Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1859-06-25 / nr. 14
Gghinong Momina. 25. 26. 2. Acționarii au drctul de a alege derecția bancei. Acțiile vor fi de 200 taleri (66?/ galb.) 4. Capitalul bancei este de zece milioane taleri, ea are dreptul da a înduci acestu capital de fondosu prin bilete. 5. Poate slobozi bilete de 40 și de 15 sfanți pănă la a șapte parte de capitalu. 6. Biletele sunt plătitoare a visiga. 7 Biletele vor fi scutite de timbru. 8. Guvernul privighiază banca prin unu comisaru. 9. Banca are drctul de a face totu feliul de operații de schimbu, scontu, depozitu, împrumutări etc. De a face totu feliul de întreprinderi publice pentru care va slobozi nouă alții. 11. De a vinde amaneturile fără de învoirea, nici intervenirea judecătorească, și de a le cumpăra și ea. 12. De a-și schimba biletele și de a nu le priimi de la acei ce nu le vor aduce în terminile prescrise. 13. De a cere pedeapsă pentru falsificătorii biletelor. 14. Banca este datoare se împrumute pe ipotecă de moșie. Anuitatea va fi de 10 la sută pentru o amorțire de 17 ani. 15. Banca este datoare să împrumute pe ipotecă 3 milioane 350 mii de taleri. Împrumuturile vor fi numai pe giumătate de valoarea mosiei ipotecate. Se poate plăti datoria și în mai puținu de 17 ani. Poteca la bancă este scutită de reclamațiile de zestre. 19. Poteca se dă în vănzare îndată ce va întărzie 15 zile împrumutatul cu plata anuităței. 20. Banca va fi oprită de a se îndestula din averea nemișcătoare a datornicilor. 21. Banca nu va întra pentru creanțile sale, asigurate în deposite, în concursul datornicului ei. 22. Procesele bancei se vor hotări de trei arbitri și hotărîrile se vor pune în lucrare de cărmuire. Cărmuirea se îndatorește a nu face vreunu împrumutu silitu de la bancă. Banca nu va pute lua mai multu dobăndă Dobănda ipodecătu 8 la sută, pentru tecă este ficsată la 7 la sută. Cărmuirea va plăti 6 la sută și nu va pute lua cu împrumutu peste suma de 120 mii de galbeni. Banca va face o sucursală la Galați. Concesia se dă pe 25 de ani reinoitoare 10 ani. Concesionariul are dribul de a forma o le Lințuca și Magdeburgii, au căpătat o dreptocietate anonimă pentru punerea în lucrare a acestui privilegiu. După espirarea concesiei, banca depune în ministeriul de finanțu monetă în numerătoare pentru a scoate din circulație biletele slobozite de dănsa. Causele caderei bancei Moldovei. Concesionariul bancei D. Frederik Ludpicu Nulandu, președintele bancei de Desau, directorul creditului mobiliar la Desau, președinte al companiei drumului de feriimintul de a forma o societate anonimă pentru adunarea capitalului acestei bance. D. Nulandu au opritu pentru sine mai mult de giumătate din cele 50 mii de acții alcătuitoare capitalului de zece milioane de taleri. Cu întăiul versemăntu de 10 la sută au adunatu unu capitalu de unu milionu de taleri și cu acesta au venitu și au încetinu lucrările. Au începutu, dară, treaba fără să aibă capitalu îndreagiunsu. Pentru ca să poată da împrumutu pe ipotecă, suma ce se îndatorisă a da, au datu cătu au avutu din întăiul versemăntu și cu această lucrare s'au agonisitu creditu în mai multe casse din Germania. Cu capitalul de unu milionu taleri și cu acelu luatu de la cassele din Germania pe termine scurtu au datu împrumutu pe ipotecă 2 milioane de taleri. Lăcomia de căștigu au făcutu pe bancă să întreprindă totu feliul de operații, și cănd se afla în neputință de a ține biuroul din Iași au înființatu încă și doue sucursale. Operațiile cele multe întreprinse cu unu capitalu foarte micu, sunt cauza cauzelor căderei bancei Moldovei. Creditorii din Germania n'au întărzietu a cere capitalurile înmprumutate, iar banca avăndu lăzile sale deșerte începe mai întăiu a specula la Berlinu asupra acțiilor pentru ca să le suie însuși vănzătoriul de acții, adecă concesionariul, s'au făcutu și cumpărătoriul lor și le-au suitu pănă la 120, arătănd banchierilor că acțiile Moldovei sunt o bună speculație. Folosul era bine combinatu pentru acel ce avea în reservă peste 20 de mii de acții pe socoteala sa. Operația aceasta, înse, nu s'au realisatu precumu au fostu plănuită. Acțiile sale nu și le-au pututu plasa de nu cu unu căștiga nici măcar cu pagubă, căci nu poate să facă cineva multu timpuri astfeliul de comerțu înșelătoriu și apoi nici nu avea capitalu ca să poată cumpăra multu timpu și multe acții ca să le