Tribuna, iulie 1907 (Anul 11, nr. 145-169)

1907-07-01 / nr. 145

14 Iulie n.­ion? Slavoniei şi Dalmaţiei, drept garantat prin pactul fundamental dintre Croaţia, Slavonia şi Ungaria. Acest pact face parte din constituţia celor două ţări şi nu poate fi sucombat decât tot în felul în care a fost alcătuit, adică prin consimţămân­tul ambelor ţări. Prin urmare ,noi reprezentanţii naţiunei croate, vedem în acest proiect violarea acestui pact şi depăşirea atributelor constituţio­nale ale acestei camere şi călcarea constituţiei. Noi reprezentanţii Croaţiei şi Slavoniei nu voim să consfinţim această ilegalitate, conlucrând la desbateri, ci protestăm în chip sărbătoresc împo­triva prezintării acestei şi părăsim camera aceas­ta vom face exercitarea mandatelor noastre atâr­­nătoare de la voinţa camerei croate. Ministrul de finanţe Kossuth : Guvernul nu a înfrânt, cum zice dl Tomişk­i, obstrucţia. De­putaţii croaţi au abuzat de regulamentul camerii şi atunci guvernul a uzat, dar nu a abuzat de el pentru a pune capăt faptului de a se prăda vremea camerii. Dânsul a mai spus că acest conflict a înrăutăţit antipatiile dintre Ungaria şi Croaţia. Din partea ungurească pe cât ştiu nu a existat nici o antipatie şi este de regretat că din partea Croaţiei există, şi că ea a fost înăs­prită prin faptul că Ungaria a uzat de dreptul său de a cere ca funcţionarii căilor ferate să ştie ungureşte. Proiectele de faţă nu cuprind nici o violare a constituţiei şi nu avem de gând să comitem aşa o faptă. Până acuma în Croaţia funcţionarii căilor fe­rate nu au fost ţinuţi să ştie limba croată, iar proiectul de faţă înscrie această datorie în lege. Dar domnii croaţi nu vor să înţeleagă aceste lămuriri ale noastre. Toată mişcarea croată este lipsită de temeiu şi nădăjduim că naţiunea croată va reprobă pe reprezentanţii ei. Noi avem cele mai mari simpatii pentru Croaţia şi regret , că prin concepţia lor greşită, reprezentanţii Croa­ţiei au tulburat bunele relaţii dintre Croaţia şi Ungaria. După cuvintele ministrului, magnaţii croaţi au părăsit sala. Şedinţa se ridică la orele 121/2, din Grofiia. Spiritul dujmănos ungurilor. In Agram este linişte dar din Warasdin se vestesc nouă manifestaţii ostile unguri­lor. O mulţime mare a percurs străzile ora­şului, scoţând strigăte împotriva ungurilor. Geamurile tuturor caselor locuite de un­guri au fost sparte. Proprietarii de case au reziliat toate contractele de închinare cu chiriaşii unguri şi neprimindu-i nimeni în casa sa, ei vor trebui să părăsească toţi oraşul. In felul acesta admirabil de solidar, croaţii ştiu să se cureţe de duşmanii na­ţiunii lor. In Agram comitetul executiv al coaliţiei serbo-croate continuă conferinţele sale. El e hotărît să publice un manifest către po­porul croat. Supilo a fost însărcinat cu re­dactarea acestui manifest. Cu privire la tac­tica de urmat, până acuma încă nu s’a sta­bilit o unitate de vederi. O parte a coaliţiei crede de cuviinţă de­ a-şi da demisia din man­datele ei de deputaţi. Partea cealaltă este de părere contrară. Zilele acestea se va aduce o hotărîre în chestiunea aceasta. Voturi de încredere. Asociaţia regională a profesorilor secun­dari din Agram a adresat un vot de încre­dere deputaţilor coaliţiei sârbo-croate pentru atitudinea lor în camera ungurească. In oraşul Essegg consiliul comunal va fi convocat spre a da de­ asemenea deputaţilor »TRIBUNA« croaţi un vot de încredere, iar banului Ra­­kodczay un vot de blam. Banul era