Timpul, decembrie 1900 (nr. 266-276)
1900-12-08 / nr. 271
ANUL AL DOUAZECI ȘI DOUILEA — NO.271 UN NUMÉR 10 BANI ABOI AHEITELE In țari pe an an...................................80 lei » n 6 luni...................................18 „ * * 3 luni...................................10 , Pentru străinătate un an........................50 . In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de joumaux strangers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 Telefon: 473 EDIȚIA A TREIA H TllDTTV m JELMN.JLUJ SI VINERI 8/21 DECEMBRE 1900 UN NUMAR 10 BANI NUNCIURI ȘI INSERȚII Linia 80 litere petit pag. IV Reclame .... «III .......................„II 0.40 2.50 2.— In Paris anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 place de la Bourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTR București, Calea Vido Telefon: 473 ' 71'VvM. V [■RAȚIA ȘEFUL ȘI PARTIZANII O ilustrație umoristică publicată în Adevărul de azi dimineață, zugrăvește de minune starea actuală a spiritelor în partidul național-liberal. Desemnul e intitulat: „O partidă de box î și reprezintă pe d-nii P. P. Carp și Dim. Sturdza în atitudinea unor luptători cu boxul, iar explicația pune în gura președintelui consiliului următoarele cuvinte adresate șefului liberalilor: „Nu căta că mâ încrunt, cumnate Mitiță , să ne menajăm că suntem din familie! Lupta o facem pentru... galerie!“ Explicația mai deslușită a acestor cuvinte o găsim într’o informații apărută Marți seara în ziarul La Roumanie: excelentul nostru confrate aflase că în ajun s’a produs un scandal mare la clubul liberal, mai mulți membri marcanți ai partidului reproșând d-lui Dim. Sturdza că s’ar fi înțeles cu d. P. P. Carp, cumnatul său, pentru a nu’l ataca violent și că din cauza aceasta a pronunțat în Senat un discurs moderat. Acum avem cheia ilustrației din I < Adevărul. Ziarul acesta slujește de câtva timp liberalilor drept organ prin care spun lucruri ce nu pot fi publicate în organele mărturisite ale partidului și astfel nemulțumiții au recurs din nou la fosta gazetă republicană spre a arăta cât l-a supărat atitudinea mai puțin răsboinică a șefului în desbaterea Adresei la Senat. La club s’a făcut gălăgie pe tema că d. Sturdza s’a înțeles cu cumnatul d-sale spre a nu’l combate serios și în Adevărul acuzația aceasta a fost ilustrată. Incidentul acesta e încă unul din episodele diverginței de păreri dintre șef și grosul partidului liberal, de când se găsesc în opoziție. D. Dim. Sturdza, care a ajuns la vârsta când se face politică mai practică, a înțeles că e mai favorabil și pentru d-sa și pentru partidul d-sale ca alții să scoată Statul din nevoi, ca alții să pue biruri și să recurgă la măsuri financiare în tot cazul neplăcute și ca liberalii să vie la putere după ce conservatorii vor fi săvârșit opera complectă a îndreptării finanțelor țarei. De aceea d. Sturdza s’a opus întruna tendințelor gălăgioase ale nerăbdătorilor, cari sperau să răstoarne guvernele conservatoare prin o opoziție mai violentă. Dar nu totdeauna șeful a putut înfrâna apucăturile soldaților: de câte ori vedea că nu mai poate rezista, le făcea pe plac și convoca întruniri publice. Că gălăgia se sfârșește totdeauna cu o desamăgire, o altă chestie : d. Sturza o prevedea, dar grosul partidului, care nu judecă cu capul, își făcea iluzii și se lăsa îmbătat de violența discursurilor de la Dacia. Ultimul episod s-a sfârșit ca și celel alte. In întrunirile publice, șeful a făcut cor cu cei gălăgioși, a sunat și fulgerat, iar partizanii săi credeau că sunt aproape de