Tribuna, noiembrie 1897 (Anul 14, nr. 243-266)
1897-11-12 / nr. 251
\ //( Despre activitatea tovărăşiilor existente însemnăm următoarele: Tovărăşia din Setişte, lucrează tot între condiţiunile anilor premergători. Tovărăşia din Sebeşul săsesc, cu finea anului 1896 a dispus de o maşină cu vapor de trierat în valoare de fi. 4300, de o maşină de sămănat cu fl. 350, de o maşină de sămănat trifoiu în valoare de fl. 45, de o săpătoare de cucuruz cu fl. 36 şi de un trior în valoare de fl. 160. Din datoria de fl. 5000, contrasă la cumpărarea maşinei de îmblătit, mai restează cu fl. 3200. Venitele tovărăşiei în 1896 au fost: din grâu vândut fl. 1251.90, orz vândut fl. 37.25, ovés véndut fl. 89.45; dela trior au incurs fl. 15.06, dela mașina de sămănat fl. 19 etc. Tovărășia din Lancrăm lucrează cu uneltele, de care dispunea anii trecuți. Tovărășia din Gura rîului a luat nouă hotărîri în scopul procurărei mașinei de sămănat. Tovărăşia din Roşia-săseciscă, deşi numără încă tot numai 12 membri, cu finea anului trecut ,şi-a achitat toate datoriile făcute cu procurarea maşinei de sămănat, a cărei valoare este cu fl. 263.50. Cu banii gata în sumă de fl. 27.18 a proiectat procurarea unei grape de fenaţe. Tovărăşia a primit în 1896 de la comisia economică comitatensă un ajutor de fl. 40. Maşina de sămănat a tovărăşiei este cu mult succes întrebuinţată de locuitorii din Roşia şi satele învecinate. Tovărăşia din Săcădate, a măsurat împrejurărilor locale, lucrează cu destul zel întru promovarea intereselor ţăranului plugar. Tovărăşia din Avrig foloseşte cu mult succes maşina de sămănat. Tovărăşia din Sibiel dispune de unelte în preţ de fl. 120, care de bani gata în sumă de fl. 222.29. Teascul de poame, folosit în 1896, a adus un venit de fl. 23. Caşurile de îmbolnăvire şi demoarte, ivite între unii membri ai direcţiunei, au produs stagnare în mersul afacerilor tovărăşiei. Tovărăşia din Apoldul românesc face frumoase progrese cu maşina cu vapor de îmblătit, care în 1896 a adus 793 ferdele grâu şi 89 ferdele ovăş. Din grâu 750 ferdele (restul grâului şi orăşul s’au licitat) s’au distribuit între cei 50 membri (câte 15 ferdele la unul cu circa fl. 1.72 ferdela), în schimbul cărora membrii au solvit câte un arunc de fl. 1.50, de fl. 4 şi de fl. 20.35, în total fl. 25.85, cu care s’a achitat rata a II-a cu fl. 881.60 din preţul maşinei şi s’au acoperit cheltuelile curente. Noua tovărăşie din Mohu dela început ’şi-a cumpărat o maşină de sămănat, care a fost folosită cu mult succes la sămănatul de toamnă. Tovărăşia a primit fl. 70 ajutor dela comisia economică comitatensă. (Va urma). Vodă, în războiul dela 1476, Iulie 26; şi aci, zicem, nu avem de a face istoria răsboiului, destul este să amintim, că acest Ioc de atunci ’şi-a căpătat numele de Resboeni. %Risboir.nim I De răspundere nume ce Maiestatea Sa Regele Carol I. ’I-a dat regimentului XV., d-voastre, dlor oficeri, cari inauguraţi azi monumentul la treptele căruia le aflăm. Spirite supărăcioase istorice v’ar pată zice: Dar’, dlor oficeri, d-voastră comemoraţi prin acest monument, nu o victorie, ci o înfrângere a marelui Ştefan-Vodă. Acestora le veţi aminti deprinderea senatului antic al Romei, de a intimpina cu solemnă primire pe cei cari, făcându-şi datoria în luptă, să întorceau răpuşi. Acestora le veţi răspunde cu mine: Valea albă nu este locul de învingere Dumai, ci acel care, mai mult decât oricare altul, glorifică vitejia oşteanului român. Aci „a poruncit Ştefan-Vodă de s’au pedestrit toţi, să stee la răsboiu, să nu se nădăjduiacsă nimeni în fugă, ci numai în arme. Şi dând răsboiu vitejeşte, zice cronica, au