Tribuna, februarie 1897 (Anul 14, nr. 24-47)
1897-02-01 / nr. 24
Pag. 94 Sibiiu, Sâmbătă, TRIBUNA 1/13 Februarie 1897 liţia nu e îndreptată în contra jidanilor polonezi, — a zis înţeleptul president, — pentru că alţi imigraţi nu mai puţin contribue la actuala tristă stare de lucruri“. Natural, că conferenţa a acceptat vederile presidentului şi a luat hotărîrea că proectatul memorand să se compună în acest înţeles şi în el se-şi găsească vie exprimare aceste vederi patriotice. Lucrul se explică uşor. Cum ne spune Magyarország, în Budapesta, oraş eminamente jidovesc, se va pune la cale o mişcare în favorul Rutenilor, şi se vor deschide colecte pe seama acestora. Fiecare Jidan va da câte o părticică mică, mică de tot, din aceea ce a stors din sudoarea Rutenilor, pentru scăparea lor din gura morţii, care în schimb, le rămâne la toţi calea deschisă, ca să o încasseze înzecit şi însutit tot de pe spinarea acelui popor. No, că-’s tare minunaţi »patrioţii“ noştri! Lucrul mai are însă şi o altă explicare. Nu e cuviincios să zici că creditorul teu te exploatează şi te ruinează căci Iţi sistează creditul! Creditorii Maghiarilor sânt Jidanii. Creditorul ţerii e Rothschild. Ce ar zice Rothschild la această insultă, adusă celor mai credincioşi patrioţi din Ţeara Ungurească ? Foarte bine dar’ că conferenţa a lins aceea ce în hiperzelul ei pentru causa aruncase din gură într’un moment de uitare de sine; şi acuma rămâne numai, ca şi „Pesti Hírlap guvernamentalul de paradă, să revoace graţiosităţile adresate „Jidovimii străine şi fanatice, inmigrate din Galiţia şi Rusia“, care a finalizat opera peririi poporului rutean. Sigur o vom vedea şi pe asta, căci aşa cerem patriotismul Maghiarilor! Răscoala din Creta. Ieri seară, după încheierea foii a sosit următoarea depeşă a biroului de corespondenţă, datată din Atena, 11 Februarie. Guvernul a adresat puterilor o notă, în care declară că, având în vedere datorinţele l şi faţă de creştini şi ţinând seamă de sentimentele sale faţă cu poporaţia de acelaşi sânge şi de aceeaşi religiune, Grecia nu poate sta ca privitor nepăsător faţă de cele ce se petrec pe Creta. Prinţul George, care va pleca noaptea aceasta cu 6 torpilare la Creta, când se ducea la gară, a fost obiectul unor ovaţiuni grandioase; plecarea sa a stîrnit sensaţie extraordinară. Nu se tăinueşte de loc ţinta, că adecă flotila a căpătat ordin a împedeca cu orice preţ urcarea pe uscat a trupelor turceşti (ce ar veni din Constantinopol. Red. „Trib.“). Ajunşi la gară, mulţimea enormă de lume a făcut vnovaţiuni prinţului George, regelui şi prinţului moştenitor Nicolae, cari îl însoţiau. în momentul plecării trenului oamenii scoteau şepci şi batiste, salutând pe prinţ şi strigând neîncetat : „Trăească Creta ! “ Guvernul a hotărît trimiterea flotilei la stăruinţa regelui. Iată ştirea alarmantă la a cărei primă cetire ar fi poate în drept să exclami: Orientul în flăcării Eată răsboiu european! Catastrofă mult aşteptată ! Sfîrşitul lumii ! La astfel de exclamări publicul s’ar pută simţi îndemnat atât prin cetirea simplelor depeşi despre întâmplările din Creta, cât şi mai ales prin comentariile spurietoare ale unor ziare din monarchie şi străinătate, comentarii reproduse şi pe la noi. Cu toate acestea noi nu simţim pornirea la astfel de exclamări, ci