Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1860-01-24 / nr. 60
Onorat Domniei sale Domnului Iancu Hotvanu, gerantul foiei Trivuna Romana. Acestu ministeriu comunică domniei vaastre odată cu aceasta în copie decisiunea Curței tu după reclamația întinsă de domnul Iancu Rosen, în contra unui articolu inseratu în nevoiți a da cuvenita publicitate nul fonei domniei voastre, conformu stirea 43 din legea presei. Ministru Secretariu de Stat la depart. Dreptăței C. MICLESCU. Șeful secției T. Botescu. Secțiea I. N 504. 1880, ianuari 19. Se va osecuta. 1860, ianuari 16. (Subserisu)Alecsandru Ioan. Princiare cuprinsă Tribuna Romana, cu în raportul n” 55, urman'” 33, și vă invită să fiprin orgacuro Sighiurna Moșina, numai aceală propoziție, pentru că dacă Tribuna sau învoitu a prece în eoile sale acelu i vvodi, sau cuvenitul al păstra ca să dovide pască adevărul conformu cu legiuirea § 33 din legea presei, care pune supta responsabilitate pe gerantu pentru jurnalului său. Curtea Princiară cunoaște urmarea Domnului gerantu neîngăduită de legea presei artic. 44 litera I și aplicabilă la artc. 8 din 45 și prin urmare hotărăște ca pe Domnul Iancu Holbanu gerantul Tribunei Romane să se supuie la închisoare de mănăstire pe timpu de una lună zile. Aceasta fiind hotărărea Curței Princiare a Moldovei cu răspectu se aduce la cunoștința înălțămei voastre. A înălțimei voastre plecați servi. (Sub scriși) A. Catargiu, A. Doniui, P. Manu C. Vărnaru, St. Silianu, A. Manoliu Cărlănescu. Dir. H. Cerne. Șea secsiei din canfeleria ministeriului justiției. T. BOTESCU. 1 Secsia a S. No 55. T. Cerne, 1860 ianuarie 15 zile. Pentru Copie conformu cu originalul, șef secsiei onzinui VAFCER V destularea viitoarelor nevoi în administrație, în magistratură, în armată, în finanțe și în lucrările de folosință publică. Cu aseminea țintiri, înjghebănduse lucrarea statisticei din Moldova, s'au pornitu adunarea materialurilor brute prin mijlocirea unoru tablouri în care, știința și cerințele practice s'au combinatu într'unu chipu precătu de complectu preatăta și de simplu. Esperiența au doveditu că, matematicește vorbindu, aplicațiunea au giustificatui toate prevederile teoriei. Monitoriul au publicatu numele mai multor delegați, carii în terminile prescrisu, au sevărșitu lucrarea la care au fostu chemați. Drept aceea, puindu la socoteală paralisia lucrărei aduse prin observările Comisiunei centrale și prin oposiția făcută de mai mulți deputați ai Adunărei elective, lucrarea statistică, deși împedecată, totuși se săvărșăște, înse cu o sporire de cheltuiele. Nu este destul de a aduna materialurile atătu de variate și atătu de numeroase cumu sunt acele cuprinse în mai mult de 700 de rubrici deosebite, ci trebuie ca aceste să se încredințeză unui arhitectu iscusit, care să știe a pune pe fiecare la locul ei, și așa să ridice unu monumentu științificu și naționalu cu toată soliditatea și utilitatea atătu pentru grecutu cătu și pentru presentu și viitoriu. Cu toate că șinisteriul din București au începutu mai întăiu a se ocupa de facerea statisticei, înse elu au fostu celu mai de pe urmă care s'au apucatu de lucru. Pe căndu în Moldova erau terminate mai multe sute de sate, în țeara Romănească abia se dau poronci, în 24 octomvri, de a se numera casele din sate și tărguri de cătră Logofătul satului de'mpreună cu duci aleși, de a se numera capii familiilor, de a se impărți în zeceși, și în sutași, care să facă anchetă statistică la căte 10 case de fiecare și să pregătească în acestu chipu materialurile de data comisarilor ematistici. În 10 octomvri s'au alesu membrii comisiunelor în toată țeara. În 10 noembrie comisiunele s'au întrunitu în rezidența districtului unde au petrecut 