Tribuna, decembrie 1899 (Anul 16, nr. 265-288)
1899-12-08 / nr. 270
Nr. 270 Anul XVI Sibiiu, Mercuri fc/20 Decemvrie 1899 ABONAMENTELE Pentru Sibiiu: 1 lună 85 cr., 1/* an 2 fl. 50 cr., 1/1 an 5 fl., 1 an 10 fl. Pentru ducerea la casă cu 16 cr. pe lună mai mult. Pentru monarchie: 1 lună 1 fl. 20 cr., 1/1 an 3 fl. 50 cr., */1 an ^ ^ 1 an 14 fl. Pentru România și străinătate: 1/t an 10 franci, 1/t an 20 franci, 1 an 40 franci. Abonamente se fac numai platindu-se înainte.TRIBUNA Apare în fiecare zi de lucru INSERŢIUNILE Un şir garmond prima dată 7 cr., a doua oară 6 cr a treia-oară 5 cr., şi timbru de 30 h. Redacţia şi administraţia: Strada Hopiăce Nr. 16. Se prenumără şi la poşte şi la librării. Epistole nefrancate se refusă. — Manuscripte nu se înapoia. Numeri singuratici în cr. se vând în Sibiiu: la librăria »Tipografiei», societate pe acţiuni şi la librăria L. Michaelis, strada Cisnădiei, 27.—In Alba-Iulia: la librăria WeiszBernat »la loterie« Protestul tinerimei universitare române din Cluj în contra insultei aduse memoriei lui Avram Iancu, în templul justiţiei şi prin rostul unui om legătuit prin jurământ duplu că va apera după dreptate şi bunăcuviinţă bunul nume şi interesele acestui stat, înaintea chipului înaltului patron al dreptăţei, al Maiestatei Sale împăratului şi Regelui nostru, s’a aruncat din nou cea mai neruşinată insultă în faţa adevărului. Avram Iancu, ideala figură din lupta pentru desrobirea naţională a poporului nostru a fost stigmatizat de „conducător de bandiţi“ din partea unui om, care şi ca procuror şi ca conte unguresc are aerul a representa în mod oficial statul ungar şi nobila naţiune maghiară. Nobilul conte, care trebue să cunoască atât părerea stabilită a istoriei despre Iancu, cât şi mai ales simţămintele întregului popor român pentru acest „rege al munţilor“, a crezut de cuviinţă şi în interesul statului a lovi din nou inima rănită a acestui popor. N’a fost destul, nu! Trufaşul conte a fost convins, că confiscarea a 5000 fl. nu poate produce în inima noastră atâta durere, după câtă a lăcomit sufletul seu turburat de şovinism. Aşadară, Iancu şef de bandiţi, car’ acei bandiţi părinţii şi strămoşii noştri, acele sute şi mii de Români cari au luptat sub steagurile lui pentru apărarea tronului, pentru drept şi libertate. Cluj, 17 Decemvrie 1899. Ştim noi, că nu e cualificat un grof scăpătat ca se va teme sfânta amintire a eroilor noştri dela 1848, dar’ cu toate acestea ca oameni cu aspiraţiuni culturale nu putem înăbuşi în inima noastră indignarea, ce creşte în măsura ce vedem, că nici preşedintele tribunalului, nici ceialalţi judecători, nici guvern, nici presa ungurească, nici parlamentul ţărei nu află o singură vorbă de desaprobare pentru acel agent provocator de ură şi de discordie între cetăţenii aceleiaşi patrii. De aceea, după firea şi obiceiul nobil al neamului românesc, ridicăm protest solemn în contra nedemnei insulte, cerem în faţa lumei pedepsirea exemplară a păcătosului Nu e de demnitatea noastră, nici a secolului ce apune, a ne lua satisfacţie prin spargeri de tereştri, prin devastarea caselor ori ameninţarea siguranţei publice, în tinerimea universitară română nu bate sânge de bandiţi! Tinerimea română de la universitatea Francisc Iosif I. din Cluj, cu armele probate ale ştiinţei istorice, respinge şi resfrânge josnicul atac Îndreptat contra caracterului nepătat al lui Avram Iancu, cae formează mândria sa naţională, în numele ştiinţei batjocorite, în numele dreptăţei desconsiderate şi a ordinei sociale ameninţate, în numele acelor ideale, cari şi „mater alma“ le sădeşte în inima noastră, ca fii devotaţi ai ei, cerem ca guvernul ţărei să dee satisfacţie demnă pentru insulta ce un organ al seu a adresat-o sentimentului public al loialului și bravului nostru popor. ă/uzef aP. oBănufiu, stud în drept. JPuchim oBa/int, stud. în drept. ăAntoniu eBogdan, stud. în drept. lucian SBozoia, stud. în drept. €fuguHin Gafiani, stud. phil. Gluzzi’ Găpușan, stud. în drept. jCasilie. Glizoiu, stud. în drept. o/ufiu Go8azcaa, stud. farm. Goznel 3)avid, stud. med. HuPiu 3)ecian, stud. în drept. SeoniSa 3)cmtiSe, stud. med. tyasiPie §)/ă 3)zagop, stud. în drept. P/eozge 3)uSPetriu, stud. în drept. Genovie Qăeajia, stud. în drept. a/oan SacoS, stud. în drept. ‘BZicolac Sfonescu, rig. în drept. iluetin GC. ofuga, stud. în drept. GOictoz Mboou, stud. în drept. 