putere. Cum a venit însă în Senat, unde cuvântul are însemnătate și unde un șef de partid e respunzător de ceea ce făgăduește, d. Dim. Sturdza a schimbat și tonul și conținutu discursului. Iar liberalii, cari crezuseră că aci, la Senat, șeful lor va fi și mai aspru cu guvernul , că-l va răsturna cu un discurs violent, au fost din nou desamăgit și necazul lor s’a tradus prin scandalul de la club, isbucnit din seară după ce d. Sturdza vorbis la Senat. Și, neputând pricepe nic acum mobilul moderațiunei șefului ia formulat o acuzație caraghioasă,nțelegerea dintre cei doui cumnați dovedind astfel din nou că nu pun nici un preț pe cinstea politică a d-lui Dim. Sturdza, căci ar fi necinstit din partea acestuia dacă considerații de rudenie i-ar irita atitudinea politică. Și tocmai I. Sturdza nu e omul — dovadă recuzuli-sale—care să se lase inluența de asemenea considerațiune. Gând șeful partidului liberal a spus apoi delegaților din țară că ca sosit timpul să nu se mai vorbească contra birurilor», nerăbdătorii s’au revoltat și Voința Națioalâ a ignorat discursul; când a spus apoi delegaților din țară că «nu trebue să ne gândim a veni imediat la putere, ci să fim pregătiți», gălăgioșii s’au supărat din nou; acum, când d. Sturzda a vorbit la Senat ca om politic care înțelege că n’a sosit încă vremea venirei sale la guvern, grosul partidului își arată din nou nemulțumirea și merge până a-l acuza de o învoială pe care nici un om serios n’o crede cu putință. Toate acestea dovedesc că între șef și partizani există o fundamentală deosebire de vederi asupra atitudinei politice de urmat. ------------- mea--------------------- TELEGRAME Cǎlătoria cancelarului german Münich, 18 Decembre C. de Bülow a plecat la Stuttgard. Din Camera italiană Roma, 18 Decembrie Camera a adoptat, fără discuție, convenția încheiată la Paris, la 16 iunie, între Italia și celelalte State, pentru transportul internațional al mărfurilor pe căile ferate. D. Visconti Venosta a declarat, în timpul discuției budgetului, că în ceea ce privește Albania, guvernele italian și austro-ungar au avut deja ocazia să recunoască că interesele lor reciproce sunt apărate prin menținerea statului-quo. Cât despre Tripolitania, ministrul declară că interesele italiene cer menținerea condițiunilor teritoriale actuale; el crede că aceste interese sunt destul de garantate. Budgetul afacerilor străine este adoptat, precum și celelalte budgete și Camera se amână pentru 24 Ianuarie. Intre împărații Austriei și Germaniei Berlin, 18 Decembre Monitorul Imperiului anunță că împăratul a primit pe contele Szegyenyi, ambasadorul Austro-Ungariei, care i-a remis o scrisoare autografă, a împăratului Francisc Iosef, mulțumindu-i pentru trimiterea bastonului de mareșal. Chestia cretană Constantinopol, 19 Decembrie Ambasadorul Turciei la Roma a informat Poarta că guvernul italian nu a luat nici un angajament față de Prințul George al Greciei, și nu va lua nici o inițiativă în chestiunea cretană. Dacă vre-o putere ar face, în viitor, vre-o propunere în această privință. Italia va studia propunerea, de acord cu celelalte puteri. Ambasadorul Turciei la Petersburg a asigurat, de asemenea, că Rusia n’a făgăduit nimic Prințului George. " ' --------— trăgându-i atenția asupra situației create în Macedonia de uneltirile și crimele agenților comitetului din Sofia. E demn de reținut că interpelatorul a cerut guvernului să facă diversurî pe lângă toate cabinetele europene, resvăluind omorurile, jafurile și șantagiile comise de Bulgari în Macedonia și cerea