Transilvania Jurnal, aprilie 2002 (Anul 5, nr. 1196-1221)

2002-04-15 / nr. 1208

Luni, 15 aprilie 2002 Transilvania Jurnal Covăsnenii au sesizat că turiștii le ocolesc județul în județ se conturează o serie de proiecte turistice de anvergură Autoritățile covăsnene au ajuns la concluzia că principalul potențial economic al județului, turismul, este insuficient valorificat. Anul trecut, numărul turiștilor cazați la hotelurile din județul Covasna a scăzut comparativ cu cel precedent la 98 %, în timp ce în restul țării s-a înregistrat o creștere la acest capitol. Anul trecut, în județul Covasna au fost cazate în hoteluri 8328 de persoane străine; 71% dintre acestea provenind din Israel și Ungaria. Cea mai mare căutare a avut-o stațiunea Covasna , recomandată în tratamentul afecțiunilor cardio-vasculare. Cifrele de mai sus au dus la concluzia că potențialul de cazare, peisagistica și condițiile climatice din județul Covasna nu sunt suficient promovate și valorificate. Drept urmare, autoritățile județului Covasna au decis să elaboreze o strategie în vederea atragerii de investitori și turiști, iar primii pași vizează infrastructura, în primul rând drumurile care sunt printre cele mai degradate din țară. Din fonduri Phare va fi reamenajat și parcul central din stațiunea Covasna, iar tot din banii Uniunii Europene va fi amenajat și un lac artificial în craterul fostei cariere de suprafață de la Valea Crișului, lac ce va avea un luciu de apă de câteva zeci de hectare. De acest ultim proiect se leagă multe speranțe ale covăsnenilor, întrucât va oferi locuri de muncă pentru șomeri în următorii 5 ani. Din păcate, licitația pentru desemnarea antreprenorului principal al acestei lucrări a fost amânată până acum de două ori de ministrul Industriilor, deși ea fusese programată să aibă loc luna trecută. Un alt proiect turistic de anvergură pe care autoritățile județului Covasna doresc să-l pună în aplicare vizează refacerea Planului înclinat de la Comandău, un monument industrial unic în Europa, folosit secolul trecut la transportul buștenilor cu ajutorul forței gravitaționale. Planul înclinat a fost distrus într-un incendiu, dar o porțiune de câțiva kilometri de cale ferată mai există, prin urmare trenulețul, sau mocănița, cum i se mai spune, ar putea fi repus în funcțiune. Desigur, majoritatea planurilor sunt doar în stare de proiect, dar cu puțin ajutor, ele ar putea deveni realitate și ar putea da un farmec aparte vacanțelor petrecute în județul Covasna. Andrei Frăsineanu Gol în stomac standard. Noua Clasă E. O chestiune de pasiune. ► Golul de care vorbeam c o dotare standard la orice Mecedes Ben din noua clasa E. Vine gratis pentru oricare din cele opt motorizări pentru care puteți opta. Unii spun ca îl simțiți mai tare când deschideți trapa panoramica. L-ați simți și mai tare daca n-ar fi suspensiile DC semi-active cu aer sau control sensotronic al frânei, ce-i prea mult strica. Dar senzația nu va va iarăși nici când mașina sta pe loc. Plimbați-va puțin în jurul ei și golul în stomac va reapare. De data asta de la design. Mercedes-Benz The future of the automobile Dealuri Mercedes Benz: București AUTO ROM tul: 01 / 224 00 20 25; SC B&B VIFOR SERVICi lrt: 01 / 410 11 16; Arad AUTO SCHU tel: 057 / 286 680; Baia tore LAMARRD COMPANY lrt 062/ 222 768; Brașov CASA AUTO tel: 068/ 337 272; Cluj RMB INTER AUTO tel: 064/438 121; Constanța AUTOSTAl. SERVICE • tel: 041 / 642 491; Craiova: POPIȚI AUTO • tul 051 / 415 321; Galați SF TEX tel: 036 / 324 320; Uși - CASA AUTO IAȘI - tel: 032 / 272 333; Oradea ■ CASA AUTO ORADEA • tul: 059 / 479 *30; Pitești - BEA TRiCK tel: 048 / 2*64M; Sibiu - AUTOKLASS id: 069 / 229 657; Suceava - RBSTACOL«1: 030 / 530 709; Târgu Mures ALIAT 1*1.065/ 168 444 Timișoara AMBLASA AUTO TIMIȘOARA tur: 056 / 216 945 ECONOMIC P I Dolarul SUA 32 960 lei Euro___________29 033 lei I gramul de aur 319 655 lei . Dolarul australian 17 642 lei Dolarul canadian 20 769 lei Francul elvețian 19 801 lei ; __________________I........ ............... I Coroana cehească 963,26 lei Coroana daneză 3 903,8 lei Lira egipteană 7 099,4 lei Lira sterlină 47 382 lei I Forintul maghiar 120,11 lei Venul japonez 249,57 lei Leul moldovenesc 2441,5 lei Coroana norvegiană 3807,1 lei Zlotul polonez 8107,2 lei Coroana suedeză 3186,0 lei Lira turcească 0,02567 lei I DST 41 274 lei Sprijin pentru persoanele disponibilizate care vor să intre în afaceri Guvernul a aprobat modificarea și completarea OUG nr. 98/1999, care reglementează protecția socială a persoanelor disponibilizate. Astfel, se introduce posibilitatea acordării într-o singură tranșă a sumelor de bani reprezentând plăți compensatorii, cu condiția prezentării unei propuneri de afaceri pentru înființarea sau dezvoltarea unei societăți comerciale, asocierea în vederea dezvoltării unei societăți comerciale, desfășurarea unei activități pe cont propriu, înființarea unei asociații familiale. Persoanele care beneficiază de aceste plăți compensatorii sunt obligate ca, în termen de 90 zile de la încasarea sumelor, să facă dovada utilizării lor în scopul menționat (înființării unei afaceri). Dreptul la plata compensatorie acordată într-o singură tranșă încetează la data reîncadrării în unitatea din care persoana a fost disponibilizată, urmând ca plățile aferente perioadei ulterioare încadrării în muncă să se restituie. Beneficiarii de plăți compensatorii, acordate în rate lunare, care se angajează la o altă unitate decât cea de la care au fost disponibilizați, vor primi, la data angajării, suma tranșelor cumulate, cuvenite timpului rămas până la expirarea perioadei de acordare a plăților compensatorii. Măsura urmărește stimularea persoanelor disponibilizate în vederea reintegrării în muncă. Pe parcursul anului 2001, au fost constatate o serie de dificultăți în procesul de reîncadrare în muncă a persoanelor disponibilizate, ca urmare a concedierilor colective, deoarece, în majoritatea cazurilor, cuantumul lunar al plăților compensatorii depășește nivelul salariului pe care aceștia l-ar primi în cazul angajării. Promovarea actului normativ urmărește, totodată, atingerea obiectivelor propuse prin Memorandumul de finanțare a Programului RICOP, în vederea utilizării eficiente a fondurilor acordate în scopul aplicării măsurilor active (și sociale) de ocupare a forței de muncă. ra«Li» Vft'-