Tribuna, decembrie 1899 (Anul 16, nr. 265-288)

1899-12-08 / nr. 270

Nr. 270 Anul XVI Sibiiu, Mercuri fc/20 Decemvrie 1899 ABONAMENTELE Pentru Sibiiu: 1 lună 85 cr., 1/* an 2 fl. 50 cr., 1/1 an 5 fl., 1 an 10 fl. Pentru ducerea la casă cu 16 cr. pe lună mai mult. Pentru monarchie: 1 lună 1 fl. 20 cr., 1/1 an 3 fl. 50 cr., */1 an ^ ^ 1 an 14 fl. Pentru România și străinătate: 1/t an 10 franci, 1/t an 20 franci, 1 an 40 franci. Abonamente se fac numai platindu-se înainte.TRIBUNA Apare în fiecare zi de lucru INSERŢIUNILE Un şir garmond prima­ dată 7 cr., a doua­ oară 6 cr a treia-oară 5 cr., şi timbru de 30 h­. Redacţia şi administraţia: Strada Hopiăce Nr. 16. Se prenumără şi la poşte şi la librării. Epistole nefrancate se refusă. — Manuscripte nu se înapoia. Numeri singuratici î­n cr. se vând în Sibiiu: la librăria »Ti­pografiei», societate pe acţiuni şi la librăria L. Michaelis, strada Cisnădiei, 27.—In Alba-Iulia: la librăria WeiszBernat »la loterie« Protestul tinerimei universitare române din Cluj în contra insultei aduse memoriei lui Avram Iancu, în templul justiţiei şi prin rostul unui om legătuit prin jurământ duplu că va apera după dreptate şi bunăcuviinţă bunul nume şi interesele acestui stat, înaintea chipului înaltului patron al dreptăţei, al Maiestatei Sale împăratului şi Regelui nostru, s’a aruncat din nou cea mai neruşinată insultă în faţa adevărului. Avram Iancu, ideala figură din lupta pentru desrobirea naţională a poporului nostru a fost stigmatizat de „conducător de bandiţi“ din partea unui om, care şi ca procuror şi ca conte unguresc are aerul a representa în mod oficial statul ungar şi nobila naţiune maghiară. Nobilul conte, care trebue să cunoască atât părerea stabilită a istoriei despre Iancu, cât şi mai ales simţămintele întregului popor român pentru acest „rege al munţilor“, a crezut de cuviinţă şi în interesul statului a lovi din nou inima rănită a acestui popor. N’a fost destul, nu! Trufaşul conte a fost convins, că confiscarea a 5000 fl. nu poate produce în inima noastră atâta durere, după câtă a lăcomit sufletul seu turburat de şovinism. Aşadară, Iancu şef de bandiţi, car’ acei bandiţi părinţii şi strămoşii noştri, acele sute şi mii de Români cari au luptat sub steagurile lui pentru apărarea tronului, pentru drept şi libertate. Cluj, 17 Decemvrie 1899. Ştim noi, că nu e cualificat un grof scăpătat ca se va teme sfânta amintire a eroilor noştri dela 1848, dar’ cu toate acestea ca oameni cu aspiraţiuni culturale nu putem înăbuşi în inima noastră indignarea, ce creşte în măsura ce vedem, că nici preşedintele tribunalului, nici ceialalţi judecători, nici guvern, nici presa ungurească, nici parlamentul ţărei nu află o singură vorbă de desaprobare pentru acel agent pro­vocator de ură şi de discordie între cetăţenii aceleiaşi patrii. De aceea, după firea şi obiceiul nobil al neamului românesc, ridicăm protest solemn în contra nedemnei insulte, cerem în faţa lumei pedepsirea exemplară a păcătosului Nu e de demnitatea noastră, nici a secolului ce apune, a ne lua satisfacţie prin spargeri de tereştri, prin devastarea caselor ori