stătut toţi până la moarte. Că Turcii adăugându se cât nu se vedea locul de mulţimea lor, cât pe cei mai mulţi moldoveni ’i-au stropşit şi ’i-au călcat cu caii, neavând nici un ajutor de nicăiri, a rămas biruit Ştefan-Vodă“. Bine aţi făcut domnilor oficeri de a glorifica această învingere momentană a marelui domn, căci cu acest monument d-voastră împrospătaţi în mintea şi inima tuturor Românilor marile învăţăminte ce es din cele petrecute în acel loc la 26 Iulie 1476. Acest monument va aminti dar’: Cum Românul ştie să se lupte ,până la moarte, pentru apărarea patriei, fără să-’i fie teamă de numărul covîrşitor al oştirei neamice. Spune-va lumei acest monument, că Românul poate fi învins momentan, dar’ că victoria până în fine se aşeadă sub drapelele oştirilor sale. Şi va mai grăi lumei române această piramidă de virtuţile mari ale femeiei române, amintind cum o mamă eroică zicea după batăua dela Valea-albă învinsului seu fim: „Mergi şi strînge oaste, pentru ţeară mori Şi-’ţi va fi mormântul coperit cu flori!" şi cum: „Ştefan se întoarce şi din coru-’i sună oastea lui sdrobită de prin răi adună... Lupta car’ începe... duşmanii sdrobiţi Cad ca nişte spice de seceri loviţi.“ Războiul dela Valea-albă are în ochii istorici însemnătate mai mare decât cel de la Rahova. Aci Ştefan-Vodă are în faţa sa pe Mahometis, care a hotărit nimic mai puţin, decât să prefacă Moldova un paşalic. Apoi aci se dă lupta dureroasă şi contra domnitorului muntenesc, care înţelegând idealul mare, urmărit de domnul Moldovei, Unirea Principatelor, fii silit să-şi înşire oştenii sei alăturea cu ai lui Mahomet, în contra celuia, care învingând pe Turci, salvă de robie tot neamul românesc şi Europa întreagă. Cunoaşteţi, domnilor, legenda Ciahlăului. Erau grelele zile, când In Dacia-Traiană năvăleau barbarii. Români,abandonaţi de metropola Roma, luptară zadarnic spre a opri şiroaiele barbarilor. într’o zi, spune legenda, copleşiţi de oardele mereu împrospătate de barbari, coloniile lui Traian se vedeau în neputinţă da a mai opri invasiunea acelora. Deodată însă geniul naţiunei strigă luptătorilor români: „Copii, luaţi toţi câte o mână de ţărină şi o aruncaţi înaintea voastră!“ Din acea mână de ţărînă, spune legenda, s’au ridicat Carpaţii, cetatea de ultimă apărare a neamului românesc. In secolul al XV, legenda se schimbă: Românii nu mai aruncă câte o mână de ţărînă ca să ridice Ciahlăuri, ca să înalţe bariere între ei şi Turci. Acum Ciahlăul nerăpus este însuşi Ştefan-Vodă, este eroismul oştirei sale. Dar’ nimeni nu va fi făcut mai elocentă istoria răsboiului dela 1476, decât d-ta, die colonel Giosanu, cu bravii oficeri ai regimentului d-taie, cari aţi ridicat aci acest monument comemorativ. Oşteni, d-voastră prin această piramidă, proclamaţi cu glas răsunător, eroismul marelui oştean dela 1476, cu o autoritate ce nu o poate avă un istoric, profan nu are răsboiului, d-voastră dlor oficeri, luaţi încă în faţa patriei prin acest monument comemorativ şi un mare legământ, acela de-a binemerita totdeauna cu gloriosul nume de Resboieni, ce alt erou al naţiunei române, Carol I, a dat regimentului d-voastră scump talisman care v’a îndemnat la lupta vitejească la Plevna şi carele în timpul de pace, v’a suggerat gândul să luaţi iniţiativa ridicarei acestui monument. — Dar’ ce mică e această piramidă faţă cu măreţia faptei ce are a comemora! Nu numai petrile megalitice pot comemora faptele istorice, pe marii eroi şi bărbaţi ai naţiunilor. Cum şi de altă dată am spus-o: pe o mică scândurică încape chipul mare al Criburţa literară. Eroul dela Resboieni de V. A. Urechia. — Discurs rostit