Tribuna, mai 1898 (Anul 15, nr. 94-117)
1898-05-01 / nr. 94
Pag. 878 Sibiiu, Vineri, Din delegaţiuni. Ieri, în 11 i. c., au fost primite delegaţiunile de către M. Sa Monarchul, în sala tronului din castelul Buda. La vorbirea prezidenţilor ambelor delegaţiuni, Maj. Sa a răspuns prin un discurs scurt, in care a accentuat, că raporturile monarchiei cu toate statele sunt din cele mai bune. Despre răsboiul dintre Spania şi Statele Unite M. Sa a făcut amintire cu „adânc regret după ce „nici intrevenirea Sanctităţei Sale a Papei, sprijinită de intermediarea prietenoasă a marilor puteri europene, nici marea afabilitate a guvernului spaniol nul-au putut împedeca“. Se aminteşte mai departe, că faţă de statele beligerante monarchia noastră păstrează strictă neutralitate, apoi referitor la trebuinţele armatei se anunţă, că ministerul de răsboiu, cu privire la situaţia nesigură şi la desvoltarea puterei armate a celorlalte state, a continuat şi anul acesta a proveni armata cu arme şi material trebuincios de răsboiu. In fine facându-se cunoscut delegaţilor, că Bosnia şi Herţegovina se desvoaltă normal, Maiestatea Sa îşi încheie discursul, salutând pe delegaţi. După încheierea discursului, Maiestatea Sa a ţinut cerele, agrăind şi conversând cu mai mulţi delegaţi. Intre alţii a întrebat pe Dániel Gábor despre stările din Ardeal. Pentru 3/15 Main. — Pregătiri. — Apelul lansat de fruntaşii noştri şi publicat în Tribuna a făcut să tresară toate inimile româneşti. Gazeta Transilvaniei reproduce Apelul în întregime la loc de frunte. Tribuna Poporului reproduce numai partea finală a apelului. Cu toate acestea în faţa terorismului exerciat de stăpânitorii noştri volnici şi brutali, poporul nostru puţin, foarte puţin va putea manifesta pe faţă sentimentele sale de pietate şi entusiasm. Credem însă că cu atât mai pătrunzătoare manifestaţiuni se vor face în România liberă. Sărbări în Bacău. Secţiunea din Bacău a Ligei culturale a distribuit următorul apel: Cetăţeni! Anul acesta, la 3 Maii, se Împlinesc 50 de ani de când Românii de peste Carpaţi se adunară în număr de patruzeci de mii pe Câmpul Libertăţii de la Blaj şi centră respectarea drepturilor lor naţionale. E o datorie sfântă pentru noi să ne aducem aminte de 3 Maiu 1848 şi să sărbătorim cu toţii actele iluştrilor bărbaţi, cari s’au jertfit pentru causa dreaptă a naţiunei române. Cultul oamenilor mari ai unui neam este o dovadă, că generaţiunile presente vor să continue opera începută de părinţii lor. Ne adresăm dlar’ la voi, iubiţi concetăţeni, şi vă rugăm a lua parte la sărbarea acelei zile. Vă invităm pe toţi, fără osebire de poziţie socială, rugându-vă a face ca oraşul să fie cât se poate de splendid împodobit, îndeosebi. Invităm la această sărbare, tinerimea de prin şcoli, care e menită se ducă mai departe opera de regenerare naţională începută pe Câmpul Libertăţei de la Blaj. Să sărbătorim în mod pacinic, demn şi măreţ aniversarea acestei zile scumpă tuturor Românilor, dovedind prin aceasta lumei culte şi civilisate, că naţiunea română e conştientă de misiunea ce are de împlinit la Carpaţi, Dunăre şi Marea Neagră. Comitetul sărbărei. Proiectul de lege pentru însoţirile de credit agricol şi industrial. II. înainte de a face cunoscute în extras dispoziţiile proiectului de lege despre însoţiri, promitem câteva lămuriri asupra însoţirilor. Legea comercială ing. din 1876 (art. XXXVII.) recunoaşte 4 feluri de societăţi, şi anume: 1. Societate deschisă sau cu nume colectiv (Közkereseti társaság), care se formează dacă două sau mai multe persoane se asociază purtând o întreprindere pe socoteala comună, sub o firmă comună, cu responsabilitate neclintită şi solidară. 