ameninţarea siguranţei publice, în tinerimea universitară română nu bate sânge de bandiţi! Tinerimea română de la universitatea Francisc Iosif I. din Cluj, cu armele probate ale ştiinţei istorice, respinge şi resfrânge josnicul atac Îndreptat contra caracterului nepătat al lui Avram Iancu, cae formează mândria sa naţională, în numele ştiinţei batjocorite, în numele dreptăţei desconsiderate şi a ordinei sociale ameninţate, în numele acelor ideale, cari şi „mater alma“ le sădeşte în inima noastră, ca fii devotaţi ai ei, cerem ca guvernul ţărei să dee satisfacţie demnă pentru insulta ce un organ al seu a adresat-o sentimentului public al loialului și bravului nostru popor. ă/uzef aP. oBănufiu, stud în drept. JPuchim oBa/int, stud. în drept. ăAntoniu eBogdan,­­ stud. în drept. lucian SBozoia, stud. în drept. €fuguHin Gafiani, stud. phil. Gluzzi’ Găpușan, stud. în drept. jCasilie. G­lizoiu, stud. în drept. o/ufiu Go8azcaa, stud. farm. Goznel 3)avid, stud. med. HuPiu 3)ecian, stud. în drept. SeoniSa 3)cmtiSe, stud. med. tyasiPie §)/ă­ 3)zagop, stud. în drept. P/eozge 3)uSPetriu, stud. în drept. Genovie Qăeajia, stud. în drept. a/oan SacoS, stud. în drept. ‘BZicolac Sfonescu, rig. în drept. iluetin GC. ofuga­, stud. în drept. GOictoz Mboou, stud. în drept. 3)umitzu Saycu, stud. în drept. Qeozge- GÎZăceCaziu, rig. în drept. ^OizgiP §)lZuzeoan, stud. în drept. a/oan §)lZe&in, stud. în drept. (SU’eoanSzu §/ÎCozaziu, stud. în drept. a/oan G/IZazgita, rig. în drept. jGa/ez §ZIZo­dovan, rig. în drept. a/oan §­/Zepazoca, stud. în drept. a/ancu §/IZuote, stud. în drept. a/oan §//Cicfea, rig. în drept. o­oan G/tăoga, stud. în drept. Gluze­’ BfiyU’vani, stud. în drept. §teozge Sftovacoviciu, stud. în drept. GluzeC ®pzea, stud. în drept. 'jOafez ®z5ace, stud. în drept. tyalez ®otate, stud. med. tyizgil Graziu, stud. jur. o/oan oTop, rig. în drept. §7Lico/aa Setza, stud. în drept. Gluzef aPetzoviciu, stud în drept. Octavian o/avefea, stud. jur. ‘/Gictoz aPop, stud. în drept. GlCeoandzu oPop, stud. în drept. ‘/Datez oPop, stud. în drept. 3)ionid­e oRoman, stud. în drept. §ieozge Slepa$e, stud. în drept. o/pan Sc­uz tu, stud. în drept. GozioRan S­eez, stud. în drept. 3) uf­an Spăzioo, stud. in drept. SPZiPan Spăzioo, stud. în drept. oLugustin Străitaziu, ing. în drept. Seorge afocitu, stud. phil. Samuil /Diadone, rig. în drept. Gamil /Dettan, stud. în drept. Sibiiu, 19 Dec. n. Széli la Viena. Sâmbătă a plecat prim-ministrul maghiar Széli de nou la Viena. A fost primit Du­­minecă în lungă audiență din partea Monarchului, a avut lungă întrevedere cu prim - ministrul austriac, contele Clary, în urmă a confer­it cu miniştrii comuni de externe şi de finanţe, Go­­lucho­vski şi Kolllay, şi ieri a so­sit acasă, la Budapesta. Scopul călă­toriei lui Széll la Viena a fost luarea unei înţelegeri cu cercurile competente, ca complicaţiunilor politice ce faţă se facă guvernul maghiar. Pentru­ că vor fi complicaţiuni şi în Ungaria, unde kossuth­ iştii s’au pus se facă obstrucţie a cuotei. Dat fiind deci, că parla­mentul maghiar nu votează cuota până la finea anului­, car’ parlamentul au­striac nu votează nici cuotă, nici pact, nici budget, s’a luat hotărîrea ca de­­legațiunile să voteze guvernului comun indemnisare pe patru luni; cuota să o stabilească Monarchul, car' de aci în­colo, fiecare guvern (maghiar și au­striac) să se fericească cum știe și cum poate. Dacă așa ar fi să fie perspectiva Anului­ Nou politic, n'ar fi nimica. Ne temem însă că va fi şi mai sinistră. Din Bucovina. Cetim în­­Pa­­triar, că preoţimea română ort.