mai bine credem, că această „flacără“ orientală va fi curând stinsă. Noi credem, că nu o să ese nimic înspăimântător pentru pacea lumii din plecarea împreună cu torpilori la Creta a fiiului al doilea al regelui grecesc. Se poate, că el şi torpilorii lui vor face câteva manevre de-a lungul coastelor insulei răsculate, pentru a face efect întru îndestulirea simţămintelor poporului grecesc din regat, dar, tot atât de bine ne vine a crede, că puterile vor stinge la timp flacăra. Să nu se conchidă însă din aceste consideraţiuni ale noastre, că n’am simpatisa cu Grecii şi ceialalţi creştini, cu lupta lor pentru eliberarea definitivă de sub jugul turcesc; nu, din contră. Ştim noi din experienţa proprie ce va să zică a sta sub jugul unei stăpâniri nu mai puţin păgâne, nu mai puţin brutale şi nu mai puţin medievale ca cea a Osmanilor. Dar’ ne vine a crede, că afară de Englitera nici o singură putere, nici un singur stat, nu vrea răsboiu. Englitera da, ei ’i-ar veni la socoteală un răsboiu pe mare, pentru care eventualitatea şi adunat in apele levantine tiptil, pe ascuns, în toată liniştea, 40 de corăbii de ale ei din cele mai puternice şi grozave, pe când Francia şi Rusia laolaltă n’au acolo nici pe jumătate atâte vase. Chiar şi „stăruinţa“ regelui George, „hotârîrea“ guvernului, plecarea prinţului, etc. etc., nu ne putem explica altfel, decât că Grecia, care mai ales regele, sânt pe ascuns încuragiaţi, sprijiniţi şi asiguraţi pentru anumite eventualităţi din partea unei sau celeilalte puteri mari şi aceasta ar fi în primul rînd Englitera. Fără de un astfel de ocrotitor de după spate nu credem, că regele ar fi hasardat o aşa mare răspundere. Faţă cu depeşa sensaţională de mai sus scade, se înţelege, interesul pentru ştirile de două zile ce-şi premergeau despre întâmplările de pe insulă; totuşi însă vom reproduce din ele lucrurile cele mai isbitoare. Oraşul Hareppa îl ţin mereu încă creştinii în posesiune şi lupte din giurul lui continuă. Comunele Nerokure şi Perivoia au fost aprinse de cătră creştiniîn Retymno, musulmanii sprijiniţi de cătră autorităţi ţin ocupate suburbiile creştine şi jefuesc prăvăliile creştinilor. „Agenţia Havas“ află din Atena cu data de 9 c., că în preziuă s’a întâmplat în împregiurimea Caneei o luptă nouă între trupe şi popolaţia creştină; musulmani bine înarmaţi ajutau trupele; cincisprezece soldaţi au căzut morţi. Cu aceeaşi dată „Agenţia“ află direct din Canea. Situaţia s’a îmbunătăţit în mod considerabil mulţumită atitudinii energice a consulilor şi comandanţilor. O depeşă (oficioasă) din Constantinopol, spune că în noaptea dela 8 spre 9 c. s’a întâmplat o incierare între mohamedani şi creştini, lângă Suda. O altă depeşă tot de acolo vesteşte că precum telegrafează guvernorul general al Cretei, în Kissamo au fost omorîţi 28 mohamedani. Biuroul telegrafic „Wolf“ din Berlin anunţa din Constantinopol: Panteratul grecesc „Hydra“ a scos la uscat, lângă Canea, arme şi muniţii. Nici o singură depeşă, nu spune, că trupe turceşti din Constantinopol ar fi pe drum spre Creta. Spre orientare (?) mai reproducem încă două depeşi particulare — ale lui N. Freue Presse — din Roma. Una spune: Corespondentului d-voastrei se comunică din isvor autirisat privitor la atitudinea guvernului italian faţă cu întâmplările din