2. Societate în comandită {Betéti társaság■), care se formează dacă la o întreprindere purtată sub firmă comună, o parte din membri iau responsabilitate nelimitată și solidară (comanditari), care ceealaltă parte a membrilor iau parte la intreprindere numai cu o cuolă anumită (comanditiști). 3. Societate pe acţii (részvénytársaság), care se formează cu un capital fundamental statorit dela inceput şi împărţit în an număr hotărît de acţii egale şi la care acţionarii iau parte şi sînt responsabili numai cu valoarea acţiilor subscrise. 4. însoţire în sensul legei comerciale se priveşte acea societate, care e formată de cetrol un număr nehotărit de asociaţi, cu un capital nefixat de la început în scopul, ca prin o lucrare comună si promoveze creditul, câştigul sau economia asociaţilor. Aici aparţin anumit: reuniunile de anticipaţii şi credit; reuniuni pentru procurarea materiilor în comun, pentru magazine comune sau pentru producţiunea în comun, reuniunile de consum, de edificare în comun şi societăţile de asigurare mutuală. Proiectul din vorbă nu se refereşte la societăţi în general, fără numai singur la însoţiri. Şi îndeosebi să refereşte la însoţirile de credit agricol şi industrial. Conform dispoziţiilor acestui proiect însă, afară de însoţiri de credit se pot înfiinţa în cadrul proiectului de lege însoţiri agricole şi industriale şi cu alte scopuri, ca de însoţiri de consum de valorizare, de anticipaţii etc. Promiţând aceste, în cele următoare dăm la extras disposiţiile proiectului de lege despre însoţirile de credit agricol şi industrial. Proiectul constă din 2 părţi şi are 81 paragrafi. Partea primă începe cu îndrumarea cum au să fie aplicate dispoziţiile legei comerciale din 1875 (XXXVII, art. partea I, secţia II., §§. 223—257) faţă de însoţirile de credit înfiinţate, conform prezentei legi, însoţirile de credit agricol şi industrial se pot înfiinţa numai cu cooperarea forurilor judiciare sau corporaţiunilor publice (de pildă: corporaţiile comerciale, agricole şi industriale). Tovarăşilor trebue să li-se explice statutele, în care trebue să fie fixat maximul creditului ce se poate acorda, precum şi modul acordărei. Asupra netovarăşilor însoţirea nu-şi extinde activitatea. Pentru ţinerea adunărei constituante sânt de lipsă 12 subscrieri, însoţirile formate în sensul legei presente nu pot avă filiale, şi afară de sedinţa-’şi pot extinde activitatea. Excepţiune se face numai atunci, când comunele aparţin unui şi aceluiaşi notariat. Tovarăşi numai majorenii aceia pot fi, cari au locuinţă stabilă în sediul însoţirei. La Intrarea ca tovarăş sânt de lipsă 2 martori, cari subscriu declaraţiunea ce se redactează. Noul tovarăş trebue înştiinţat în timp de 30 zile, dacă e primit sau nu. Tovarăşii pot subscrie la inceput sau mai târziu una sau mai multe caote, pentru a căror completă plătire sânt obligaţi. Caotele sânt extradate pe numele tovarăşului şi trebue să fie de cel puţin 100 coroane; valoarea aceasta nu poate fi redusă până când însoţirea mai există. După caots nu e permis a sa solvi interese. La dividendă numai acea suma se împarte între tovarăşi, care e arătată în bilanţul anual ca profit curat, după detragerea pentru fondul de reservă. Până când fondul de reservă ajunge la Vi din valoarea nominală a cnotelor, trebue în fiecare an din profitul carat să li se dee 10%. Dividends nu poate fi mai mare cu 5%; dacă profitul carat e mai mare, suma restantă se adaugă la fondul de reservă. Eventualele perderi se acoper în primul rînd din fondul de reservă. Paragraful 15 