la desvelirea monumentului dela Resboieni, în 27 Oct. 1897. — (Urmare şi fine.) Nu în acgustul cadru al unui discurs ocasional poate încăpea naraţiunea vieţei şi a făptuirilor gigantului Domn. Râzboaiele lui cu Polonii, cu Tătarii, cu Ungurii la 1463, când îşi face invasiunea în Ardeal; apoi războiul dela 1467 când sdrobi la Baia pa Mateiu Corvin, regele Ungariei, care Mateiu Corvin după mărturia lui Dragoş, nu scăpă cu vieaţa decât rănit şi deghisat în haine de ţăran român; toate acestea sânt fapte, care astăzi le ştie cel mai mic şcolar din clasele primare. Asemenea cine din această adunare nu ştie, cum la anul 1475, la Rahova, Ştefan- Vodă cu 40.000 de ostaşi spulberă peste 120.000 de Turci? Şi aci, unde picioarele noastre calcă, deşteptând fiori în sufletele noastre, pământul roşut de sânge turcesc, dar şi de sângele celor căzuţi din oastea lui Ştefan Nr. 251 Sibia, Mercuri, TRIBUNA lui Dumnezeu: pe această piramidă încape uriaşa amintire a lui Ştefan-Vodă, representat aci prin medalionul datorit daltei eminentului sculptor C. Hegel. In un mic basorelief de acelaşi artist, încape amintirea giganticei bătălii, care abia cuprinsă este de istorie şi peste amintirea căreia, ca şi peste aceea a gloriosului Ştefan-Vodâ-cel-Mare, zadarnic se vor grămădi sesorii, căci, eternă va sta memoria lor pe cât va trăi suflare românească. Să cază dar’ vălul, care acopere chipul în bronz al aceluia, care va servi de model în vitejie, regimentului de Resboieni și să strigăm: Trăească memoria lui Ștefan-Vodă-cel-Mare! Eternă memoria vitejiei de la Resboieni, sub conducerea acelui emul glorios al lui Ștefan- Vodă, care este Carol I Regele României! .LIGA ROMÂN„ DESPRECALINDARUL POPORULUI“, în arul 44 al excelentei reviste politice : „Liga Română“, organul „Ligei pentru unitatea culturală a tuturor Românilor" găsim următoarea dare de seamă asupra călindarului nostru pe anul 1898: „Dintre multele călindare ce se publică pe fiecare an în Transilvania, acesta este de asta-data, fără îndoială, cel mai bine întocmit în afară de partea calendaristică, el cuprinde o mulţime de notiţe interesante despre instituţiunile româneşti de peste munţi, o bună alegere de mici nuvele, povestiri, poesii etc. de ale celor mai buni scriitori români, apoi biografii de ale bărbaţilor fruntaşi ai poporului român de acolo, o înregistrare foarte bine făcută despre întâmplările mai marcante, în chestia naţională în curgerea anului trecut, precum şi o serie de sfaturi bune în ale economiei. Dăm aici drept model un mic capitol din acest călindar“. AciLiga Română11 reproduce din Răvaşul Nostru capitolul despre înaintarea economică-naţională, care după aceea încheie astfel: „Acest călindar poate fi astfel privit ca un „Almanach“ al relaţiunilor culturale româneşti de peste munţi şi este indispensabil pentru toţi cei ce urmăresc cu interes desvoltarea Românilor din Transilvania. Beneficiul acestor scrieri servă şi el la acoperirea enormelor cheltueli şi amende, cu cari trebue să lupte „Tribuna“ organul partidului naţional“. Informaţiuni- Literatura română şi străinătatea. Dl Nyrop, profesor la universitatea din Copenhaga, lucrează la o istorie a literaturei române, care va apără în curând în limba daneză. Această lucrare va cuprinde şi portretele scriitorilor noştri de valoare: V. Alexandri, Maiorescu, Eminescu, Haşdău, Caragiale, Coşbuc, etc. * într’o corespondenţă din New-York a Drapelului cetim: „De altfel sântem foarte puţin cunoscuţi. Aici în New York e o mare bibliotecă publică, unde găseşti cărţi şi ziare din toată lumea,chiar şi sârbeşti, greceşti şi bulgăreşti, dar’ româneşti de