intervenția lor, pentru că altfel liniștea și ordinea în Balcani nu va putea fi menținută. In același timp oratorul a relevat constatările justiției române. Cum am zis, ministrul a respins că a făcut demersuri pe lângăuvernul turcesc. Poarta, are acum ocazia să-și arate prin fapte dorința de a avea raporturi mai strânse cu Grecia. O coincidență cam ciudată este faptul că tocmai când agenții comitetului asasinau pe doctorul Sakelarie la Salonic, ministrul de interne din Sofia, generalul Petroff, făcea corespondentului ziarului Neue Freie Presse declarațiile sensaționale pe care le-am reprodus în numărul nostru de Mercurî. Generalul Petroff a declarat, între altele, că menirea guvernului este »restabilirea bunelor raporturi cu străinătatea“ și că niciodată „nu va tolera un Stat în Stat, oricare ar fi idealurile și motivele acțiunei comitetului“. Tocmai când generalul Petroff făcea aceste declarații, uneltele comitetului dedeau gata, desigur din porunca lui Sarafoff, pe doctorul Sakelarie din Salonic. Fără îndoială, ordinul trebuie să fi fost dat înainte de constituirea actualului cabinet, așa încât nici prin gând nu ne trece să constatăm nepotrivire între vorbe și fapte. Vroim să spunem numai că asasinatul din Salonic vine tocmai la timp ca să dea prilej ministrului Petroff și întregului cabinet să-și traducă în fapte declarațiile de mai sus. De altfel, înaintea asasinatului din Salonic, guvernul bulgar a avut dovezi mai mult decât suficiente de isprăvile comitetului. Și deocamdată, deși urmărim cu atenție orice știre din Sofia, n’am văzut să se ia până acuma vre-o măsură contra comitetului sau contra lui Sarafoff. Dar guvernul cel nou de abia a venit la putere și se cuvine să-’i facem credit. -niftrrW Tig— D. Delcassé răspunde că Curtea de Casație și consiliul de răsboiü au constatat indentitatea depeșei Panizzardi cu traducerea. Ministerul avea datoria să apere administrația sa și ’și-a făcut toată datoria. Nu câteva injurii îl vor face să regrete de a ’și-o fi îndeplinit. (îndoită salvă de aplause). Paris, 19 Decembre Camera a ținut cinci ședințe consecutive, la intervale de câteva minute. A adoptat cu 156 voturi contra 2‘proiectul de amnistie, care se întinde și asupra altor fapte conexe cu afacerea ’ Dreyfus, asupra unor fapte rezultând din reuniuni și asocațiuni, asupra tulburărilor din Algeria din anii 1897 și 1898, etc. Oposițiunea reclamase de mai multe ori votul cu bile. Ultima ședință s’a sfârșit la 2 ore și 10 minute dimineața. Prelungirea ședinței a fost pricinuită de obstrucțiunea naționaliștilor, cari voiau să amâne votul proiectului, cerând să se cuprindă într’însul și faptele judecate de înalta Curte. ALTE ISPAVI Numărul crimelor bulgărești comise în Macedonia sporește pe zi ce trece. Nimic nu poate să le tae firul, nici ordinele severe trimise din Constantinopole ca afiliați comitetului macedo-andrianopolitan să fie supravegheați și urmăriți, nici lăudabilele dar vădit insuficientele osteneli ce’și ' dau valii districtelor din Macedonia ca să stîrpească focarele acestor periculoși agitatorî, nu pot să asigure viața și averea [ locuitorilor nebulgarî din acea nefericită provincie. Și așa, la câteva zile, regulat ’ se răspândește știrea că Bulgarii au făcut câte o nouă ispravă. I Nu mai vorbim de crimele săvârșite în vremea din urmă; amintim numai complotul descoperit în Salonic, a cărui ținut era aruncarea în aer a școalei comerciale române, atentat care trebuia să aibă loc în ziua de Sf. Mihail, când școala era să fie plină de fruntași români. Pronia