Creta, că el, (guvernul) va proceda in cel mai strict mod în conţolegere cu Austro-Ungaria şi acele puteri, cari sânt hotărâte a stîngiul extinderea mişcării. Guvernul a făcut o declaraţie analogă şi cabinetului grecesc. » Alta: Guvernul grecesc a căpătat dela toate puterile câte o notă verbală, identică la înţeles cu declaraţia guvernului italian. Din parte competentă ,mi s’a zis, că e vorba de a proceda iute, pentru ca exemplul Cretei să nu molipsească alte cuiburi de răscoală. Societatea „Petru Maior“. Mulţumită publică. Budapesta, 8 Februarie. Din cauză, că am aşteptat până se putem publica mai multe liste de o parte, care de alta din lipsa de timp, numai acum venim să facem cunoscut resultatul „apelului“ din Noemvrie 1895 al societăţii „Petru Maior“ cătră publicul românesc. Şi dacă acest resultat a rămas departe îndărătul aşteptărilor noastre, causa, credem noi, nu e indiferenţa faţă de societatea noastră, ci suspendarea activităţii ei în anul trecut. Sumele colectate în anul administrativ trecut, afară, de cea dela „Revista Orăştiei“, care din eroare ne-a scăpat din vedere, s’au publicat în „extrasul din raportul general“ de pe anul administrativ 1895 şi 1896; celelalte au incurs dela 30 Septemvrie încoace. Acum aducem cu cea mai mare mulţumită la cunoştinţa publică toate colectele făcute până acum în ordinea numerilor listelor. Ce va incurge de aici înainte vom face cunoscut din lună în lună, eventual la finea anului școlastic. Pentru lista aflătoare la societate a binevoit a dărui dl Petru Ionaş, profesor în Budapesta 3 fi. Cu lista nr. 5 a colectat dl Aurel Vlad, stud. jur. în Turda; de la : dl D. St.Suluţ 5 fi.; dl G. Popescu 3 fi.; „Arieşana* 2 fi.; d-na Boldea 1 fi.; dl Vlăduţ, advocat, dl Solomon, protopop în Ludoş, 1 fi.; dl V. Suciu, preot în Căpuş 1 fi.; dl Gavril Pop, notar în Ceanul-mare 1 fi.; dl N. Suciu 1 fi.; suma 1 16 fiorini. Cu lista nr. 14 dl Iuliu Vuia, învăţător în Comloşul-mare, de la: dl Iulian Bogdan 1 fl.; N. N. 1 fl.; dl Iulian Dogariu 50 cr ; doamna Livia Vuia 30 cr.; domnii Pelagie Alessu, Illiu Stan, G. Illiu Bucă, G. Illiu, Andreiu Illiu şi G. Fleşer câte 20 cr.; suma 4 fiorini. Cu lista nr. 16 dl Partenie Cosma, director la banca „Albina“ din Sibiiu de la : d nii Partenie Cosma, Iosif Şuluţ, P. Lucuţa şi N. Vecerdea câte 5 fl.; d-nii Hanea, director seminariat şi I. Papiu, protopop câte 3 fl.; şi d-nii G. Diraa, prof. şi L. Simonescu câte 2 fl.; suma 30 fl. Cu lista nr. 18 dl I. Fodor, profesor în Blaj, dela: dl I. Fodor 1 fl. Cu lista nr. 21 dl Dr. Octavian Russu, advocat în Sibiiu dela: dl Dr. Octavian Russu, advocat în Sibiiu; 10 florini. Lista nr. 27 „Revista Orăștiei“ 17 fl. și 50 cr. Această sumă a incurs după cum se vede din jurnalul de cassă imediat după exmiterea listelor, în 18 Noemvrie 1895 şi numele marinimoşilor contribuenţi s’au publicat atunci în „Revista Orăştiei“. Mai târziu s’a perdut lista şi de aci a provenit eroarea, că această sumă nu a fost publicată în „extrasul din raportul general“. Ca lista nr. 29 dl Ioan Moţa, publicist în Orăştie dela: d-nii Sim. Fi., preot 50 cr.; S. M. 50 cr.; Fr. 50 cr.; I. M. 50 cr.; Dr. P. 50 cr.; suma 2 fl. 50 cr. Cu lista nr. 51 dl Dr. Andreiu Monda în Sângiorgiul românesc dela: dl Dr. Andreiu Monda 3 fl. Cu lista nr. 52 gentila d-soară