Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1859-05-10 / nr. 1
-”--3-Stiunna Moșn îna. -onințțiiniiiie- Aseasta foie ese de dpoe ogi re sertemana. Abonamentele se gasp in Ianei la dighestia goiei strada 8. Surighidon, iag în Paspighesti pirghin distghiste la esteditoghiile rostelog. PREȚUL pe Rahnu 42 li anu 42 lei, PREȚUL pe 1 anu 2 galbeni. IAȘII, DUMINICĂ 10 MAI 1853. ANUL 1. No. - - - FȘcetitiu Puntul nostru de purcedere, de Dacă cetitorii nostri ar cere la noi unu programu, o profesie de credință în puntul ume, n'amu sta mult la gănduri , și le-amu zice. Nu se cade să stămu a ne întreba în toată dimineața pe ce cale să apuîn cătu se a cămu de la 1848 încoace: „Pre această linie, navemu de cătu tinge de principiile regenerărei noastre naționale, neîncetatu le-amu văzutu profesate mai de toți acei ce au ambiționatu a ocărmui lucrul publicu, și de toți acei ce, în sfera ideiloru, au aspiratu a da o impulsie reformătoare. În singuru puntul de ași care, în puntulu de purcedere, s'au întămplatu toate desbinările. Totuși, ca la anul 1848, și în 1858 amu văzutu, în toate grupurile politice, persoane oneste și de bună credință îmbrățioșăndu cu ardoare, și mai întăiu de toate, steagul reformelor dinlăuntru. Căci, întru adevăru, nu este, nu poate fi patriotu sinceru care să nege că regenerarea noastră națională trebuie să înceapă, trebuie să purceadă de la emanciparea poporului, de la reforma stărei sociale a țeranului. Gazetele unite (Stepa șal.) strigă acumu (vezi n. din 17 aprilie) din toate puterile: e Să găndimu seriosu la aceea ce pănă acumu amu uitatu cu desăvărșire: reforma socială,a merge pe întrecute cătră ținta dorită dinpreună cu toată presa romănă, fără de a subordona cuestia îmbunătățirei situației pooastre politice la cuestia multu mai presantă a mirei și înfrățirei claseloru prin îmbunătățirea soartei țeraniloru, noi zicemu numai că de la această dinlăuntru îmbunătățire se cade să purcedemu, că de aci să ne apucămu de lucru. Și dacă amu mai are contrazicători acumu, le-amu zice cuvintele Măntuitoriului lumei: Farisee oarbe, curățește întăiu partea din lăuntrul paharului și a blidului, ca să fie și cea de afară curată. Voma susține principiile de reformă interioară ce cu 11 anni mai 'nainte, în maiu848, le-amu impărtășitu împreună cu ceata știantă a junimei patriote din Moldova, vomu susține și vomu propaga, ca pre Crezul nostru politicu, bazele de legi organice ce au (în iunie 1848) din mișcarea poporului romănu din țeara Romănească. Deai tărziu aceste și principii de regeneras'au rostitu solemnelu în fața Europei pe tribunele adunăriloru aodlor din Iași și București. Astăzi, în fața tribuneloru maiestăței naționale, recunoscută de marele puteri Europene prin Convenția de Paris din 7(19) augustu, noul organu alu opiniei publice, Trioaromană, organu fidelu al reformei genrale a patriei, nu va fi nici mai puținu serideă „ui mai puținu demnă de chiamarea unei foi libere și neatărnate. Ceea ce în maiu 1848 era o simplă den de Tr mani, astăzi în maiu 1859 este a și espresia publică prin care se manistă este puncte plecare, după ce însuși în sinul Adunărei elective ministeriul actualu au zisu că ereformele sociale sunt destinate a consolida nația Romănă.” *). Noi zicemu că, unu guvernu ce nu se razimă în poporu, nu este capul nației, ci este sau o dușmană împilare sau guvernul unei facții, spun tem sesti, igorteg dicitias, apt fenise, apt aligias ores, ghem rublisam teneant, est fastio, zice oratorul Romanu. (De Cerulesa, Dib. CU. e Primariul ministru, nu sîntemu la îndoeală, are încă viu întipăritu în memoria sa oarecare programu în 6 ponturi subscrisu de compatrioții Moldoveni la Brașău, cu data din 24 maiu 1848. Noi avemu sub ochi o copie autentică și o dămu sub propria noastră respundere în critica publică. Numele ce au acoperitu această declarare de principii suntu astăzi ai partidei așa numite naționale liberale. Însă publicul, dimpreună cu noi, se întreabă: dacă este o partidă liberală, pentru ce arăta sfășiere, atătea pismășie personale? Domnilor, a cărora nume vi le găsimu împreunate în Declararea de principii pentru refoorma patriei, Domniloru M. Costachi, Cos tachi Negri, Vasile Alecsandri, Lascar Roseti, Gr. Balș, T. Sion, Curie, G. Cantacuzin, G. Si op, N. Iopesco, ați uitat pre ce ați subscrisu la Brașău în 24 maiu titlu? Lăsămu a întreba țerina celor morți, cum a lui Petru Casimiru, a lui Alecu Rusu, a cărora nume le vedemu pintre