3 zile în lămuriri de chipul lucrărei, și după 5 zile, ei s'au aflatu la subprefecturi, de unde au și pornitu cu lucrarea. Terminele de făcutu statistica in Țeara Romănească s'au ficsatu a fi de duoe lupi. Așa dară acumu trebuie se fie și săvărșită. c Cheltuieala pentru o comisiune este de 1200 lei pe lună, osebitu de 400 lei pentru transportu și de 300 lei pentru canfelerie. În circularea cătră Săteni ministerul de Interioare încene zicăndule: ”Fraților! Este știutu că catagrafia de păpă acumu, au fostu numai pentru birnici; și birpicii a fostu numai cei săraci. .. Noua lege împune datorii că la spesele Statului să contribue toți după starea și averea lor.... Astăzi numai e acea catagrafie; astăzi sunt toți deopotrivă supuși a purta sarcinele obștești. Toți locuitorii sunt deopotrivă înaintea legei”. Statistica Perei Romăneșii are numai 8 tablouri, din care 4, însemnate cu litere, sunt relative la avere, iar celelalte patru, însemnate cu cifre romane, sunt făcute pentru recensimentul populațiunei. Aceste tablouri poargă pașinile următoare: A. Casele și vitele V. Pugurile lucrătoare a pămăntului, S. Averea nemișcătoare, D. Cadastrul moșiilor, I-agricultori, P. meseriași, S. favricanți, IV petuțitori. În tavela A începemu a vede că ministeriul din București căugăndu a simDonuirea de Tecuciucă care la puterea Art. de D. Rosen, acestora s'nucrămi, Corten derăndu că veniți spu întreă poeasta a D-lui poviții reclamație cerea atunci în pregătiți cătă și fopte n și outa Prea Îpolțate Doamne. Rosen, dreptăpei reclamănd în contra gerantului fuei Tribuna Romăno, pentru unu articolu inseratu în acea foaie cu Ne 22 sub cuvinte și calomniatu în lucrările ce au făcutu ca Revizoru ministeriului interioru în niște cauzi atingătoare de niște moderări de la districtulu Tecuciu prin trecire în acelu artic aru fi luatu de la mai multe fețe ca să acopere a loru fapte; și această reclamație recomendănduse Curței Princiare spre lucrare după legea presei, pe gerantulu respunzătoriu al Trivunei, cu invitație ca se nie la înfățoșare cu reclamantulu aducănd și propusulu izvodu, iar pe de alta după cererea Domnului apăndu în privire că prin 55 din legea presei, se îndatorește pe gerantu a dovedi faptele împutate unui funcționar, considerăndu că acele fapte ca revizoru al sinisteriului interioru, ca au prevăzut litira -i din visa lege, că Domnul Ionescu spre apărarea gerantului au înfățoșatu atunci corespundent și că aru fi găsite în hârtiile Revizorului în vreme căndu era spriitorulu seu, considerăndu lă D-lui Rosen la 26 septempuri au pornitu considerăndu că după această corespundență, Gerantul însemnau, din cauzi, că pu să pute s'au publicatu și prin înmăna invitația cetră Giușcă s'au adaos a se termina pentru 12 timpurii care Monitoriul a D-șit Ionele Holbanul, și a împuternicitului său Domnul N.Ionescu, și după ce s'au datu lectură reclamației articulului în cestina și osevitelor laprincipră deliverănd asupra tuturor împrejjurărilor, și considerănd că Domnul gerantu n'nă putere nici cum ai doveli faptele împutate pu voitul să agiuga cu colo propoeș de Saunde Șiuimea prin scrisoarea recută în Prinulaven' 32 însă și aceasta se considerează STATISTICAĂL. În Țeara Romănească. Una din lucrările cele mai însemnate s'au întreprinsu, cătră ministerurile din Principatele u Unite, este facerea Statisticei, adecă a inventariului țerei. În sevărșirea acestei lucrări, locului, amănduoe ministerurile din au apucatu duoe căi bucurești și din Iași. Celu din Țeara Romănească, cu respectu pentru formele nouelor instituțiuni costituționale, au făcutu unu proiectu de temultă înțelepciune pe ministeriu de al aplica provisoricește, celu din Moldova, săprescrie a se face