sună : tovareşul e responsabil pentru obligamentele însoțirei cu de 4 ori suma citotelor subscrise. Pentru direcţiune, comitet de supraveghere, desfiinţare şi alte dispoziţii sunt capitole separate. Capitolul III. al proiectului se ocupă cu adunarea generală, cap. IV, cu drepturile şi datorinţele direcţiunei şi a comitetului de supraveghere. Membrii în direcţiune pot fi numai cetăţenii ungari. Remuneraţia lor nu poate fi mai mare ca 10% din profitul curat. Cap. V. se ocupă cu desfiinţarea. Cap. VI. zice, că dacă însoţirile desfiinţate deja doresc, legea presenta îşi extinde valoarea şi asupra lor. §. 49 enumără favorurile ce Ie vor avă însoţirile, cari întră ca membri regulaţi ai centralei din Budapesta. Dintre acestea însemnăm: 1. Sânt scutite de darea impusă Întreprinderilor la publicarea bilanţului, precum şi de dările secundare ce se impun după această dare. 2. Sânt scutite de orice timbru şi competenţe şi anume: de timbru pentru toate registrele însoţirei, pentru documente, pentru obligaţiile de împrumut etc. Aceste dispoziţii se cuprind în prima parte a proiectului. Partea a doua se ocupă numai cu însoţirea centrală de credit, care se înfiinţează în Budapesta sub firma „însoţirea regnicolară centrală de credit“, pentru înlesnirea şi satisfacerea trebuinţelor de credit pentru însoţirile înfiinţate şi cari se vor înfiinţa, însoţirea centrală numai atunci poate fi înregistrata, dacă are deja solvit un capital de cupte în valoare de 1.000.000 coroane. Centrala va ave membri fundatori şi ordinari. Cei din urmă pot fi însoţirile din provincie. Membrii fundatori sânt responsabili pentru obligamentele centralei numai cu suma cuptelor subscrise; de altfel aceştia numai îutru atât se împărtăşesc de averea şi câştigul centralei întrucât pot pretinde replătirea statutară a cuotelor subscrise şi din profit 4% ca dividendă. Cea mai mică cuotă a centralei este de 200 coroane. Preşedintele centralei 11 denumeşte Monarchul în urma recomandări ministrului de finanţe; vicepreşedinţii sânt denumiţi: unul de cătră ministrul de comerciu, celalalt de cătră ministrul de agricultură. Directorii executivi sânt întăriţi de cătră ministrul de finanţe. §. 56 zice: Centrala e datoare a deschide agenturi In provincie şi tu Croaţia şi Slavonia. Capitolul IV. se ocupă cu emisiunea de efecte amortisabile şi cu interese a căror valoare trebue să fie arătată în bilanţ la pasive, tot între pasive să arete şi fondul de garanţă al efectelor, care trebue să fie de cel puţin 3 milioane coroane. In fine cap. V, cuprinde favorurile ce se primeşte centrala de la stat şi anume: 1. Statul întră ca membru fondator subscriind cel mult cupte în valoare de 1.000.000 coroane. 2. Din averea mobilă a statului formată prin efectele rescumperărei dreptului de cârcimărit să se dee 3 milioane coroane, pentru ca să formeze resp. să înmulţească fondul de garanţă pentru efectele ce le va emite centrala. 3. Ca spese de fondare statul dă 100.000 coroane. Şi până când centrala va fi in posiţia de a-şi acoperi toate spesele din propriele venite, până atunci se folosească şi interesele celor 3 milioane coroane cuprinse In efectele pentru rescumperarea dreptului de cârd mărit. Dacă nici aceste nu vor acoperi toate spesele, ministrul e împuternicit a mai ajuta cu bani din cassa statului, dar, așa, ca acest ajutor anual să nu fie mai mare cu 100.000 coroane. Sumele astfel asemnate din casa statului aduc conteze sub diverse titule la budgetul ministrului de finanţe. Centrala apoi e scutită de darea întreprinderilor obligate la publicarea bilanţului, precum şi de contribuţiile secundare. E