ale D-voastre, dar, Domnia voastră, carii sînteți vii, carii stați aci la guvernatul Statului, carii vorbiți de reforme sociale, carii serviți cu credință noua ordine de lucruri proclamată de Europa întreagă, Domniavoastră cumu găndiți să puneți în lucrare principiile profesate la începutul carierei voastre politice ? vă adresămu această întrebare, la care publicul, credemu, nu va întărzie a se asocia după ce eată dămu publicitate frumosului programu de la Brașovu. Principiile noastre pentru reforma patriei. „1. Desființarea boierescului și a orice alte dări a locuitorilor săteni cătră proprietari. „2. Ridicarea beilicurilor, a lucrului șoselelor și a tuturor împovorărilor, puse asupra sătenilor, fără de plată din partea stăpănirei. „3. Improprietărirea locuitorilor, fără de nici o rescumpărare din partea lor.”) „4. Nimicirea tuturor privilegiilor, și prin urmare deopotrivă purtarea sarcinilor Statului de cătră totu poporul îndeobște, precum și deopotrivă împărtășirea lui din toate drepturile politice și civile. 4. Întemeierea instituțiilor a țerei pe principiile de libertate, egalitate și frățietate, desvoltate întru toată întinderea lor. „6. Unirea Moldovei și a Valahiei într' unu singuru Statu Romănu. Aceste frumoase principii vor fi puntulu care ca un fidelu eco al zostrelor representative din Iași și București se va aplica a reproduce, întru întinderea putincioasă, toate desbaterile Adunărilor elective. Spre a înlecui, înse, publicului înțelegerea și a'i arăta lucrărilor legislative, vomu da suma cea mai scrupuloasă de desvălirea chestiilor de principiu ce, cu ocazia desbaterilor parlamentare, se voru agita la tribuna națională. Polemica vomu ține-o strictu în marginile cuviinței; dar nu o vomu restringe din nici unu motivu trasu din simpatiile sau antipatiile noastre pentru bărbații de Statu ai zilei. Voimu ca soia „noastră să fie icoana vie a opiniei publice, neatărnată și nelegată de nici o ceată politică, de nici unu singuru omu politicu; voimu încă să poată fi cetită și de acei pentru carii, dar fără de carii, au să se facă și să se prefacă legile în ființă, pentru ca să se puie în armonie cu marile principii sociale depuse în articlul 46 al Convenției din 7 augustu 1858. Independința noastră nu va fi numai un cuvăntu secu: ea va sta în fundul lucrului. Și constituționalismul nostru va fi însuflețitu de respectul pentru lege, de păzirea legalităței; înse pentru noi ordinea legală nu e o mărginire a liberei discuții, a controlului publicităței, ci este numai mijlocul cel mai priinciosu de a îmbunătăți însuși legea. Nici o dată nu ne vomu ține orbi și de o regulă ce ni s'ar păre, ce s'ar părea cuiva în publicu, că ar fi dreptu și cuviinciosu de a se cere, pe căi legiute, asămănarea ei căt mai multu cu prototipul nestrămutatei dreptăți. Așa în cuestiea îmbunătățirei soartei țeranului, bunăoară, vomu fi, fără de pregetu, atentiei a nu se înstrămbătăți nici familiile rurale ce împoporează satele marilor proprietari și formează cetățenii împovorați numai cu îndatoriri cătră Statu și desbrăcați de toată înmurirea legitimă în guvernămîntul țerei, nici cetățenii înstăriți ce dupre disposițiile constitutive formează singuri corpul alegătorilor prin care se representă macar căt de nedeplinit suveranitatea națională. Cu unu cuvăntu, în cuestia reformeloru din lăuntru ne vomu ține stricta legalitate cerănd, dupre litera și spiritulu Convenției din 7 (19) augustu, reforma completă și fundamentală a așezemintelor opresive, desființarea privilegiilor de clasă. Nu puneți lumina subt obrocu, ci o puneți în sfeșnicu să lumineze tuturoru, au zis Măntuitoriul lumei. Lumina, zicemu și noi, nu ne lipsește de totu, ci de lipsă este a o pune în sfeșnicu. Aceasta va fi străduința noastră de toate zilele. Căci sînt, sînt destui carii dau lumina, cu mare meșteșugu, dintr'o parte, sau dintr'alta, de sus, sau de giosu, de după perdea, dupre cumu vroiu ca să lumineze deplinu sau să albească numai puținu obiectele din întunericu. Așa iscusită mesterie de a slobozi lumina asupra lucrurilor și asupra oaminilor, pentru a îmbrobodi adevărul, nu este treaba noastră, cariine vomu pune AII o mare necesitate politică:ndamentală se mai a vechilor așăreminte, îndoește acumu că aci reforma Nimene” din 5 maiu. Atîmdin de plecare al desbaterilor Tribunei romane, în Vezi Monitoriul Moldovei (Acestu proprietărirea partea Statului. puntui au fostu apoi refigiatu așa locuitorilor cu despăgubire i