Agnes Cristea din Sibiiu dela: d-na Bădilă 2 fl.; d-na Brote, d-na Bugarsky, d-şoarea Agnes Cristea, d-na Dima, d-na Frâncu, d-şoara Eugenia Greavu, d-na Harşian, d-şoara Alexandrina Moga, d-na Pipoş, d-na Popescu, d şoara Felicia Raţ, d-na Simonescu, d-na Şpan, d-na Vecerdea câte 1 fl. Societatea fetelor din Sibiiu 1 fl ; dl P. Pipoş 1 fl.; N. N. (nedescifrabil) 1 fl.; N. N. 50 cr.; şi N N. 50 cr.; suma 20 fl. Cu lista nr. 56 dl Dr. Vasile Pahone din Deva de la: d-na Hossu Longin 5 fl.; dl Dr. Al. L. Hossu 5 fl.; d-nii I. Moţiu şi Aug. A. Nicoară câte 2 fl.; d-nii G. Csatt, I. Lăzariciu, Ign. Popoviciu, Dr. N. Moţiu, I. Simionaşiu şi Al. Moldovan câte 1 fl.; suma 20 fl. Cu lista nr. 66 dl Avram Stanca, protopop gr.-or. în Petroşani, dela: dl Avram Stanca, protopop 1 fl. Cu lista nr. 76 dl Virgil Oniţiu, director de gimnasiu în Braşov, dela: F. A. 20 fl.; dl Virgil Oniţiu 10 fl.; Fraţii Stănescu 10 fl.; N. N. 10 fl.; d-nii Simion Dămian, advocat şi dl Vasilie Goldiş, profesor 5 fl.; dl Dr. Eug. Maţian, advocat 3 fl.; d-nii Dr. Ion. Blaga, Dr. I. Bunea, Chelariu, N. I. Ciurcu, N. G. Eremias, D. Făgârăşan, L. Nastasi, P. Nemeş şi N. N. câte 2 fl.; suma 81 fl Cu lista nr. 84 dl Ioan Maior din Saraseu dela: d-nii I. Maior, Al. Anderka, Gavr. Mihályi şi G. T. Fana din Saraseu şi d-nii Dr. Fior. Mihályi, Dr. Aur. Man şi Dr. H. Mariş câte 1 fl.; suma 7 fl. Cu lista nr. 85 dl Ilie Mariş din Sighetul Marmaţiei dela: dl H. Mariş 3 fl. 50 cr.; dl I. Baya 1 fi. 50 cr. ; dl G. Mihalea, Dr. Tr. Mihályi, Dr. Aur. Man, Lud. Dan din Sighetul-marmaţiei câte 1 li. şi dl I. T. Fane din Suat cu 1 fl.; suma 10 fl. Cu lista nr. 110 dl Dr. Zwimn Chirtop 5 li.; d-na şi d-şoara Chirtop, d-nii Romul Iurdui, Iul. Poruţiu din Câmpeni şi dl Goia din Sohodol câte 1 fl.; suma 10 fl. Cu lista nr. 145 dl Iuliu Pipoş, stud. jur. în Sibiiu de la: d-nii Dr. I. Nemeş, P. Pipoş şi I. de Preda din Sibiiu câte 2 fl.; suma 6 fl. Suma totală 242 fl. Le aducem pe această cale cea mai călduroasă mulţumită stimaţilor domni colectanţi şi marinimoşilor contribuenţi. Luăm această modestă stmă din mânile poporului român, asigurându-l de fieasca noastră iubire, de însufleţirea noastră pentru scopul ce ne-am propus şi de perseveranţă, cari şi cu mijloace puţine totdeauna au dus la ţăria dorită. Nicolae Puican, Ioan Pascu, preşedinte, cassar. REVISTA PRESEI. Presa română. Gazeta Transilvaniei (nr. 23) vorbeşte despre chestiunea încoronării în Boemia, dorinţa cea mai ferbinte a Cehilor şi constată, că propunerea făcută din partea deputatului Dr. Herold, ca dieta din Boemia să trimită o adresă cătră împăratul în această chestiune, va fi încoronată cu doritor succes, ajunge apoi la următoarele combinațiuni: „Impregiurarea, că marii proprietari din dieta boemă au votat unanim pentru propunerea deputatului Herold, ar putea să ne facă să credem, că această propunere, dacă şi nu are încă consimţământul guvernului, nu s’a făcut fără ştirea lui. Ori cum ar fi însă, faptul, că deputaţii germani au protestat şi au eşit din dieta boemă, când s’a pus chestiunea încoronărei, denotă, că şi de astă-dată lansarea ei va produce mare nemulţumire şi fierbere în tabăra contrară aspiraţiunilor de drept public aleailor“. Dreptatea (nr. 22) polemisează cu cei din giurul foii dela Arad, cari se