3)umitzu Saycu, stud. în drept. Qeozge- GÎZăceCaziu, rig. în drept. ^OizgiP §)lZuzeoan, stud. în drept. a/oan §)lZe&in, stud. în drept. (SU’eoanSzu §/ÎCozaziu, stud. în drept. a/oan G/IZazgita, rig. în drept. jGa/ez §ZIZodovan, rig. în drept. a/oan §/Zepazoca, stud. în drept. a/ancu §/IZuote, stud. în drept. a/oan §//Cicfea, rig. în drept. ooan G/tăoga, stud. în drept. Gluze’ BfiyU’vani, stud. în drept. §teozge Sftovacoviciu, stud. în drept. GluzeC ®pzea, stud. în drept. 'jOafez ®z5ace, stud. în drept. tyalez ®otate, stud. med. tyizgil Graziu, stud. jur. o/oan oTop, rig. în drept. §7Lico/aa Setza, stud. în drept. Gluzef aPetzoviciu, stud în drept. Octavian o/avefea, stud. jur. ‘/Gictoz aPop, stud. în drept. GlCeoandzu oPop, stud. în drept. ‘/Datez oPop, stud. în drept. 3)ionide oRoman, stud. în drept. §ieozge Slepa$e, stud. în drept. o/pan Scuz tu, stud. în drept. GozioRan Seez, stud. în drept. 3) ufan Spăzioo, stud. in drept. SPZiPan Spăzioo, stud. în drept. oLugustin Străitaziu, ing. în drept. Seorge afocitu, stud. phil. Samuil /Diadone, rig. în drept. Gamil /Dettan, stud. în drept. Sibiiu, 19 Dec. n. Széli la Viena. Sâmbătă a plecat prim-ministrul maghiar Széli de nou la Viena. A fost primit Duminecă în lungă audiență din partea Monarchului, a avut lungă întrevedere cu prim - ministrul austriac, contele Clary, în urmă a conferit cu miniştrii comuni de externe şi de finanţe, Goluchovski şi Kolllay, şi ieri a sosit acasă, la Budapesta. Scopul călătoriei lui Széll la Viena a fost luarea unei înţelegeri cu cercurile competente, ca complicaţiunilor politice ce faţă se facă guvernul maghiar. Pentru că vor fi complicaţiuni şi în Ungaria, unde kossuth iştii s’au pus se facă obstrucţie a cuotei. Dat fiind deci, că parlamentul maghiar nu votează cuota până la finea anului, car’ parlamentul austriac nu votează nici cuotă, nici pact, nici budget, s’a luat hotărîrea ca delegațiunile să voteze guvernului comun indemnisare pe patru luni; cuota să o stabilească Monarchul, car' de aci încolo, fiecare guvern (maghiar și austriac) să se fericească cum știe și cum poate. Dacă așa ar fi să fie perspectiva Anului Nou politic, n'ar fi nimica. Ne temem însă că va fi şi mai sinistră. Din Bucovina. Cetim înPatriar, că preoţimea română ort.or. din decanatul Gurahumorului s’au obligat cu ocasiunea conferenţei pastorale din 26 Noemvrie (8 Decemvrie) 1899 într'o resoluţiune unanimă de a purta toate agendele faţă cu toate diregătoriile, supraordinate, coordinate şi subordi-I nate, — în măsură cât este permis şi garantat aceasta prin legile fundamentale de stat, — numai în limba română, începend dela 1 Ianuarie 1900 st. ; vechili, spre a asigura, limbai româneşti posiţiunea şi respectarea ce li se cuvine ca limbă bisericească şi ca limba ţărei. Dorim ca şi celelalte decanate bucovinene să facă asemenea. Mişcarea Serbilor. Adunarea Şerbilor, ţinută în 14 Decemvrie la Mitroviţa a succes bine. Au participat cam cinci sute de persoane. S’a votat resoluţiunea următoare: Respectarea tricolorului sârbesc. Egala îndreptăţire a alfabetului civil cu cel latin. Egala îndreptăţire de a ridica şcoale confesionale, poporale şi medii. Catedră de istoria şi literatura sârbească, la univer- I sitatea din Zagreb. Ajutorarea Sârbilor din budgetul statului, cu privire la cult şi instrucţiune publică. Lege interconfesională, pentru egala îndreptăţire a bisericilor. Vot universal la alegeri. Libertate de presă şi libertate de întrunire. Resoluţiunea va fi cuprinsă într’un memorand şi presentată dietei croate, după ce va fi subscrisă de toţi Sârbii din Croaţia, pentru că mişcarea se refere numai la ei. Din parlament. Sub cuvânt că discută fundamental chestia cuotei oposiţia din parlamentul maghiar s’a pus să-’i facă şi ea — obstrucţie, în şedinţa de ieri a combătut-o deputatul Mocsy, din partidul