scutită de timbru şi competenţe. Corespondenţa şi pachetele poştale ale centralei sânt scutite de porte. Cu executarea acestei legi se încredinţează miniştrii de justiţie, finanţe, comerciu şi agricultură. Pentru Slavonia şi Croaţia e încredinţat banul croato-slavon. In parlamentul maghiar proiectul a fost presentat de Armin Neumann. Vasilie C. Os vadă. ... ■ curat. Eu am dat după vaci să le prind la jug, și cum am trecut peste drum după ele, m’am împedecat de o straiță mare, pe care ducendu-o acasă, am aflat în ea aceste scrisori, ce le-am adus să vedeți, ce sânt*. El dădu un pachet mare de scrisori îndoite și împăturate fără nici o rînduială, căci le desfăcuse să vadă nu’s bani în ele? între ele era raportul magistratului din T.Murășului cu data de 10 Maiu, adresat guvernuluierei, în care se roagă să dispună, ca advocatul Florian Micaș, să fie transferat într’o închisoare la vre-un oraș mai în fundul Secuimei, căci în Târgul Mureşului nu ar fi sigur, fiind teamă, că Românii vor năvăli şi-l vor libera cu puterea. Magistratul motivează această temere cu împrejurarea, că Românii din aceste părţi sânt atât de temerari, încât un tiner cu numele Ioan Russu, a avut îndrăzneala de a îmbrăţişat şi sărutat pe Micaş în mijlocul publicului adunat în piaţă, tocmai în momentul, când s’a coborît din căruţa, carel-a transferat din Cluj. Mai încolo motivează frica Vasarheiului de Români, c’o adeverinţă dată de tinerul Suba din Vidraşcu, în care acesta jestifică, că Ioan Russu s’ar fi lăudat, că Micaş nu va sta nici două septemâni în prinsoarea din Vasarheiu, pentru că el cu Românii îl va elibera nu numai de acolo, dar’ şi din fundul Secuimei, ba chiar şi din Sciţia. Celelalte scrisori erau de interes pur administrativ, de aceea le-au şi nimicit. Russuşi-a reservat inse actul dat de Suba, spre a-’l învăța la timpul său omenie. Din traista ștafetei săteanul Muntean ’și-a făcut opinci. Vidrescu, 11 Maiu. Un tiner maghiar, Suba János, de aici a încercat să ducă azi pe Russu la T.-Mureșului, ca să-’l prindă Ungurii, pentru că e bănuit, că el ar fi spoliat ștafeta în noaptea trecută. Russu ’i-a răspuns: »Vezi cum e prietenul ungur ! Tu însuți crezi, că eu aş fi despoiat ștafeta, și totuși ’ți-ai încercat toate puterile să me înșeli a merge la Vasarheiu, ca apoi tu cel dintâiu se pui mâna pe mine“. Arad, 12 Maiu. Congresul neuniţilor din Ungaria este stabilit pentru 27 Maiu şi va avea să se ţină la Neoplanta sub supravegherea comitelui Timişului P. Csernovits. Csernovits totodată este trimis şi la Chichinda, ca să sugrume răscoala de acolo. Se zice, că până acuma deja sânt închişi 500 de inşi, dintre cari doi deja au fost executaţi prin ştreang. (Gaz. de Trans.) TRIBUNA 1/13 Main 1898 Rescoală in Italia. Turburările celor lipsiţi de pâne s’au desvoltat în rescoală. Acum ese la iveală, că demonstraţiile pentru scăderea preţurilor de bucate şi pâne au fost numai signalul, cu care au câştigat răsculaţii mulţimea pentru ei. Scopul răscoalei nu este socialistic, ci este urzit (?) din alianţa republicanilor şi clericalilor. Răscoala e de măsură foarte gravă, deoarece e tulburată liniştea întregei realii. Afară de Roma şi Piemont toată ţeara este răsculată; mai vehementă e purtarea răsculaţilor din Milano şi din jurul Neapolei. In aceste două locuri nu s’a întrebuinţat numai puşca, ci chiar şi tunul. Numind celor morţi şi răniţi se urcă la sate. In Milano s’au făcut înverşunate atacuri între miliţie şi studenţii din Pavia, cari cu sutele voiau se pătrundă în oraş. Tot oraşul e în ferbere, femei şi copii atacă cu coase soldaţii. Familiile mai bogate au părăsit