să fie pus în stare de acuză. Un deputat croat a declarat unui ziarist, că dacă dieta croată nu ar fi fost ajurnată, intenţiunea deputaţilor ar fi fost de­ a pro­pune punerea supt acuză a banului Rakod­­cza. Pentru aceea zise Zagorac, banul a ajur­­nat camera. Al doilea act de guvernare al său va fi disolvarea camerii. Atunci noi vom avea prilejul de a pre­găti o campanie electorală straşnică şi ea va întări partidul nostru. Ce va face atunci guvernul din Budapesta ? Nu ştiu. In orice caz nu rezistenţa noastră se va clătină mai degrabă. Les von Ungarn »Pester Lloyd« aduce ştirea că mişcările croate sunt puse la cale de primarul Vie­­nei dr. Karl Lueger şi de dr. Frank, şeful partidului starcevician. Scopul mişcării este de a deslipi Croaţia şi Slavonia de Unga­ria şi de a proclama unirea lor­ cu Dalma­ţia sub stăpânirea Austriei. Dieta dalmată va aduce o hotărîr­e în sensul acesta şi Lueger nădăjduieşte că parlamentul austriac va ratifica această hotărîre. Boicotul industriei ungureşti. In Croaţia s’a hotărît boicotarea indu­striei ungureşti. Astfel lăcătuşii din Agram au hotărît să nu mai facă din Ungaria nici o comandă. Intre negustori se face agi­taţie pentru a rupe orice relaţii comerciale cu fabricanţii unguri şi pentru a întră în relaţii de afaceri cu fabricanţii austriaci. O frumoasă sărbare românească în America. In timpul din urmă românii din America au înfiinţat mai multe societăţi cari toate dovedesc sentimentul de solidaritate naţio­nală care trăieşte între ei. Reproducem mai la vale după ziarul »America« din Cleveland un raport asupra sărbărilor înălţătoare avute loc cu prilejul sfinţirei stindardelor societăţii de ajutor mu­tual »învierea d­in Martinsferry şi ne bucu­răm că fraţ­i noştri ne fac atâta cinste din­colo de ocean, răspândind o faimă bună numelui de român. Sărbătoarea dela Martinsferry. »încă în părţile acestea nu ni­ s’a dat să vedem ceva mai frumos şi mai important decât conduc­tul, pe care l au aranjat românii cu ocaziunea sfinţirei stindardelor lor. »Deputaţiuni din toate părţile, Cleveland, Pitts­burg, şi alte oraşe îndepărtate, până şi dela Chi­cago şi New York au luat parte, reprezentând pe conaţionalii lor. »Pe la orele 10 pleacă din partea de est a o­­raşului în conduct frumos la Hala »Armory« unde preotul Moise Balea, în ritualul lor, încreştineaza steagurile, iară comitetul (proeminent men) în ge­nunchi jură credinţă steagului american. »Aproape către ora unu ieşind din hală s’au aranjat din nou într’un rând de mai multe sute şi sub mai multe steaguri (și din alte oraşe veni­seră cu steagurile) şi au cutreerat, cu muzicile în frunte, stradele mai principale până la hala lui Mild, unde s’a dat un banchet. înainte de de­jun, dacă beai un jumătate de pocal de apă am­a­r­ă 000 •­ ScuimiaUianei, stomacul neregulat îl aduce în ordine în decurs de 2—3 ore, buă şi prăvălie de coloniale. Preţul unei sticle mici 30 fii., mari 50 fii.; Medicament foarte bun pentru împiedecarea boalelor interne, tot aşa are efect admirabil la boale de stomac, in­testine şi de sânge, tot aşa în contra îngrăşării, contra trohnei­­respirării grele, gălbinare, umflarea ficatului și fierei, dia,­bită, vână de aur, podagră, reumă și multe boale internei Comande se pot face la Schmidthauer Lajos, farmacist în Komarom. Se poate căpăta în fiecare farmacie ma­­să nu se confunde cu altă apă amară. . . ■ -----. Pag. 3. »Deosebit de frumos s’au prezentat călăreţi, în costumele lor