loc. Doar’ câte un scriitor da valoare ca A. Vlăhuţă şi Delavrancea cu penele lor măiestre mai amintesc americanilor că e o ţeară românească, şi posedă oameni al căror produs intelectual poate face onoare chiar şi civilisatei America. Aşa, ziarul cel mai important de act scris în limba germană New-York Staats-Zeitung, traduce din când în când în numărul literar bucăţi de ale cilor Delavrancea şi Vlăhuţă. Am văzut cu multă plăcere, „3 bani“ de Vlăhuţă, „Amintire“ de acelaşi „Moş Crăciun“ de Delavrancea şi altele. * Dl Marchiz de Pandolfi, cunoscutul amic al Românilor, autorul piesei „Ultimul eredeu, care se va juca mai întâi“ la teatrul din Bucureşti, va sosi peste trei-patru zile. Dl de Pandolfi îşi propune să privegheze însuşi ultimele repetiţiuni ale dramei sale. Prima representaţiune va pută fi între 12—16 Noemvrîe v. * Informaţiuni literare. A apărut nr. 11 şi 12 (anul I.) al revistei „Şcoala Modernă*, de sub direcţia dlui profesor A. Lupu- Antonescu, cu următorul sumar: Carmen Sylva de Radu Cercel. — Limbă unitară de S. M. — însemnătatea şi metodica ştiinţelor naturale de Dr. N. Leon — Din istoria pedagogiei de I. Ciocârlie. — George Chiţu de S. M. — Glasul statisticei de I. Ciocârlie. — Organisaţia învăţământului în Bavaria de Dr. Toma Dicescu. — Concursul de admitere de ţintă. — Şcoalele bulgare din Dobrogea de Ridu Cercel. — Ante-proiectul de lege de S. M. — Critica didactică de I. Bogdan-Duică. — Originea numelui America de T. H. Zamfirescu. — Braşoave poporale de Salviu. — Ştiri şcolare. — Posta redacţiei. — Cărţi noi. — Anunţuri. 12/24 Noemvrie 1897 „Naţionalitatea". Societatea noastră »Tipografia« a scos într’o elegantă broşură interesantul studiu de Max Nordau despre „Naţionalitate“. Valoarea acestui studiu este cunoscută cetitorilor noştri; limbajul frumos, în care „Rosmarin" al nostru a ştiut să-’l îmbrace e gustat deja de cetitorii noştri, căci în „Tribuna“ s’a publicat mai ântâiu. Vorba era numai, ca interesantele observaţiuni originale ale genialului autor să nu rămână resfirate prin atâţia numeri de ziar, ci să fie colectate într’un mănanchin, mai accesibile la cetit şi meditat. Aceasta a împlinit-o „Tipografia" când a retipărit articolui din „Tribuna“ în broşura de faţă, o estensiune de 40 pagine, tipărite frumos pe hârtie fină, această preţioasă broşură să trimite francat pentru 25 cr. A se adresa la librăria „Tipografiei" soc. pe acţiuni în Sibiuu. Disertaţiune economică. A apărut: Disertaţiune economică despre bunătatea şi foloasele fărinei cernută cu ciurelul şi cu sita rară şi despre zidirea morilor fără raz — de Axentie Severu. Disertaţiunea aceasta a fost cetită în adunarea generală de la Mediaş a „Asociaţiunii“. Broşura de 15 pagine costă numai 5 cruceri şi se poate procura şi dela librăria noastră, „Tipografia", societate pe acţiuni în Sibiiu, strada Poplăcii nr. 15, Musică. Au apărut în ediţiune litografiată 4 piese musicale arangiate pentru cor mici de dl Val. Magdu, florghina*, cântec poporal de prin părţile ungurene şi bănăţene (cvintet); »Dorule o dorule*, cântec poporal de sub podgoriile aradane (cvintet); Nuacţ", pe melodia dansului „Pe picior" din Bănat (sextet) şi „Foaie verde tiriptic* cântec poporal de pe şesul Bârsei (cvintet). Se află de vânzare la autor în Arad. Preţul unei piese — 25 cr., toate 4 costă 80 cr., plus 5 cr. porto. La librăria „Tipografia", societate pe acţiuni în Sibiiu, se află următoarei cărţi : „Memorial", Archiep. şi Metropolitul Andrei baron de Şaguna, de Nicolae Popea.....................fl. 1.30 „Doina", cont. ţinută la ateneul din Bărlad, de Mândrescu ..... —.28 „Critice“ 1867—1892, de Maiorescu. Voi. I. şi H. â 2 fl. — cr. „ 4.