Transilvania, 1870 (Anul 3, nr. 1-24)
1870-09-15 / nr. 18
214 rintiele, ci si drepturile sale, — se-lu luminamu si se-lu invetiamu, cama are de a-si apera, conservă si inimlti averea sa, ne lasandu-se a fi instrument!! jucaria si papusia in mana iscusitiloru si a instelatoriloru, cari ei rapeseu averea, ei surupa starea materiale; — se-lu invetiamu si instruamu, in ce modu si pe ce cale pote se scutia mai multu rodu din pamentulu ce-lu lucra cu sudarea fetiei sale; — se-i aratamu sî deschidemu calea, pre care se-si pota câștigă panea, si atunci, deca-i lipsesce pamentulu de ajunsu — se-lu indrumamu la industria si la măiestrii si la alte moduri de castigu, cari asecuréza unu train alu vietiei cu multu mai usioru decatu lucrarea cea grea si de multe ori nemultiamitoria a pamentului astfeliu de cultura a poporului înaintata si asecurata, e asecuratu si venitoriulu si esistinti’a lui si prin elu esistinti’a nostra nationale! Alu douilea scopu ce si-a propusu asoc. nostra e literatur’a romana! Ce e literatura unei naţiuni? e istori’a ei, e complessulu tuturora nestiintieloru, fapteloru si scopuriloru ei! e monumentulu celu mai maretiu, celu mai tare alu esistintiei unei natiuni, care prin neci unu evenimentu, neci o furtuna nu poate se se derime, se se ruineze. Monumentele de metalu, de patra, fia chtu de tari, le strica, le derima tempulu, — literatur’a nu! literatur’a se poate numi eterna. Ce monumentu mai demnu si mai duratoriu putemu noi dara pune natiunei nóstre, decktu marindu, sporindu si infrumsetiandu literatur’a romana. In cktu a ingrigitu asociatiunea nóstra de cea d’anteia, (de cultur’a poporului) si in cktu a cultivatu si inaintatu a duo’a (literatur’a) nu vreu se esaminezu astadi, imi tienu vise de datorie astadi, candu ultima ora sunt fericitu a vorbi din scaunulu presidiale, a face amintire despre cele doue resultate mari si momentase, ce le pote arată asociatiunea noastra in acesti trei ani din urma, adeca intemeiarea fatei asociatiunei prevedinta in §. 33 alu statuteloru si a agentureloru tienutale; — mai incolo a trage atenţiunea onoratei adunari generale spre cele duoe scopuri ale asociatiunei nóstre, adeca alu inaintarei literaturei romane si alu culturei poporului si a ve rugă domniloru, că la aducerea decisiuniloru asupra budgetului se binevoiti a nu perde din vedere aceste dupe scopuri principali ale asociatiunei! Publiculu romanu a vibratiosiatu cu căldură si a accunsu totudeauna cu mare zelu intru ajutorirea asociatiunei; dovéda deplina sunt resultatele adunariloru gener. mai alesu ale ceioru trei din urma, dara cu deosebire alu acestei adunari, alu adunarei de fatie! Pentruck ce insemneaza alt’a multimea acea numeroasa ce e adunata aici, decktu ca asociatiunea care si tiene adunarea gener. astadi, e inbratiosiata cu căldură si cu zelu de catra publiculu romanu; decktu ca publiculu romanu se intereseza de prosperarea ei, ca publiculu romanu cunosce insemnatatea si poterea asociatiunei remane că aceia, cari conducu afacerile ei se lucre in spiritulu si in ductulu scopuriloru ce si-a propusu asociatiunea! Neci unu tienutu din Transilvania pe unde s’au tienutu adunările gen. nu s’au aratatu mai cu multu zelu si simpatia catra adun. gen., decatu districtulu Naseudului si inpregiurulu lui, dara neci ca este unu altu tienutu in Transilvani’a afara de Brasiovu, a cărui poporatiune se fia facutu mai mari sacrificie pentru înaintarea culturei poporului si se fia datu mai multe dovedi, ca virtutea romana n’a apusu, si déca s’a si sugrumatu vr’odata, ea era a inviatu, incktu poporatiunea din districtulu Naseudului! Cu totu direptulu se pote dice despre elu, ca virtus romana vediviva! Ve puteti dara intipui fratiloru Naseudeni cu cata plăcere, cu cata multiamire si doru amu alergatu noi in midiuloculu D-vóstre, desi ati fostu uitatu a ne chiamă in anulu trecutu in midiuloculu D-vóstra! Dar sângele nu se face apa, cu tóte ce, pe cumu s’a vediutu, v’ati fostu superatu pre noi pentruca nu amu venitu candu ne-ati chiamatu, totusi vedemu si suntemu convinsi, ca nu cu mai putina iubire ne-ati primitu acumu, decatu ne-ati fi primitu, acuma e anulu, pe candu ne-ati fostu chiamatu, pentru acea primiti salutarea noastra fratiésca cu unu, bine v’amu gasitu. Ve salutamu fratiloru cu: Salvac Pomuli parva nepos! Dloru pre toti cari nu v’ati pregetatu ostenéal’a si ati alergatu la aceasta adunare, că se lucrați pentru înaintarea scopuriloru asociatiunei de o parte, era de alta că se conferiți la inaltiarea si infrumsetiarea serbatoarei cei mari natiunale, care astadi o prasnuimu! adeca aniversari’a nascerei asociatiunei! Ve salutu domniloru si ve rogu, că cu cunoscut’a ve promptitudine si zelu se conlucraţi a termină agendele acestei adunari gener. cu resultate dorite! A 10-a adunarea gener. a asociat* trans. o declitaru de deschisa! Propunere. Permiteti-mi dloru, că in ante de a trece la ordinea dilei, se-mi inplinescu o datoria santa, dara trista catra memori’a unui membru alu asociatiunei nóstre! Crudel’a morte érasi a rapitu din midiuloculu nostru pre unu membru fundatoriu alu asociatiunei nóstre, pre fostulu advocatu, comite supremu, ablegatu dietalu si in urma septemviru la curt’a r. ung., pre Emanuilui Grozsdu. — Permiteti-mi onor. domni si fraţi! că se sacrificu câteva minute din tempulu mesuratu pentru agendele adun. gener. — memoriei acestui frate alu nostru! Cu acestu sacrificiu ei suntemu datori lui nu numai că unui membru fundatoriu alu asociatiunei nóstre, — ci mai multu că unui promotoru potente alu culturei natiunale! Una aparitiune memorabile in viétia, cu faptele publice, adeca faptele făcute in interesu publica, ale barbatiloru nationali, rara se judeca cu cumpănă direapta, pana ce acestia se afla in vietia, ba nu numai