Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)

1860-01-24 / nr. 60

Onorat Domniei sale Domnului Iancu Hot­­vanu, gerantul foiei Trivuna Romana. Acestu ministeriu comunică domniei vaastre odată cu aceasta în copie decisiunea Curței tu după reclamația întinsă de domnul Iancu Rosen, în contra unui articolu inseratu în ne­voiți a da cuvenita publicitate nul fonei domniei voastre, conformu stirea 43 din legea presei. Ministru Secretariu de Stat la depart. Dreptăței C. MICLESCU. Șeful secției T. Botescu. Secțiea I. N­ 504. 1880, ianuari 19. Se va osecuta. 1860, ianua­ri 16. (Sub­serisu)­Alecsandru Ioan. Princiare cuprinsă Tribuna Romana, cu în raportul n” 55, urma­­n'” 33, și vă invită să fi­­prin orga­­cu­ro­­ Sighiurna Moșina, numai a­ceală propoziție, pentru că dacă Tribuna sau învoitu a prece în eoile sale acelu i vvodi, sau cuvenitu­l al păstra ca să dovide pască adevărul conformu cu legiuirea § 33 din legea presei, care pune supta responsabilitate pe gerantu pentru jur­­nalului său. Curtea Princiară cunoaște urmarea Domnului ge­­rantu ne­îngăduită de legea presei artic. 44 litera I și aplicabilă la artc. 8 din­­ 45 și prin urmare hotărăște ca pe Domnul Iancu Holbanu gerantul Tribunei Romane să se supuie la închisoare de mă­­năstire pe timpu de una lună zile. Aceasta fiind hotărărea Curței Princiare a Mol­­dovei cu răspectu se aduce la cunoștința înălțămei voastre. A înălțimei voastre plecați servi. (Sub­ scriși) A. Catargiu, A. Doniui, P. Manu C. Vărnaru, St. Silianu, A. Manoliu Cărlănescu. Dir. H. Cerne. Șea secsiei din canfeleria ministeriului justiției. T. BOTESCU. 1 Secsia a S. No 55. T. Cerne, 1860 ianuarie 15 zile. Pentru Copie conformu cu originalul, șef secsiei­ ­ onzinui VAFCER V destulare­a viitoarelor nevoi în administra­­ție, în magistratură, în armată, în finanțe și în lucrările de folosință publică. Cu aseminea țintiri, înjghebănduse lucrarea statisticei din Moldova, s'au pornitu adunarea materialurilor brute prin mijlocirea unoru tablouri în care, știința și cerințele practice s'au combinatu într'unu chipu precătu de com­­plectu preatăta și de simplu. Esperiența au doveditu că, matematicește vorbindu, apli­­cațiunea au giustificatui toate prevederile teo­­riei. Monitoriul au publicatu numele mai multor delegați, carii în terminile prescrisu, au sevărșitu lucrarea la care au fostu che­­mați. Drept aceea, puindu la socoteală pa­­ralisia lucrărei aduse prin observările Comi­­siunei centrale și prin oposiția făcută de mai mulți deputați ai Adunărei elective, lu­­crarea statistică, de­și împedecată, totuși se săvărșăște, înse cu o sporire de cheltuiele. Nu este destul de a aduna materialurile atătu de variate și atătu de numeroase cumu sunt acele cuprinse în mai mult­ de 700 de rubrici deosebite, ci trebuie ca aceste să se încredințeză unui arhitectu iscusit­, care să știe a pune pe fie­care la locul ei, și așa să ridice unu monumentu științificu și naționalu cu toată soliditatea și utilitatea atătu pentru grecutu cătu și pentru presentu și viitoriu. Cu toate că șinisteriul din București­­ au începutu mai întăiu a se ocupa de facerea statisticei, înse elu au fostu celu mai de pe urmă care s'au apucatu de lucru. Pe căndu în Moldova erau terminate mai multe sute de sate, în țeara Romănească abia se dau poronci, în 24 octomvri, de a se numera ca­­sele din sate și tărguri de cătră Logofătul satului de'mpreună cu duci aleși, de a se nu­­mera capii familiilor, de a se impărți în zeceși, și în sutași, care să facă anchetă sta­­tistică la căte 10 case de fie­care și să pregătească în acestu chipu materialurile de data comisarilor ematistici. În 10 octomvri s'au alesu membrii comisiunelor în toată țe­­ara. În 10 noembrie comisiunele s'au întrunitu în rezidența districtului unde au petrecut 