­or. din decanatul Gurahumorului s’au obligat cu ocasiunea conferenţei pastorale din 26 Noemvrie (8 Decemvrie) 1899 într'o resoluţiune unanimă de a purta toate agendele faţă cu toate diregătoriile, supraordinate, coordinate şi subordi-I nate, — în măsură cât este permis şi garantat aceasta prin legile fundamen­tale de stat, — numai în limba română, începend dela 1 Ianuarie 1900 st. ; vechili, spre a asigura, limbai româ­neşti posiţiunea şi respectarea ce li­ se cuvine ca limbă bisericească şi ca limba ţărei. Dorim ca şi celelalte de­canate bucovinene să facă asemenea. Mişcarea Serbilor. Adunarea Şerbilor, ţinută în 14 Decemvrie la Mi­­troviţa a succes bine. Au participat cam cinci sute de persoane. S’a votat resoluţiunea următoare: Respectarea tricolorului sârbesc. Egala îndreptăţire a alfabetului civil cu cel latin. Egala îndreptăţire de a ridica şcoale confesio­nale, poporale şi medii. Catedră de­­ istoria şi literatura sârbească, la univer- I sitatea din Zagreb. Ajutorarea Sârbilor din budgetul statului, cu privire la cult şi instrucţiune publică. Lege intercon­­fesională, pentru egala îndreptăţire a bisericilor. Vot universal la alegeri. Libertate de presă şi libertate de întru­nire. Resoluţiunea va fi cuprinsă în­­tr’un memorand şi presentată dietei croate, după­ ce va fi subscrisă de toţi Sârbii din­­ Croaţia, pentru­ că mişca­rea se refere numai la ei. Din parlament. Sub cuvânt că discută fundamental chestia cuotei oposiţia din parlamentul maghiar s’a pus să-’i facă şi ea — obstrucţie, în şedinţa de ieri a combătut-o deputatul Mocsy, din partidul poporal, în urmă Kossutht­şii Mesko şi Rătkay. După o­­ scurtă pauză a luat apoi cuvântul de­putatul Pichler, şi a vorbit până la orele trei, când s-a încheiat şedinţa. Astăzi va vorbi Eötvös Károly, sigur patru sau cinci ore. Cu toate acestea se crede că discuţia generală se va termina astăzi sau mâne. Regele Italiei despre Români.­ ­— Raport special al »Tribunei». — Roma, 15 Dec. n. Românii la Quirinal. — Maiestatea Sa regele Umberto, a primit în audienţă particulară pe ilustrul profesor univer­sitar şi mare filo-român, contele Angelo de Gubernatis, care după­ cum se ştie a fost preşedinte al congresului orien- t taliştilor din Roma. Distinsul de Gu­­­­bernatis a oferit Ma­iestăţei Sale, ca pre-­­ şedintelui de onoare al congresului, bu­letinul oficial al congresului, ca semn de profund omar. Aceste buletine fac 24 volume, probe puternice despre lu­crarea spornică a congresului. Maiestatea Sa regele Umberto se arătă de o mare afabilitate şi se între­ţinu cu contele de Gubernatis asupra congresului, esprimându-­şi mulţumirea »per lo splendido estto della