catagrafia locuitorilor la toți șepte ani, au urmă catagrafieunea facerei statisticei. În fine, de s'au care au trebuință puterile Statului, spre proiectu de lege și acelu în de luatu și pornitu Esperiința a lucrarea in al noule anu cu fondurile luate din economii și cu acele din casa Statului, ficsate pentru cea din făcută în Moldova și în Țeara Romănească, cu va aduce fiesa definitivu acestu serviciu publicu și comunu ambelor Principate. În lucrarea statisticei, celț a întărit o tendiță separatistă Principate unite în spastele regiuni. Nici Muntenii, nici Moldovenii nu potu ave prezența fi inventatu statistica. Prin urmare, și ani pănă astăzi, dar ănpă și de a ave toate celeunii și alții ar fi pututu a se uni pe terenul științificu în aplicarea statisticei luănd'o de la națiunele civilisate În Moldova, lucrarea statisticei nu s'au blănuitu în bohotu. Aice s'au luatu sistemul de statistică descrisu de profesorul de economia politică la școala de poduri și de șosele din Paris, D. Loserh Sagnieg. La aplicarea principiurilor s'au consultatu pozițiile de statistică a prințului Neculai Suțu, și s'au dresit lucrările așa ca din ancheta poue să se poată ave dare care să conrespudă la acele eponsate de prințul Suțul și să constateze progresul realisatu In cursul celor din urmă ani. Asemine s'au consultatu indicările din Gheografia Moldovei, scrisă de Domnitoriul s'au căutatu obiectele spre a toate luCantemiru, se pute termina de comparație între timpul cu 150 de mai în ocasitoate disposițiunele la 1852 și nu numai de a găsi cifrele de comparație pentru cercetarea sămilor Visteriei de lalte cioro neapăratu treupuitoare pentru vnlancu ne ființa că l'aru unui izvodu ca scris de de oparte s'au Rosen spre a se ave unu ieșnrea acestui cazu, unul din Redactorii acei toate lucrările respundeau susți viurări cauza aceasta asupra corespondentului era terminatu la 23 octomvri Ionescu ca atunci însă cu acelu terminu precum ficinal cu pot încătu la Cărten Princiară store copuri prătu pra D-lui G Rolen prin 1I” Rolen, cu prătare mi comunicatu octomvri că nota în contra cătu și fi pusu peară Tribulei precume se vie prin Domnulu Rosen de la Curtea Princiară prezența D-lui Iancu Domnului tablou alu foi, căndu considerănd sa în acele lucrări s'au ordonatu de împuternicitulumeu Domnului corespodență din 26 apgăstu subscrise de Arg. din foaia cu N' 22 au fostu în a și s'au ascultatu și Domnului Ionescu, menționată din și considerăndu încunoștiințatu ce toate dovezile relative în cuestie. în freptu păe articol se cere ministeriul înse Curtea s'au cetitu că după așa lui Giușcă, și pentru Pripciară D. Giușcă acesta Rosep și d-lor Fiind Dlui în ca inclinată Giușcă, 13 Iancu măna de și pe Domnii și 14 înŭ și a banii ce Holbanu acestui în preRolen, consiindoși liniei de purtaholvanu însoțitu Neculai Ionescu verbalile proTribuna cu No 33, că acea privitoare nu să pute hotără în aratata a curentei inseratu prin § mini propesul ippodu după pr l pb în pantoșatu, giudecătoriei de au trimisu actele cu unu memuaru, du1859. Curtea Princiară în 58 din legea presei au întratu în cerprin asistarea în seană atătu Domnului Rosen trecută în lui Giușcă în calulu concuestia reclamată asupră 1859 apoi cu prespunerea și altulu ce s'au mai piu procedatu cătră cercetarea are35, și cale penică 44 și 6 lupi pluse pe capul deosebite, zămănduse ge, lăzi l'au supusu pe ce să vede, este să realisază în cursul anului Adunărei elective, absținănduse definitivu, au autorisatu minele lelice ale de ce trecutu, de de din pucare cu alu vota Regulamentul organicu, care care se póte elabora unu lucru așăra urmă. aiși ( Vezi Tribuma Romani, no 18. - 19, 24, 25, 28, 31, r 32, 36, 97, 30, 46, 40. 53. 2