oraşul. Din oraşele dimprejur vin oameni armaţi cu furci şi sape, spre ajutor la cei din Milano. Foile din Milano dau grozave amănunte. Baricadele oraşului au fost legiuni întregi şi soldaţii au înaintat între ploaie de petic. Trupele şi răsculaţii au avut mai multe ciocniri şi au căzut în aceste lupte foarte mulţi din ambele părţi. Mulţime de morţi zac pe strade. Teatre, prăvălii, cafenele stau Închise. Toţi membrii din redacţia foii Italia del Popolo sânt arestaţi. Primejdia e cu atât mai mare, că chiar şi funcţionarii dela trenuri fac grevă, şi a trebuit recultată miliţie chiar şi la gări spre susţinerea cât de cât a ordinei. In Luino s’au răsculat lucrătorii şi au atacat primăria. Carabinierii au fost siliţi să puşte asupra mulţime! Mulţi morţi şi răniţi, în Messina s’au adunat femei şi copii înaintea primăriei şi au cerut ajutor. S’au asociat la ei şi lucrătorii. Poliţia a împrăştiat mulţimea, care s’a împrăştiat apoi pe strade laterale devastând tot ce le sta în cale. în cele mai multe oraşe s’a proclamat stafariul. Chestiuni şcolare. Adunarea învăţătorilor gr.-cat. din tractul Sibiiului. — Raport particular. — — 6 Maius. După ce membrii au participat la serviciul divin, cu care ocasiune s’a ţinut şi parastas pentru fericitul George Bariţiu, s’a început adunarea prin o vorbire a rev. domn protopop, care ca întotdeauna, a arătat învăţătorilor calea, pe care trebue să meargă spre a pută corespunde întru toate misiunei lor. Sfîrşind rev. domn protopop s’a făcut apelul nominal, în urma căruia presidents R. Simu a ţinut cuvântul de deschidere, care s’a publicat şi în coloanele „Tribunei“. A urmat raportul general, al cassarului şi bibliotecarului. Împreună cu propunerile şi proiectul de budget pe anul următor, cari s’au predat spre censurare unei comisiuni de 3. Şedinţa II a s’a început 3 ore d. a. cu disertaţiunea: „Cum îşi poate câştiga şi susţini înviţătorul autoritatea [înaintea şcolarilor şi poporenilor“ de N. Vlad. Acesteiai-a urmat disertaţiunea: „Ce şi cum e de a se tracta din economie în şcoalele poporale", de D. Vişa, car’ după aceasta Coman Gligor a ţinut o prelegere practică din istoria biblică: „Despre înălţarea lui Isus la cer.* Sfîrşindu-se aceste trei tractate s’a discutat rînd pe rînd asupra fiecăruia, luând parte la discuţiune cea mai mare parte a membrilor, Intre cari şi rev. domn protopop, domnul Iuliu Bardoşi şi domnul Dr. Dăianu au făcut observări atunci tăietoare şi foarte valoroase. Peste tot s’a constatat, că disertanţii ’şi-au dat toată silinţa de a-’şi pregăti operatele cât mai bine; cari prelegerea practică — compusă pe basa treptelor formala — a fost conform cerinţelor atât ca cuprins, cât şi ca predare. Nr. 94 Raportul comisiunei consurătoare, cu puţine modificări, a recomandat adunărei propunerile comitetului. La acest obiect e bine se ne oprim ceva, pentru că prezentă unele chestiuni mai însemnate. Se constată, că înainte cu 6 ani rev. domn protopop Ioan V. Rusu a exonerat la minister aprobarea statutelor „Reuniunei înv. gr.-cat din comitatul Sibiiului“, care — după timpul înfiinţărei — este a doua reuniune înv. în archidiecesa noastră, prima fiind cea din comitatul Cojocnei. Din anul trecut însă, înfiinţându-se reuniunea archidiecesană, cu atâtea filiale sau despărţăminte, câte protopopiate sânt în archidiecesa, lucru de sine priceput, se impune fusionarea reuniunei comitatense cu cea archidiecesană, pentru că două reuniuni, respective despărţăminte, cu acelaşi scop şi cu aceiaşi membri n’are raţiunea de a exista. Spre acest sfîrşit s’au făcut disposiţiile de lipsă încă la adunarea generală de constituire a reuniunei archidiecesane, mai rămânând ca reuniunea înv. gr.