mândresc cu „massele poporului“, „voinţa poporului“ şi cu bunăstarea lor materială şi le spune, că: „dintre toate jurnalele (organele) române naţionale n’a fost nici este nici unul care să fie umblat aşa de des cu pălăria în mână, ca „Tribuna“ pe timpul când era a lor; şi că nici o mişcare, nici o „acţiune“ a lor, atunci ca şi acum, nu s’ar fi mişcat din loc dacă nu ar fi conlucrat sau dacă nu vor conlucra pungile altora, pungi, între cari unele — străine şi nu prea oneste în intenţiunile lor politice faţă de „massele“ poporului nostru. Ei, şi asta va să zică, că alţii, că „la Sibiiu s’a scăpat din vedere ţinta politicei naţionale şi alte scopuri, străine de această politică, s’au pus în primul plan“?!„ La Abonament lunar pentru Februarie st. v. — cu preţurile din capul foii — invită Administraţiunea ziaruui „TRIBUNA“ CRONICĂ Sibiiu, 12 Febr. n. 1897 Avis. La convenirea socială de Mercuri seara s’a perdut un evantaliu alb. Celce ’l-a aflat e rugat a-’l aduce la administraţia »Tipografiei* (Quergasse 15). — Cu acelaşi prilegiu s’a găsit un alt evantaliu din pene albe, cu fluturi. Acest evantaliu se află depus tot la administraţiaTipografiei*.* Iarăşi grevă de mineri. Din Lugoj se anunţă, că minerii dela Anina, Oraviţa şi Reşiţa, în total vr’o 10.000 de oameni, se pregătesc de grevă. La Reşiţa a sosit o trupă de soldaţi. Vicespanul Lugojului, Litsek Béla, s’a dus la faţa locului, să ia în cas de primejdie măsurile necesare Causa mişcării, că afacerea fondului de pensie s'a decis tot în defavorul bieţilor lucrători. * Cine guvernează Ungaria? Răspundem pe scurt: baronul Rothschild. Iată dovada! Doamna Odilon, artistă din Viena, a dat două representaţiuni în orfeul Somossy din Budapesta. Numai pentru două primise licenţă de la şeful poliţiei din capitala Ungariei. Doamna Odilon voia însă să dea şi a treia representaţie, şi o anunţase deja publicului budapestan. Şeful poliţiei, Rudnay, a oprit însă a treia representaţie, pe motivul, că licenţa sună numai pentru două. D-na Odilon văzând că nu se poate înţelege cu căpitanul suprem de poliţie Rudnay, s’a dus la ministrul de interne Perczel, şi ’l-a rugat pe acesta să-i dee permisiune pentru ţinerea şi a representaţiunei a treia. Ministrulşi-a frecat mânile şi a zis: nu se poate. Doamna Odilon a telegrafat atunci la Viena unui intim amic al ei, baronului Alfons Rotschild, şi seara pe la 5 ore, a sosit o telegramă din Viena din cabinetul Monarchului, în care se zice, că ţinerea representaţiunei doamnei Odilon e „mult dorită« din partea curţii. Natural, că ministrul Perczel imediat după primirea telegramei a telefonat căpitanului suprem de poliţe Rudnay, că representaţia anunţată trebue să se ţină, car’ acesta s’a pus în trăsură şi s’a dus la doamna Odilon ca să-’i ceară mii de scuse pentru greşala ce s’a făcut cu denegarea licenţei pentru representaţia a treia, care altcum se poate ţinea fără nici o pedecă. Cine guvernează dar’ Ungaria? — Baronul Alfons Rothschild. —* Curs de pomicultură. Ministerul r. u. de agricultură a instituit în restimpul din 5 — 14 Aprilie n. un curs de pomicultură la şcoala agronomică din Mănăşturul Clujului. Scopul acestui curs e instruirea învăţătorilor în pomicultură. învăţătorii reflectanţi la acest curs au să-şi înainteze petiţiunile, prevăzute cu