a făcut ca atentatul să fie zădărnicit. Alaltă seară ne-a venit știrea că un fruntaș din Salonic, supus grec, doctorul Sakelarie, a fost asasinat de către Bulgari. Crima aceasta, anunțată la Atena, a fost obiectul unei discuțiuni în Camera grecească , deputatul Dragomis, fost ministru plenipotențiar în București, a expus Adunărei împrejurările în care s-a comis asasinatul și a interpelat guvernul asupra demersurilor ce a făcut pe lângă guvernul otoman. Ministrul afacerilor străine a declarat că a adresat deja Porțel o notă, a PRINȚUL MUNTENEGRULUI ALTEȚA REGULA — Prin fir telegrafic — Viena, 18 Decembre Politische Correspondenz publică textul Adresei consiliului de Stat propuind Prințului Nikita să primească titlul de Alteță Regală, cu ocazia aniversărei a 40-a a venirei sale. Adresa face istoricul desvoltării Muntenegrului de două secole și relevează marile merite ale Prințului. Consiliul declară că voește să se supună voinței Principelui de a menține Statul ca Principat, dar îi supune, ca o dorință a poporului, propunerea de a adopta pentru dânsul și succesorii săi titlul de Alteță Regală. Detinge 19 Decembre Azi dimineață Președintele consiliului, însoțit de diferitele corpuri constituite ale Statului, de înalții demnitari și de membrii corpului diplomație, a fost primit în sala de sărbători a Palatului. Președintele consiliului a rostit o alocuțiune, cerând Prințului, în semn de recunoștință din partea poporului pentru numeroasele binefaceri săvârșite, să ia titlul de Alteță Regală. Prințul a respins afirmativ. El a mulțumit consiliului de Stat și adresându-se membrilor corpului diplomatic, le-a vorbit de recunoștința sa pentru Suveranii care, în această împrejurare,i-au dat o nouă dovadă de prietenia lor, aderând la noul său titlu. Prințul a primit apoi felicitările persoanelor prestnte. Un serviciu divin a fost apoi celebrat și Prințul a trecut în revistă trupele, în mijlocul manifestațiilor imposante ale poporului venit în mare număr din interiorul țărei. Seara a fost la palat un mare prânz de gală. -----------------------Mircu'Bimi---------------------- AMNISTIA ÎN FRANȚA — Prin fir telegrafic — Paris, 18 Decembre Camera deputaților a reluat discuția proiectului de amnistie. După ce câțiva deputați au vorbit, o cerere de amânarea discuției pe Joui a fost depusă. Dreapta cere apelul nominal. Amânarea este respinsă. Strigăte. «Joui!» Camera adoptă o propunere de a ține o ședință extraordinară. Ședința este suspendată de formă și redeschisă imediat. D. Lasses zice că ziarele au publicat azi scrisoarea căpitanului Cuignet, declarând că un fals a fost săvârșit la ministerul afacerilor străine, întreabă ce are de gând să facă ministerul. Pentru toate aceste considerante, și în virtutea art. 87 și 88 din lege, com baftiste.. . cu art. 19 și 20 din regulament, Ascultând pe d. procuror, și în unire, Curtea, în unanimitatea membrilor presenți, găsesc incorectă purtarea d-lui consilier P. Stătescu și ’l reprobă, cu speranța că pe viitor nu va mai da loc la asemenea penibile incidente. D. președinte al Curței este rugat să intervină pe lângă d. ministru de finance,— căruia se va trimite o copie de pe acest jurnal,—să bine-voiască a dispune ca să fie publicat prin Monitorul Oficial ca comunicat la cele inserate prin jurnalul Secolul XX sub No. 470 din 28 Noembrie a. c. Dar și rostit în palatul Curțea de conturi din București, astăzi la 30 Noembrie 1900. Președinte: G. Lahovari. Consilieri: C. Mihăescu, I. Ventura, /. Bălteanu, D. Catargi, M. G. Stoiănescu, consilieri, și