3 zile în lămuriri de chipul lucrărei, și după 5 zile, ei s'au aflatu la sub­prefecturi, de unde au și pornitu cu lucrarea. Terminele de făcutu statistica in Țeara Romănească s'au ficsatu a fi de duoe lupi. Așa dară acumu trebuie se fie și săvărșită. c Cheltuieala pentru o comisiune este de 1200 lei pe lună, osebitu de 400 lei pentru transportu și de 300 lei pentru canfelerie. În circu­­larea cătră Săteni ministerul de Interioare încene zicăndule: ”Fraților! Este știutu că catagrafia de păpă acumu, au fostu numai pentru birnici; și birpicii a fostu numai cei săraci. .. Noua lege împune datorii că la spesele Statului să contribue toți după starea și averea lor.... Astăzi numai e a­­cea catagrafie; astăzi sunt toți deopotrivă supuși a purta sarcinele obștești. Toți lo­­cuitorii sunt deopotrivă înaintea legei”. Statistica Perei Romăneșii are numai 8 tablouri, din care 4, însemnate cu litere, sunt relative la avere, iar celelalte patru, însem­­nate cu cifre romane, sunt făcute pentru re­­censimentul populațiunei. Aceste tablouri po­­argă pașinile următoare: A. Casele și vitele V. Pugurile lucrătoare a pămăntului, S. Ave­­rea nemiș­cătoare, D. Cadastrul moșiilor, I-agricultori, P. meseriași, S. favricanți, IV petuțitori. În tavela A începemu a vede că ministeriul din București căugăndu a sim­­Do­nui­rea de Tecuciu­că care la puterea Art. de D. Rosen, acestora s'nu­crămi, Corten derăndu că veniți spu întreă poeasta a D-lui poviții reclamație cere­a atunci în pregătiți cătă și fopte n și o­ut­­a Prea Îpolțate Doamne. Rosen, dreptă­­pei reclamănd în contra gerantului fuei Tribuna Ro­­măno, pentru unu articolu inseratu în acea foaie cu Ne 22 sub cuvinte și calomniatu în lucră­­rile ce au făcutu ca Revizoru ministeriului interioru în niște cauzi atingătoare de niște moderări de la districtulu Tecuciu prin trecire în acelu artic aru fi luatu de la mai multe fețe ca să acopere a loru fapte; și această reclamație recomendănduse Curței Princiare spre lucrare după legea presei, pe gerantulu respunzătoriu al Trivunei, cu invitație ca se nie la înfățoșare cu reclamantulu aducănd și pro­­pusulu izvodu, iar pe de alta după cererea Domnului apăndu în privire că prin 55 din legea presei, se îndatorește pe gerantu a dovedi faptele împutate unui funcționar, considerăndu că acele fapte ca revi­­zoru al sinisteriului interioru, ca au prevăzut litira -i­ din visa lege, că Domnul Io­­nescu spre apărarea gerantului au înfățoșatu atunci co­respundent și că aru fi găsite în hârtiile Revi­­zorului în vreme căndu era spriitorulu seu, consi­­derăndu lă D-lui Rosen la 26 septempuri au pornitu considerăndu că după această corespundență, Gerantul însemnau­, din cau­zi, că pu să pute s'au publicatu și prin înmăna invi­­tația cetră Giușcă s'au adaos a se termina pentru 12 timpurii care Monitoriul a D-șit Ionele Holbanul, și a împuternicitului său Domnul N.Ionescu, și după ce s'au datu lectură reclamației articulului în cestina și osevitelor la­­principră deliverănd asupra tuturor împrejjurărilor, și considerănd că Domnul gerantu n'nă putere nici cum ai doveli faptele împutate pu voitu­l să agiuga cu colo propoeș de Saunde Șiuimea prin scrisoarea recută în Prinula­ve­n' 32 însă și aceasta se considerează STATISTICAĂL. În Țeara Romănească. Una din lucrările cele mai însemnate s'au întreprinsu, cătră ministerurile din Principatele­ u Unite, este facerea Statisticei, adecă a inventariu­­lui țerei. În sevărșirea acestei lucrări, locului, amănduoe ministerurile din au apucatu duoe căi bucurești și din Iași. Celu din Țeara Romănească, cu respectu pentru formele nouelor instituțiuni costituționale, au făcutu unu proiectu de te­­multă înțelepciune pe ministeriu de al aplica provisoricește, celu din Moldova, să­­prescrie a se face catagrafia