documentele necesare, la ministerul de agricultură până la 28 Februarie. Cai admişi la curs primesc dela stat 15 fl. bani de călătorie şi o diurnă de 1 fl. 50 cr. Acelor învăţători din comitatul Sibiiului, cari vor dovedi absolvarea acestui curs, li se pune în vedere un premiu de câte 25 fl. din fondul de agricultură al comitatului Sibiiu. Informaţii mai amănunţite se pot lua de la „Reuniunea română de agricultură din Sibiiu“. * Luptă cu lupul, în comuna Silaiei din munţii Rudnic (Serbia) un lup a pătruns în stâna teranului Stanca Savcovic și a răpit o oaie. Ţeranul, după o luptă desperată, a smuls jertfa din ghiarele lupului și a gonit fiara din stână. în luptă Savcovic a primit mai multe răni pe obraz. * Reşedinţă imperială în Cracovia, în 1880 , primarul de atunci al Cracoviei a fost în deputăție la Maiestatea Sa, cu rugarea ca înaltul Suveran să permită transformarea castelului Wawel din Cracovia în reşedinţă imperială. Maiestatea Sa ’şi-a dat învoirea, ba şi-a exprimat chiar bucuria ce ar simţi, daca castelul ’şi-ar recăpăta vechea splendoare. Acest plan abia acum, după 16 ani, se va întrupa, cu prilegiul aniversării de 50 de ani a domniei Maiestăţii Sale. Adunarea provincială din Lemberg a hotărât cu mare însufleţire, ca restaurarea să se facă pe chel Nr. 24 tuiala provinciei, cât mai iute. Foile din Lemberg scriu, că institutul de credit şi economii din Cracovia a oferit 400.000 fl. în acest scop.* Gendarmeria din Creta. Ministrul comun de răsboiu a adresat tuturor comandanţilor de trupe din armata comună şi din honvezime, provocarea, ca se recruteze 150 de ostaşi pe seama gendarmeriei din Creta, fiindcă monarchia noastră cu atâţia militari are să contribue la gendarmeria internaţională din Creta. Ofiţerii vor înainta în rang, car’ soldaţii vor servi trei ani la gendarmeria din Creta ca concediaţi din armată austriacă, după ce apoi vor veni îndărăpt şi’şi vor termina aici restul vremii de serviciu. * Nenorocire împedecată: în 6 Februarie n. între orele 10 şi 11 noaptea, nişte indivizi, 3 mascaţi şi unul nemascat s’au dus In Poarta Turnului îa câreima Ilie Stanciu, pândind pe la ferestri. Din norocire In câtrimă se aflau mai mulţi oaspeţi, iare pe afară un poliţist şi un păzitor de noapte care străjuia. Aceştia văzându-’i pe mascaţi li s’au părut suspecţi, căci afară după uşa cârcumei sta ascuns un dărab bun de lemn. Mascaţii au fost chemaţi înlăuntru şi siliţi a lăpăda larvele. Spre marea mirare a tuturor ei erau băieţi români, cari nici-când n’au fost până atunci în această cârcimă, şi sânt de loc de aici din Sibiiu, în vîrstă de câte 16—18 ani. Cercetaţi cu dear măruntul s’au aflat la ei sub vestminte, drept armă, două fete de jug (vestele). încă în aceea seară au fost arestaţi, car’ Duminecă dimifieaţa au mărturisit înaintea dlui comisar Haller, că ei au fost trimişi, după ce au primit beutură, de funcţionarii primi ai bisericii gr.