poporal, în urmă Kossuthtşii Mesko şi Rătkay. După o scurtă pauză a luat apoi cuvântul deputatul Pichler, şi a vorbit până la orele trei, când s-a încheiat şedinţa. Astăzi va vorbi Eötvös Károly, sigur patru sau cinci ore. Cu toate acestea se crede că discuţia generală se va termina astăzi sau mâne. Regele Italiei despre Români. — Raport special al »Tribunei». — Roma, 15 Dec. n. Românii la Quirinal. — Maiestatea Sa regele Umberto, a primit în audienţă particulară pe ilustrul profesor universitar şi mare filo-român, contele Angelo de Gubernatis, care după cum se ştie a fost preşedinte al congresului orien- t taliştilor din Roma. Distinsul de Gubernatis a oferit Maiestăţei Sale, ca pre- şedintelui de onoare al congresului, buletinul oficial al congresului, ca semn de profund omar. Aceste buletine fac 24 volume, probe puternice despre lucrarea spornică a congresului. Maiestatea Sa regele Umberto se arătă de o mare afabilitate şi se întreţinu cu contele de Gubernatis asupra congresului, esprimându-şi mulţumirea »per lo splendido estto della festa», pentru reuşita splendidă ce a avut serbarea depunerei cununei de bronz a Românilor la Columna lui Traian, «I-au făcut Maiestătei Sale in mod particular plăcere onorurile arătate Romei şi Italiei »de număroasa delegaţiune română venită la congres». Maiestatea Sa regele vorbi în mod simpatic de ei spre ilustraţiunile luate în fotografii instantanee în Foro, ceea ce probează, — adaugă Maiestatea Sa, — că »faptul îndeplinit de cătră Români, la Foro- Traiano, va rămâne ca o pagină istorică şi o dulce amintire pentru cele două naţiuni de aceeaşi ginte şi de acelaşi sânge*. Maiestatea Sa regele a lăudat cu cuvinte mişcătoare opera şi tenacitatea patriotului român V. A. Urechiă. A vorbit apoi cu cunoştinţă de causă de ce-lalalt distins oaspe român, Grigore Tom Icilescu şi de lucrările lui. Deasemenea M. Sa Umberto a avut cuvinte pline de afecţiune pentru marele amic al Românilor, ministrul Guido Baccelli, zicând că »a aprobat din toată inima discursul magistral al ministrului Baccelli, şi că nimeni altul nu ar fi putut mai bine decât Baccelli să scrie o pagină aşa de frumoasă în istoria celor doue ţări*. Se vorbeşte, că regele Umberto va decora pe domnii: V. A. Urechiă, Tocilescu şi Holbări. Milites. I La chestiunea Iancu. Guvernul şi procurorul. După cum se vede guvernul dlui Széli departe de a observa »legea, dreptul şi dreptatea«, nu pretinde de la funcţionarii statlui nici măcar o bună conduită, ci se solidarizează chiar şi cu cele mai grave insulte ce ei le comit faţă cu Românii. A insulta eroii unui popor, a insulta memoria morţilor, este mai mult ca o incorectitate, este o duplă crimă, I Band difi'Aonto Wartfxiib me Crimă contra memoriei morţilor, prevăzută în codicele penal, şi crimă politică. Procurorul dela Alba-Iulia s’a făcut pur şi simplu agent provocător faţă cu întreg poporul românesc. îi convine aceasta guvernului Széli, care ’şi-a inaugurat cabinetul cu devisa pacificaţiunei ? — Foarte bine! N’avem nimic în contra acestui fel de a pacifica. Guvernul Széli 'şi-a fost început cariera cu reglementarea agentului provocător Jeszenszky Sándor, care tot ca procurorşi-a fost câştigat meritele patriotice, caril-au ridicat până la a fi guvernatorul ţărei sub firma Bánffy Dezső. Exemplul acestei strălucite cariere a lui Jeszenszky este se vede imitată cu zor de foştii sei colegi, procurorii. Groful de la Belgradşi’l-a ales desigur drept model. Ei bine. Se pare că nuşi-a greşit socoteala. Guvernul Széll îi arată calea, ce duce la mărire şi nu-l lipiseşte de binevoitorul său patronaj. Va căuta să-l rehabiliteze, prin procesul ce va face „Tribunei“ şi apoi îl va promova. Foarte bine! Asta e politica *pacificaţiunei*, care imposibil să nu se răsbune asupra autorilor ei. Guvernul face şcoala agenţilor provocători. Și e o bună politică pentru noi »agitatorii*. a'ia’-'ogi , . . , Gat nu pitem face, noi vor face „provQcătorii rettmoA ! Aceștia sunt adexia^^V hi fiikor ii\ lino 'iifeo.îogaâiî is eisliuba ! I lmahoe ;«W,u ,, ; hobua eaiO io I inai; Bitpu baâo-ișiiC) .Boirain — »iul