poată da o valoare nominală și închipuită supt umbrirea căreia să'și poată trece pe acele reservate pentru sine. Nevoia de bani ne îndestulănduse cu această manevră financiară, concesionariul se văzu nevoitu a alerga la al duoile versămăntu, și neputăndu'l încăsui, au eșitu din statute disposăndu de acțiile toate într'unu chipu arbitrariu și creăndu de la sine 5000 de acții plenare, pe care le-au mozolizu prefăcăndule în acții interimare și pe aceste în plenare cu o pagubă însămnată, pănă ce, însfărșitu, au alergatu și la a cere pe al 3”” versămăntu declarănd a primi în plătirea lui și acțiile anulate. Cu această lucrare s'au spartu capul de peatră descredigănd acțiile și trezind pe adormiții creditori a cere cu toată stăruința capitalurile ce dăduse cu împrumutare, pe care le-lu și cerutu de cumu s'au înțelesu că banca n'are bani. Cea mai de pe urmă a sa apintire de a prinde creditul ce'i scăpase din mănă n'au isbututu, cu toate că ingenioasă au fostu crearea D-lui Nulandu de o cassă închipuită în Londra asupra căreia trăgea spre a plăti creditorii, înse creditorii, ne putăndu găsi în Londra caesa ce pu esista, au priceputu că se clatină și ei de sguduitura ce cuprinsăse banca. Banca Moldovei inființată cu mai multu vănt decăt auru au trebuitu să cadă din zioa ce p'au pututu plăti, căci creditul este o ființă foarte capricioasă. Elu cere indată ce nu va da auru. Banca cară a Moldovei înființată cu creditu au căzutu îndată ce s'au măncatu, în lăcomia ei de căștigu, creditul. Și așa reu organisată, reu cărmuită, și cu cruzime răsluită, au căzutu arătăndune că n'au fostu înființată pentru noi ci pentru străinii din Desan. Cu toate că era croită de a ne lua banii, de a scoate aurul și argintul din țeară și de a ne lăsa hărtii, totuși, mulțumită fie întămplărei, că n'au pututu trăi măcar arăta cătu să poată înfinge căngile sale în pungile noastre și să ne lasă cu bilete de bancă mortusă. Amu arătatu formalitățile și datele clarărei în stare bancei, înse acea asupra căreia trebuiau a insista este că creditorii Germani, alarmați de pierderea capitalurilor lor în năruirea cu sunetu a bancei Moldovei, ș'au pusu toată activitatea asupra bilanțului. Dacă în bilanțul de activul scăpa de această calamitate păgubitoare s'au alcătuitu bilanțul s'au pusu la activu sume foarte înduoielnice pe care creditorii Germani li-au primitu, și că au trebuitu să le priimească pentru ca să nu'și piardă pe ale lor cele reale, și așa s'au fabricatu unu bilanțu cu produce sute de mii bancei Moldovei. Înse, aceea ce ne pune în uimire este a vede persoane foarte respectabile învoinduse cu creditorii Germani și luănd asuprăle de a primi acestu bilanțu, numitu Banca Romănă, a cere în favorul lui perdutele privilegiuri și desființata concesie Cu aceste nouă vizigu au trecutu cătră banca Romănă. Aceasta formează chiar din capul locului o materială în isbutirea certrei de concesie. Proiectul Bancei Române, Militată, în stare de falimentu și acumareaau hotăritu cere de la guvernămîntul Moldovei. Pentru o societate anonimă prin acții se nastatornici în orașul lașii sub denumirea sa10. Pe S a ceea ce are să dee multu decătu are să fie de galbeni capitalurile rutei bance Acționarii Ev. Alhazu, ciuri vei, clarată compusu Moruzu, S. are să de falimentu a și multu împrumutarea așezămăntu, mai micu înpe ipotecă, iee lovește toate pungile s'ar plăti datoriile. rească au rădicatu unu capitalu răsluitu tru cătu primește aceasta prin consiliul Articulele comisiei sunt cu I. pripire angagiate dănsul de a constitua unu altu noua bancă, Banca Romănă, caută să stătueză în drepturile și dală de: Bancăa Româna. 2. Capitalul de fondosu este de și de: DD. Teremin, cu lipsa foastei bance a Moldovei, o nouă concesie, deși de pasivul a ceea ce atunci falimentul de unu asemine bilanțu în îndatoririle căadministrație Alecsandru C. P. Maproieni, V. Plasu, alți bancei ar e și că are să dee mai ce ar prisosi după ce s'ar scoate răzemănduse curtea judecători mai alesu creditorilor. în familie, ca și a bancei Moldovei, a prințul M. Cogălniceanu, dobănzele starea scude despre se înțălege cu defectele căzutei banci a Moldovei a căreia pasiva lor falimentu și de capitalu și A. Henig. următoarele: a și cu cu a a Moldose subși acrede că de10 milione de taleri de Presia representatu prin 50 șir de acții căte de 200 taleri sunt într'unu galbenu). taleri (trei