-cat. din comitatul Sibiiului se mai ţină în sensul statutelor ultima adunare, care s’a proiectat pe 26 Octomvrie st. n. a. c. Din numitul raport se vede, că reuniunea gr.-cat. a înv. din comitatul Sibiiului, încă înainte cu 3 ani, a luat iniţiativa de a se scrie istoricul fiecărei şcoale, din comunele, în cari se află membri de ai acestei reuniuni, cum şi de a colecta poveşti din popor, cari să se publice sau în ziare, sau în broşuri, câştigându-se cu chipul acesta venite pe seama reuniunei, dar’ mai mult s’a avut în vedere colectarea acestor comori din gura poporului, pentru a le păstra viitorimei, ca un material de mare valoare în foarte multe privinţe şi de altă parte pentru a îndrepta atenţiunea învăţătorilor spre o ocupaţiune nobilă şi folositoare, prin care înşişi să se perfecţioneze. Ear’ pentru ajungerea acestor scopuri s’au destinat şi unele premii. Cu toate aceste Insă scopul nu s’a ajuns. E adevărat, că s’au făcut uneie încercări pentru scrierea monografiilor şi s’au colectat şi poveşti, dar’ şi uneie şi sitele nu eu răspund îndeajuns. Causa nereuşitei e a sa ascrîe în primul loc, încât pentru monografii, lipsei unei lucrări stăruitoare, lipsei de date ş. &..., căci ca exemplu pentru scrierea unei bune monografii au avut chiar pa presidenta acestei reuniuni, şi încât pentru pian, acela a fost dat în ziare din partea înv. I. Daria din Braşov, şi se dă şi separat oricui ’i- ar cere. (Va urma) Sibiiu, 12 Maiu n. 1898 Monarchal la Budapesta. M. S. Francisc Iosif I. a sosit Marţi seara in Budapasta, unde va sta vreo trei săptămâni. * Princesa Lalea in sanatoriu. Dupăcum se anunţă din isvor autentic din Viena, princesa Luisa, care de mai mult timp petrecea In Labor (Croaţia) în castelul contelui Keglevich, cu locotenentul Matasich, la insistenţa familiei au instalat-o in sanatoriul din Döbling.* Demonstranţii din Fiume. Cu ocasiunea demonstraţiilor din Fiume, la alegerea de podesta, au arestat zece tineri, asupra cărora astăzi s’a adus judecată. Apărătorul lor a declarat între altele, că demonstraţiile au fost provocate de către funcţionarii de stat. Cinci dintre cei condamnaţi au fost osândiţi la 15 fr., unul la 50 fr., eare pe doi la 8 zile temniţă. Unul a fost achitat. Condamnaţii au apelat. * Bilete cu preţuri reduse. Cu prilejul expoziţiei jubilare din Viena, societăţile corporaţiunile, asociaţiile etc. capătă bilete de călătorie reduse de la societatea vapoarelor dunărene. * * Cereale din Siberia O înveselitoare ştire să anunţă, anume: Cu deschiderea liniei ferate din Siberia, se iveşte o însemnată concurenţă în pieţele de bucate, în urma căreia preţurile ridicate de acum, vor scădă. In Siberia a fost o recoltă foarte bună de câţiva ani, aşa încât se pot exporta de acolo foarte multe bucate.• Din Grecia. In Grecia se vor face* în cărând alegerile de deputaţi pentru cameră. Agitaţiile electorale s’au început în teara întreagă. Sânt îa 1500 de candidaţi. Maistrul de resboiu Smolensky e candidat în mai multe oraşe. Partidul lui Delyannis desvoaltă o luptă aprigă, ca să ajungă la majoritate, dar e sigură învingerea partidului guvernamental. Comisiunea dunăreană. In 10 i. c. au început la Galaţi şedinţele sesiunei de primăvară a delegaţiilor europene în comisiunea dunăreană. In ziua precedentă membrii comisiunei au fost la Salina, unde au inspectat toate lucrările săvîrşite în cursul anului. Tot timpul cât vor dura şedinţele comisiunei vor staţiona în portul Galati canonierele de résboiu: Leger a marinei franceze și Coelatrice a marinei engleze. •