— „Poveştile Bănatului", de Cătana.......................................... . „ 2.30 „Literatura popor, română", de Gaster.......................................... 2.50 „Introducere în Cărţile Testamentului vechiu şi nou“, de Dr. Iuliu Olariu...................„ 2.50 „Cerşitorul", dramă în 2 acte de Livescu..................................„ —.50tudii Critice“, de Ghera. Vol. 1. şi II. ă 2 fl. 70 cf........................ 4.— „Higiena română“, de Dr.Leo Murâşianu.......................................... 1.— „Izvoade“, de Demetrescu . . „ 4.— „Trandafiri şi viorele“, de Pop-Reteganul................................ —.60 „Din Moldova", schițe de Kotzebue .....................................• „ î.— „Floarea din Firenze“, de Li veseu................................................—.50 „Istoria Românilor sub Mihaiu-Vodă-Viteazul“, de Nicolau Bălcescu................................. 2.— „Trăvniţe“, 10 piese Slovăceşti Vol. I. şi H. , fl. 50 cr. . . . 3.— „Scrierile părinţilor apostoleşti“, de Dr. luliu Olariu . . „ —.70 „Merinde de la şcoală“, de Popa. . ..........................................—.60 „Despre influența împregiurarilor“, de Panaite Zosin . „ —.50 „Memorii din timpul răsboiului“, de Georgescu . . . . » —.88 „Pui de lei“, poesii eroice, de Nenițescu.......................................... 1.— ediție de gală................................ 2.— „Poesii“, de Macedonski .... 2.— „Copii de pe natură“, de Negruzzi.....................................................1.50 * La comandele din afară sS sa adaugă pentru porto postal totdeauna încă 6 or., care pentru expediţie recomandată 20 cr. v. a. Pentru siguranţa expediţiei recomandăm modalitatea din urmă. Sosiţi ia Sibiiu, în 23 Nov. 1897. Hotel „Imperatul Montanilor: * Dr. Popovici, protopop din Lugoj; D-na Bell, preoteasă din Rod; Mocsonyi, proprietar din Timişoara; Hamsea, director seminarial, din Arad; Babeş din Timişoara, Eideli din Mediaş, privatieri; Dr. Binder, medic, din Mediaş; Zigre din Oradea-mare, Lengher din Braşov, advocaţi; Musta, archimandrit din Caransebeş ; Viniţiu, director gimnasial din Braşov; L. Sitter din Brünn, I. Kübel din Arad, Wertheimer, P. Stern din Cluj, Seligman, Rosenberg, L. Jung, I. Reich din Budapesta. Hotel „Neufihrer“ : M. Goldmann, cafetier din Braşov; H. Schreiber din Caşovia, Schrank, din Viena, voiagiori; S. Fried, comerciant din Budapesta. Hotel :HabermannCrăciun, econom din Doştat; I. Traub, arendator din Alţîna. Teatru orășenesc în Sibiiu. Mercuri, 24 Nov. n. Die Karlsschülerin-Operetă In 3 acte de Carl Weinberger, începutul la 7 ore seara. Pag. 1003 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 20 Nov. o. 1897. Siminţa iî II Preţul per 100 ehilogr. Is « al ■a * el Preţul per 100 ohilo del« panft dels Grâu Bănăţenesc vechiu Grâu dela Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu deAlbaReg. „ „ „ Badea „ G râu ung. de Nord,, 75 75 75 76 75 76 12 60 12.3 12 45 12*60 12 45 12.55 76 76 76 76 12.60 12.55 12.65 1265 12.6 ,2 70 76---.----.-Seminţe, vachi ori son« Spînl Oualitatea par Hect. Preţul per 100 chilogr def.a 1păn ft 8Scară Or« ii in OvSs CucoruB (porumb) Mein Hrișcă de nutreţ ds vinars do bora hănâţ. dealt miss 70—72 «0—62 62—64 64—66 18—41 8.50 5 80 630 7 50 6 4 J 4 75 4.70 475 8 60 6.15 7 — 9- 6.70 4A5 47 5*ff Grâu »> Cacaraz n Oy*s ii Sept.-Oot. Mart.-Apr. Main-Ion. lalie-Aug. Kîut.