-tr. Sibiiu, suburbiul-inf., anume Ioaif Ioandrea şi Ilie Vintilă. Armele se află la magistratul orăşenesc. Despre toate acestea s’a făcut arătarea forurile mai înalte civile. * A înebunit de bucurie. Un corporal de marină din Genua a moștenit zilele acestea 18 milioane de lira. Neașteptata moștenire a eguduit atât de puternic pe simplul soldat, încât fericitul moștenitor a căzut victimă marei bucurii. — a înebunit. * Nansen în Londra. Zilele trecute celebrul explorator englez evedan Nansen a ţinut la societatea geografică din Londra o prelegere foarte interesantă despre explorările sale. A asistat o lume numeroasă şi aleasă, între alţii şi principele de Wales. După prelegere acesta a rostit o elogioasă vorbire despre Nansen, laudându-’i frumoasa prelegere, ţinută într’o limbă, care nu e limba sa maternă. Principele, în numele societăţii, a predat lui Nansen un preţios suvenir. Nansen a mulţumit în termini calzi pentru măgulitoarele ovaţii de simpatie. Nepoţi ucigaşi. Mercuri s’a pertractat înaintea tribunalului din Triest procesul intentat lui Vilhelm şi Alfred Mangachi, copii de 11 şi 12 ani, acusaţi, că din răsbunare ’şi au ucis bunica, în cursul pertractării Alfred a recunoscut crima, Viihelm însă a negat-o. Tribunalul a declarat pe copii de vinovaţi şi în considerarea etăţii lor fragede ’i-a osândit, pe Alfred la 5, car’ pe Wilhelm la 4 luni închisoare.* Microbii ciumei. Felix Faure, pre- zidentul republicei franceze, a visitat Miercuri institutul Pasteur din Paris, pentru a asculta prelegerea profesorului Roux despre serul antipestic. Savantul conferenţiar a spus între altele, că microbii ciumei se desvoaltă în pământ; in organismul omului pătrund prin mijlocirea animalelor. Microbul ciumei e cel mai puţin resistent între toţi microbii cunoscuţi, deoare-ce într’o simplă soluţie de phenyl se şi prăpădeşte. Forţa lui de lăţire în India e a se atribui mai ales enormei necurăţenii, ce domneşte acolo. Dacă, contrar tuturor aşteptărilor, pestilenţa ar pătrunde şi în Europa, n’ar fi causă de temere, pentru că ea n’ar afla teren priincios lăţirii, ci în curând ar dispără.* Premiu de 100.003 fr. Cunoscutul filantrop Osiris din Paris a dat sindicatului presei parisiene 100.000 fr., în scop ca această sumă să se dee ca premiu celei mai bune lucrări despre industrie sau despre binele public în general. Lucrarea trebue să apară cu prilegiul exposiţiei internaţionale franceze din 1900. Ofiris a dat un asemenea premiu şi cu prilegiul exposiţiei franceze din 1889. * 273 de decertori. „Temps“ din Paria anunţă, că pe 15 Martie nu sunt citaţi înaintea tribunalului 273 de tineri din cercurile Saverne şi Sarreburg ale Alsaţiei. Toţi tinerii sânt născuţi în anii 1874—76 şi acasa ce li se aduce e, că prin eovorare s’au sustras dela serviciul militar. Bunurile tuturor acestor deserturi au fost puse sub secvestru, până la aducerea sentenţeî. * Graţiarea marelui duce Mihailovici, înregistrată şi de noi, se desminte categoric din Berlin. Marele duce a primit dela Ţar numai permisie să vie la patul bolnavului seu tată, şi deja alaltăieri a părăsit Petersburgul. Greşeala lui n’a fost iertată. * Scumpă materie de ars! în portul din Fiume a sosit zilele acestea vaporul german „AtMa“, încărcat cu cafea şi alte dubci coloniale. Dăm o parte a bunelor mărfuri s’a consumat înainte de a ajunge în posesia mulţimii de consumători, — s’a prefăcut anume în fum, care s’a resfirat uşurel prin coşul vaporului, în largul mării adecă cărbunii de peatru de pe vapor s’au gătat şi ca să nu zăbovească pe apă, căpitanul a înlocuit cărbunii cu cafea şi cu alte fructe sudice, aflătoare pe vapor. Nostima materie de ars va fi costat de sigur cam multişor!