festa», pentru reuşita splendidă ce a avut ser­barea depunerei cununei de bronz a Românilor la Columna lui Traian, «I-au făcut Maiestătei Sale in mod particular plăcere onorurile arătate Ro­mei şi Italiei »de număroasa delegaţiune română venită la congres». Maiestatea Sa regele vorbi în mod simpatic de e­i spre ilustraţiunile luate în fotografii in­stantanee în Foro, ceea­ ce probează, — adaugă Maiestatea Sa, — că »faptul în­deplinit de cătră Români, la Foro- Traiano, va rămâne ca o pagină isto­rică şi o dulce amintire pentru cele­­ două naţiuni de aceeaşi ginte şi de acelaşi sânge*. Maiestatea Sa regele a lăudat cu cuvinte mişcătoare opera şi tenacitatea patriotului român V. A. Urechiă. A vor­bit apoi cu cunoştinţă de causă de ce-­l­­alalt distins oaspe român, Grigore Tom I­cilescu şi de lucrările lui. Deasemenea M. Sa Umberto a avut cuvinte pline de afecţiune pentru marele amic al Româ­nilor, ministrul Guido Baccelli, zicând că »a aprobat din toată inima discur­sul magistral al ministrului Baccelli, şi că nimeni altul nu ar fi putut mai bine decât Baccelli să scrie o pagină aşa de frumoasă în istoria celor doue ţări*. Se vorbeşte, că regele Umberto va decora pe domnii: V. A. Urechiă, Toci­­lescu şi Holbări. Milites. I La chestiunea Iancu. Guvernul şi procurorul. După­ cum se vede guvernul dlui Széli departe de a observa »legea, drep­­­­tul şi dreptatea«, nu pretinde de la func­­­­ţionarii stat­lui nici măcar o bună­­ conduită, ci se solidarizează chiar şi cu cele mai grave insulte ce ei le co­mit faţă cu Românii. A insulta eroii unui popor, a in­sulta memoria morţilor, este mai mult ca o incorectitate, este o duplă crimă, I Band difi'Aont­o Wartfxiib me Crimă contra memoriei morţilor, prevăzută în codicele penal, şi crimă politică. Procurorul dela Alba-Iulia s’a fă­cut pur şi simplu agent provocător faţă cu întreg poporul românesc. îi convine aceasta guvernului Széli, care ’şi-a inaugurat cabinetul cu devisa pacificaţiunei ? — Foarte bine! N’avem nimic în contra acestui fel de a pacifica. Guvernul Széli 'şi-a fost început cariera cu reglementarea agentului pro­vocător Jeszenszky Sándor, care tot ca procuror­­şi-a fost câştigat meritele patriotice, cari­­l-au ridicat până la a fi guvernatorul ţărei sub firma Bánffy Dezső. Exemplul acestei stră­lucite cariere a lui Jeszenszky este se vede imitată cu zor de foştii sei colegi, procurorii. Groful de la Belgrad­­şi­’l-a ales de­sigur drept model. Ei bine. Se pare­ că nu­­şi-a gre­şit socoteala. Guvernul Széll îi arată­­ calea, ce duce la mărire şi nu-­l lip­­i­seşte de binevoitorul său patronaj. Va­­ căuta să-­l rehabiliteze, prin procesul­­ ce va face „Tribunei“ şi apoi îl va­­ promova. Foarte bine! Asta e politica *pa­­cificaţiunei*, care imposibil să nu se răsbune asupra autorilor ei. Guvernul face şcoala agenţilor provocători. Și e o bună politică pentru noi »agitatorii*. a'ia’-'ogi , . . , Gat nu pitem face, noi vor face „provQcătorii rettmoA ! Aceștia sunt adexia^^V hi fiikor ii\ lino 'iifeo.îogaâiî is eisliuba ! I lmahoe ;«W,u ,, ; hob­ua eaiO io I inai; Bitpu baâo-iș­iiC) .Boirain — »iul

Next