originale: membrii împodobiţi cu cocarde şi panglici trei colore, sub steagurile lor, trăsuri etc. Ordinea a fost perfectă şi şi-au sus­ţinut-o ei singuri. Alta foaie americană scrie: »Românii­­euro­peni din partea estică au arătat ieri la sărbători­rea lor, atâta ordine şi disciplina, precum nici ce­tăţenii americani nu pot să o facă mai bine. Ţara va avea întrânşii fii harnici şi de »ordine«. Da, mulţumită fraţilor români din loc şi jur, în. societăţi cari şi-au trimis stindardele, dilor delegaţi, tactului observat de comitetul aranjator şi de comitetul societăţii şi mulţumită lui D-zeu că a dat un timp aşa de frumos; reuşita a fost splendidă şi noi românii am stors, cu ocaziunea aceasta, admiraţiunea străinilor, dar totodată le-am impus şi respectul. Naşi ai steagurilor au fost dl Bowie şi d soara Olga Pocani (steagul american) şi dl Panti­­limon Grama şi d-na Eva Filimon (steagul na­ţional român). Banchetul­­ a deschis dl preot Balea prin o rugăciune, iar după aceea la dorinţa comună l-a şi prezidat. Toasturi şi vorbiri au fost din greu, dar cu măduvă şi în termeni scurţi. Din partea tuturora se observa tonul solemn şi respectuos faţă de harnica societate »învierea« şi membri ei, precum şi o grijă, un fel de dorinţă întru prosperarea acestor instituţiuni, fie că s’ar uni cu toate într’una singură şi puternică, fie că s’ar afla alt mod întru de a se sprijini şi încuraja una pe alta. Ca să nu uit să spun, înainte de ce voiu numi pe aceia cari au ţinut discursuri şi pe cari i am putut ţinea minte, ca săi amintesc aci, ca s’a beut câte un pahar şi în sănătatea acelora cari ne conduc, cari ne sunt dragi şi sunt aşa de departe: I. P. S. L. Metropolitul loan Meţianu şi Metropolitul dr. Victor Mihályi de Apşa, dr. Alex. Vaida de Voevod, d­oii deputaţi, societăţile româneşti, poporul român, Bowie etc. Au vorbit: dl Bacila, pentru societatea »Lu­poaica« şi »Dorul« din New-York; dl preot Balea; dl Schitea (»Ulpia Traiană«, Erie); d-nii Forsea şi Marcu Lazar, (»Dacia­ Trăiană«, Ne­­wark); dl Gerasim Bota, (»Carpatina« Cleveland); dl Popaiov, (»Vulturul« Homestead); dl Bowie, (doreşte să înveţe româneşte); dl Vasile Stănescu, (»Carmen Sylva şi »Luceafărul« Cleveland); dl Velcelean, (»Traian«, Canton); dl Gem. Cârjea, (prezid. »învierea«); dl P. Constantin, (»Transil­vania« S. Sharon); a cântat apoi: Barbul Lăuta­­riul; dl Cl. Cârjea, (»Seul« Salem), (Transilvă­neană«, Ind. Harb), prin delegatul său, dl Petru Duma. Înaintează scrisoare: dl Lugojan, (»Unirea română«, Erie); dl Serb (»Filiala Învierea«, Bru­­wood) dl Vasile Șerban, (»Mihaiu Viteazul« Fo­­lansbee); dl Cor. Lazea; dl dr. Blackford; dl L. Hugo. Steaguri, cu ocaziunea aceasta, am mai văzut: pe ale »Carpatinei« din Cleveland, »Transilvane­­nei« din Indiana Harbor. Reuşita materială încă trebue să fie foarte fru­moasă. Eu spun atâta, că spre înserare m’am în­depărtat dela banchet şi că aşa ceva nu am mai văzut la românii de aici din America; poate de aici înainte!« Din Echiş. Turcul te bate, turcul te judecă. — Prigo­niri și iar prigoniri. Românii din Beiuş şi jur au protestat energic împotriva faimosului proiect şcolar a lui Appo­­ponyi, într’o adunare poporală bine cerce­tată. Sunt cunoscute întâmplările sau mai bine zis infamiile adunării de la Beiuş, nu e nevoie a Ie mai repeta. Dl deputat Ştefan C. Pop a şi interpelat în dietă în chestia infamiilor şi volniciilor săvârşite de administraţie şi contele Andrássy, ministrul

Next