C. Alexe, grefier. Întreagă Curtea de Compturi a stigmatizat deci ca incorectă purtarea d-lui consilier Paul Stătescu. Noi n’avem nimic de adăugat.W2KMM PURTARE INCORECTA in Secolul XX de la 28 Noembre a apărut un articol intitulat „Un scandal intolerabil“ și in care se povestea că d. Paul Stătescu, fostul prefect de poliție de tristă amintire și acum membru la Curtea de Gompturi, ar avea motive de a se plânge contra președintelui acestei Curți pentru faptul că în două rânduri s-ar fi dus la Curte în zile de sărbătoare neprevăzute prin lege și ar fi găsit porțile închise, fără să fi fost avizat de președinte că Curtea ține sărbătoare. Ziarul liberal adaugă că a doua zi după sărbătoarea de la 21 Noembre d. Paul Stătescu a făcut următoarea notă în condica de prezență: „La ora obicinuită am venit și în această zi, și găsind porțile închise m’am retras. Regret că d. președinte al Curții n’a ținut cont de cele arătate de mine în condica de prezență la 25 Aprilie a. c., când la 24, ca și azi, contrariu legii organice a Curții, art. 82, s’a creat sărbătoare, probabil prin o decisie președințială, și nu mi-a comunicat’o și mie pentru conformare“. Și aceasta, d. președinte al Curței a răspuns, tot în condica de prezență, cu nota următoare: „Asupra acestei necuviințe ce ’și-a permis d. consilier Stătescu, ’i se va face o adresă din parte-ne, spre a-’l înștiința ca pe viitor să se abție de la asemenea necuviințe.“ Intr’adevăr, d. președinte a și adresat d-lui Stătescu o notă confidențială în acest sens. Deschizând acum ultimul număr al Monitorului Oficial găsim publicat aci, cu aprobarea d-lui ministru al finanțelor, un jurnal al înaltei Curți de Compturi, secțiuni unite, jurnal pe care’l reproducem aci în întregime : j „Curtea, sezisată de d. președinte a se pronunța asupra faptului că d. consilier P. Stătescu i-a adus insulte atât prin registrul de prezență al Curței cât și prin publicitate. Având în vedere că d. consilier P. Stătescu ’și-a arogat dreptul să facă observațiuni la adresa președintelui în chiar registru de prezență al consilierilor (fila 112). Având în vedere că nici legea, nici buna cuviință nu permiteau d-lui consilier Stătescu să’șî însușească atribuțiuni reservate prin lege exclusiv numai președintelui și procurorului (art. 84 și 35 din legea organică a Curței). Având în vedere că, în urma acestor fapte ireverențioase, d. președinte, usând de disposițiunile art. 87 și 88 din lege, combinat cu art. 19 și 20 din regulamentul pentru serviciul interior al Curței, a adresat d-lui consilier Stătescu, în mod confidențial, o reprimandă sub adresa No. 6.109 din 23 Noembre 1900, pe care o găsim bine meritată. Având în vedere că d. consilier P. Stătescu, în urma acestui avertisment, în loc să caute a face să se uite acest regretabil incident, a recurs la publicitate, și prin jurnalul Secolul XX, insultă pe d. președinte al Curței, denaturează faptele și arculează acuzațiuni neadevărate, ca aceea că d. președinte ar fi insultat, in ședință plenară a Curței, pe d-nii miniștri . Având în vedere că d. consilier Paul Stătescu, somat a se justifica, a părăsit sala de ședințe zicând că cele scrise în Secolul XX nu o poate privi. Având în vedere că nimeni altul nu putea, în cazul de față, să comunice numitului jurnal despre adresa confidențială și despre cele scrise în registrul de prezență, care nu es din grefa Curtei, că nimeni altul nu putea ști și comunica despre cele ce se petrec în ședințele secțiunilor. Că astfel fiind, Curtea este pe deplin convinsă că articolul