locuitorilor la toți șepte ani, au urmă catagrafie­­unea facerei statisticei. În fine, de s'au care au trebuință puterile Statului, spre proiectu de lege și acelu în de luatu și pornitu Esperiința a lucrarea in al noule anu cu fondurile luate din economii și cu acele din casa Statului, ficsate pentru cea din făcută în Moldova și în Țeara Romănească, cu va aduce fiesa definitivu acestu serviciu publicu și comunu ambelor Principate. În lucrarea statisticei, celț a întărit o tendiță separatistă Principate­ unite în spastele regiuni. Nici Muntenii, nici Moldovenii nu potu ave prezența fi inventatu statistica. Prin urmare, și ani pănă astăzi, dar ănpă și de a ave toate cele­­unii și alții ar fi pututu a se uni pe terenul științificu în aplicarea sta­­tisticei luănd'o de la națiunele civilisate În Moldova, lucrarea statisticei nu s'au blănu­­itu în bohotu. Aice s'au luatu sistemul de stati­­stică descrisu de profesorul de economia poli­­tică la școala de poduri și de șosele din Paris, D. Loserh Sagnieg. La aplicarea principiurilor s'au consultatu pozițiile de statistică a prin­­țului Neculai Suțu, și s'au dresit lucrările așa ca din ancheta poue să se poată ave d­­­are care să conrespudă la acele eponsate de prințul Suțul și să constateze progresul rea­­lisatu In cursul celor din urmă ani. Asemine s'au consultatu indicările din Gheografia Mol­­dovei, scrisă de Domnitoriul s'au căutatu o­biectele spre a toate lu­­Cantemiru, se pute termina­ de comparație între timpul cu 150 de mai în ocasi­­toate disposițiunele la 1852 și nu numai de a găsi cifrele de comparație pentru cerce­tarea sămilor Visteriei de lalte cioro neapăratu treupuitoare pentru vn­­lancu ne ființa că l'aru unui izvodu ca scris de de oparte s'au Rosen spre a se ave unu ieșnrea acestui cazu, unul din Redactorii acei toate lucrările respundeau­ susți viurări cauza aceasta asupra corespondentului era terminatu la 23 octomvri Ionescu ca atunci însă cu acelu terminu precum ficinal cu p­­ot încătu la Cărten Princiară store copuri prătu pra D-lui G Rolen prin 1I” Rolen, cu prătare mi comunicatu octomvri că nota în contra cătu și fi pusu peară Tribulei precume se vie prin Domnulu Rosen de la Curtea Princiară prezența D-lui Iancu Domnului tablou alu foi, căndu considerănd sa în acele lucrări s'au ordonatu de împuternicitulu­meu Domnului corespodență din 26 apgăstu subscrise de Arg. din foaia cu N' 22 au fostu în a și s'au ascultatu și Domnului Ionescu, menționată din și considerăndu încunoștiințatu ce toate dovezile relative în cuestie. în freptu păe articol se cere ministeriul înse Curtea s'au cetitu că după așa lui Giușcă, și pentru Pripciară D. Giuș­­că acesta Rosep și d-lor Fiind Dlui în ca inclinată Giușcă, 13 Iancu măna de și pe Domnii și 14 înŭ și a banii ce Holbanu acestui în pre­­Rolen, consi­­in­­doși liniei de purta­­holvanu însoțitu Neculai Ionescu verbalile pro­­Tribuna cu No 33, că acea privitoare nu să pute hotără în aratata a curentei inseratu prin § mini propesul ippodu după pr l­ pb în pantoșatu, giudecătoriei de au trimisu actele cu unu memuaru, du­­1859. Curtea Princiară în 58 din legea presei au întratu în cer­­prin asistarea în sean­ă atătu Domnului Rosen trecută în lui Giușcă în calulu con­­cuestia reclamată asupră 1859 apoi cu prespunerea și altulu ce s'au mai piu procedatu cătră cercetarea are­­35, și cale peni­că 44 și 6­ lupi plu­­se pe capul deosebite, zămănduse ge, lăzi l'au supusu pe ce să vede, este să realisază în cursul anului Adunărei elective, absținănduse definitivu, au autorisatu minele lelice ale de ce trecutu, de de din pu­­care cu alu vota Regulamentul organicu, care care se póte elabora unu lucru așăra urmă. ai­­și­ ­­­­( Vezi Tribuma Romani, no 18. -­­ 19, 24, 25, 28, 31, r 32, 36, 97, 30, 46, 40. 53. 2

Next