-Apr. Oot & s tÖr*î 12 07 6 49 663 g »i r 12 09 5.F1 6*66 Krodaota dlWM 9e!ai iiola rise SSm. de trif. Lucernă ungurească_ _ Oleu de rap Uns. de porc Slănină Sau” Priso Lictar » Miere 11 Ceară roşie rafinat dela Pesta dela ţeară avântată afumată slavon nou bănăţenesc brută galbină străcurată de Rosenau 68 50 60 60 59--61- Curtul pîeţii din Sibiuu. Din 28 Nov. n. 1897. Hartie-monetă româna . Lire turceşti .... */„ Imperiali . . . Ruble ruseşti 100 â . Galbeni ..... Sis.js'j.isotMPwri . . . (rosești) Gamp 9.46 vând 9.51 » 10.60 ))10 68 ii 9.80 1) 9.40 ii 127 80Ii 128 80 ii 6.61 II 6 66 H 9.49 1» 9 54 .1 — —» 1 Burta de Budapesta. Din 20 Nov. n. 1 ST. Renta de aur ang. 6°/, . . o ii u i» 4°/, . . . —. „ ung. val. cor. 4«/................................100.26 împrumutul căilor ferate nr*......................121.50 Amortizarea datoriei căilor ferate de Ost ang. (la emisiune)........................................ 122.60 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune) ........ 102.— Bonuri rurale ing..........................................98.— . ,, croate-slavone......................99.— Obligaţiunile desp. regaliilor.....................101.60 împrumut cu premiu ing............................166.— Leșuri pentru regularei Tisei ai Seghed-'u . 140 — Renta de hârtie austriacă............................ 102 50 ‰ de argint austriacă..............................102 25 „ de aur austriacă................................... 128 50 Losurile austriaca din 1860 16060 Acțiunile băncii austro-ungară .... 955.— I, „ d* credit eng. .... —.— _ . • . . «. ». , *? satir, . Hcman fonoare ate inxdintalsi a« credit s economii „Albina“ . AifcntB*.......................! . ! ! Cfeîtei împărătești . Napoleon d’ori....................................] Mărci 100 imp. germane .... * London 10 Livres sterling .... 102 — 6.70 6.68 9.52 68 80 119.70 Burta de Viena. Din 20 Nov. a. 1897. Ronta ds aur sing. 6»/, . . , , , _ ii o i» ii 4..... Renta ung. v. c. 4»/. .... . ; aspramutul căilor ferate ung. . . . Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung (l-a emisiune) .................................. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung (2-a emisiune)....................................... Bonuri rurale ing. .................................. I, „ croate slavone .... împrumut cu premiu ing........................... Dosuri pentru regularea Tisei și Seghedin Reata de hârtie austriacă .... , 2, argint austriacă .... „ „ aur austriacă ..... Dosuri austriace din 1863 * . . . Acțiunile băncii austro-ungars . . . ii ii de credit ung. . . . . .»I , n de credit adtr. . , , Argintul .... Galbeni împărătești . . . . . | Napoleon d’on......................................... Mărci 100 imp. germane London 10 Livrei sterling! ' ' | | 12220 101.— 122.— 101.75 121.60 98.— 199. 166 — 160 — 10245 301.81 123 30 100.26 956. 5.6 6.66 9.13 68.86 11970 Burta de București. Pentru redacție şi edituri responsabil: Petru Simtion. Proprietar: Pentru „Tipografia", societate pe acțiuni: V. H. Drasanandi Cassa. 103 97 09 100 97 Din 8 Nov. v. —. 4 ore p. m. Renta rom. per 1,65 5’/. .. . . Renta română amort. 6°/. ~A Renta (Schuidverschraib) ", Oblig. de stat C. F. R. Ro/ . * * ' ' Renta rom. (Rural conv.) go/ împrumutul municipal 6% ° Scrisuri func. rurale 5«/t ’ ’ ' * ' dem urbane 7°/” . ! ^ “........................ I. I, 6•/.. . « „ îl **/» • ............................ lA CfeS • • • . ... Boc. r. de con. (260 j.. )................... Oblig. Cassei Pennini”, * * * * Agio................... Sc h i ra Londra 3 luni . Berlin s'iuni \ \ „ ceh . ... Paria 3 luni . ...... ii cik . ' ' ' * * * Viena ..................... ii ................................• • • . . Agio.................................................... 102 87 1468 420 467 118 106 280