menționat, dacă nu redactat, a fost cel puțin inspirat de către d. consilier Paul Stătescu . Având în vedere că la d-sa este un învechit obiceiu de a face observațiuni răutăcioase la adresa colegilor săi, cum și la adresa parchetului. Iată cum a telegrafiat lordul Kitchener înfrângerea lui Clements de la Magalies: «Cele patru companii din Nothumberland au resistat până când și-ați cheltuit toate munițiile. Colina de atac se compune din 2000 de oameni, pe când 1000 de Buri atacau lagărul englez. Colina a a fost luată la 6 ore dimineața. Generalul Clements s’a retras în bună ordine, însă o enormă cantitate de material de transport a fost perdută. Un parlamentar bur a sosit la Commando-Nek. El anunță că fiul generalului Joubert a fost ucis și că perderile Burilor sunt însemnate Perderile coloanei Clements sunt: ofițeri morți 5, dispăruți sau răniți 18, soldați morți 9, dispăruți sau răniți 555». Se telegrafiază din Johannesburg că guvernul a făcut cunoscut supușilor englezi din Rand, cari prestaseră jurământ de neutralitate în timpul resboiului, că anexarea Transvaalului anulează acest jurământ. S-a lansat o proclamație ridicând restricțiunile ce fuseseră impuse băncilor din causa răsboiului. Președintele Krueger, care se află la Haga, a primit deunăzi pe eminentul publicist englez d. Stead, cel mai hotărît partizan al arbitragiului. D. Stead, întrebat asupra disposițiunilor actuale ale opiniei publice din Anglia, a declarat că partidul liberal se va rosti din ce în ce mai categoric pentru o soluție pacinică și echitabilă. El merge chiar până a prevedea o schimbare analoagă și în vederile ministerului. Știrile de pe teatrul resboiului au fost primite cu o vie satisfacție în lumea politică olandeză. Este evident că succesele din urmă deschid o nouă fază în răsboiul sud-african, și se crede că resistența Burilor procură un excelent argument Puterilor care ar consimți să propun Angliei o mediațiune diplomatică. * * Iată ultimele depeșe:* Alivalworth, 18 Decembre Englezii au avut în lupta de la 13 Decembre, lângă Rouxville, 11 morți, 15 răniți și 48 oameni făcuți prisonieri.Capetown, 18 Decembre O depeșă de erl din Alivalworth, anunță că o coloană bură a trecut Duminecă fluviul Oranje, intre Ohandelstroom și Bethulie. Vrăjmașii erau în număr de vre-o 600. Un detașament de cavalerie engleză, aparținând regimentului Brabant, s’a pus in urmărirea Burilor, în contra cărora s’au trimis și trupe de poliție din Cap pentru a le tăia drumul. Capetown, 18 Decembre După ce au intrat în colonia Capului, Burii au avut o Întâlnire cu trupele engleze, care au trebuit să se retragă. Amsterdam , 18 Decembre Presidentul Krueger a sosit. El a fost primit de autorități și călduros aclamat de mulțime. Primarul a rostit la Primărie un discurs în care a urac o pace onorabilă. Președintele Krueger a răspuns că nădăjduește în ajutorul lui Dumnezeu. Președintele a vizitat apoi edificiile în care refugiații din Transvaal au găsit un adăpost Londra. 19 Decembre Agenția Reuter află că cercurile competente consideră ca exagerată știrea după care 8000 de Buri ar fi pătruns în colonia Capului, precum și zgomotele cum că generalul Dewer ar dispune de 4500 de oameni și generalul Knox ar fi renunțat la urmărirea generalului Dewet Johannesburg. 19 Decembre O puternică trupă de cavalerie, comandată de generalul French, a sosit la 15 Decembre la Kruegersdorp. Circulă zgomotul că generalul Delarey se află la o mică depărtare de lagărul generaului Clements. Nouă lupte sunt iminente. RESBOIUL BIN AFRICA DE SDD