia Capului, pre­cum și zgomotele cum că generalul Dewer ar dispune de 4500 de oameni și generalul Knox ar fi renunțat la urmărirea generalului Dewet Johannesburg. 19 Decembre O puternică trupă de cavalerie, comandată de generalul French, a sosit la 15 Decembre la Kruegersdorp. Circulă zgomotul că generalul Delarey se află la o mică depărtare de lagărul genera­­ului Clements. Nouă lupte sunt iminente. RESBOIUL BIN AFRICA DE SDD

Next