Tribuna, septembrie 1901 (Anul 18, nr. 161-180)

1901-09-01 / nr. 161

Pag. 642 Din nou loviţi. — Procesul de presă al „Tri­bunei— Barăţi am fost loviţi! In era lui Széli, cu »dreptul, legea ţi dreptatea« procesele contra noastră se ţin lanţ şi osândirea se face conform »dreptăţii« ungureşti. Vreau stăpânitorii noştri să ne intimideze ? Atunci ’şi-au greşit adresa, căci nu este putere pământească, care să ne poată sili, ca să încetăm a spune adevărul, a înfiera volniciile şi abusu­­rile maghiare şi a ne ridica glasul pentru apărarea poporului nostru. Despre procesul mai nou al »Tri­bunei«, ce s’a ţinut Marţi, în 101. c. avem următorul raport: Cluj, 10 Septemvrie. Înaintea curţii cu juraţi s’a pertrac­­tat azi noul proces de presă, care a fost intentat domnului A. Bab­eş, redactorul responsabil al »Tribunei« pentru »agi­taţie« comisă In două rînduri in coloa­nele »Tribunei«. Articolii încriminaţi de patrioticul procuror sânt »Spiritul marelui Avram Iancu« și »Răsunet din Oradea-mare« apăruţi în nr. 264 din anul 1899. Cu toate­ că autorul articolilor a luat răs­punderea pentru cele scrise, acuş a dlui Balteş e motivată cu aceea, că n’a spus pe autor In decurs de 6 luni. In urmare dreptul punerii sub apusă a autorului s’a prescris şi aşa numai dl Balteş, care pe timpul publicării articolilor a fost redactor responsabil la »Tribuna«, tre­­bue să fee răspunderea. Apusa se ba­­sează pe punctele 1 şi 2 ale §-ului 172 din cod. pen., cari statoresc pedeapsa pentru crima comisă In presă prin agitaţie. Căuşele Incriminării dlui Bab­eş, iscodite de procuror sunt două: una pentru-că un articol »face apel direct« pentru insubordinaţie contra ordina­­ţiunii date de ministrul de interne sub nr. preş. 426/895 la 15 Martie 1895, în causa opririi colectei pentru ridicarea unui monument la mormântul lui Iancu, a doua pentru-că celalalt articol în­deamnă pe poporul »valah« la ură contra naţiunii stăpânitoare maghiare. Tribunalul s’a constituit sub presi­denta faimosului baron Sig. Szentke­­reszty, jude de Curte şi preşedinte de tribunal, constănd din doi juzi, notar şi procuror. Interpret a fost binecunoscu­tul Dr. Lehmann. Incepându-se pertractarea, dl Bal­teş a dat recurs de nulitate pe motivul că justiţia ungurească trece din vedere legea naţionalităţilor art. XLIV, din 1868 având ca limbă de pertractare es­­clusiv cea maghiară, aşa că el nu poate veni conform legii în contact nemijlo­cit cu tribunalul. Fiind aceste escepţiuni însă din partea tribunalului nesocotite, dl Balteş a declarat, că nu va mai da răspuns la întrebările ce­­i­ se vor pune, ceea-ce a şi făcut. S’au cetit deci articolii cei încrimi­naţi şi hftrtfile apuirate referitoare la persoana dlui Balteş, din cari reese că dlnsul In şese rînduri a mai fost pe­depsit pentru »agitaţie comisă pe calea presei« cu totul la­olaltă la 3 ani şi 10 luni, din cari insă Maiestatea Sa ’i-a iertat prin agraţiare 8 luni. In vorbirea de apusare rostită de procurorul Csipkés Károly, acesta a în­cercat să demonstreze cu date istorice, că articolii încriminaţi au falsificat is­toria în detrimentul Maghiarilor, cu ten­­denţa de a agiţa la ură contra acestora. Considerând că apusatul a fost pedep­sit pentru »agitaţie« de mai multe­ ori, neavând el astfel nici o împrejurare uşurătoare, procurorul cere o pedeapsă exemplară pentru acusat. După cuvintele înfuriate ale procu­rorului, cari numai obiective n'au fost, juraţii s’au retras spre consfătuire şi revenind au anunţat verdictul, că ab­­soalvă pe dl Babteş de sub acusa insub­­ordinaţiei săvîrşite faţă de lege şi or­­dinaţia ministerială, fiind această acasă respinsă cu 7 voturi (din 12). II găseşte însă vinovat, că prin publicarea celor doi articoli a agitat la ură contra na­ţiunii maghiare. A urmat apoi propunerea procu­rorului, car’ tribunalul s’a retras pentru aducerea sentenţei. Aceasta s’a publicat la orele 11 şi jumi, fiind dl Balteş osân­dit la 2 ani temniţă de stat şi o miie de oor, amendă în bani, care la caşul, dacă nu va pută fi încassată, se trans­­formează ln 2 luni temniţă, S­i­b­­­i­u, Sâmbătă. Pedeapsa aceasta chiar şi procu-­­ rorului ’i­ s’a părut atât de aspră, încât i s’a declarat de mulţumit cu noua sama­volnicie a justiţiei ungureşti. Contra sentenţei s’a insinuat recurs. Earăşi Lauran! »Măria Sa, Lauran earăşi ese la iveală. De când cu faimosul seu răs­puns dat consistorului din Arad, n’am mai auzit nimic de »Măria Sa«. Acum, pare­ că anume vrea să ne procure sur­prindere, lupră iarăşi ca să ajungă episcop. Ştirea, ce am publicat în numărul de Duminecă nu ne venia de loc să o credem. Aşa se vede Insă, că poate fi adevărată. In cercurile mai apropiate ale bisericei noastre greco - catolice, la cari ne-am adresat, e adevărat, că nu se ştia nimic de noua combinaţie. Dar­ cei­ ce cunosc cât de cât stările dela Oradea-mare, zic că nu e eschis, nu e imposibil, ca ştirea să fie întemeiată. »Episcopul Pavel, — ne zicea un preot, — e om bătrân şi se preocupă foarte mult de administraţia economică a diecesei sale. Adevărata cârmă a die­­cesei, este şi acum, aşa zicând In mâ­­nile lui Lauran. Nu e ded­­eschis, ca acest om, vecenic jivnitor de mitră, să fi înduplecat cumva pe bunul, preabu­­nul arohiereu, ca să-’l ceară de ajutor, ca episcop sfinţit, eventual cu dreptul de succesiune«... Cam astfel s’au declarat şi alţi băr­baţi din clerul bisericei unite. Cu toţii Insă ’şi-au esprimat uimirea şi îngrijo­rarea de viitorul bisericei unite, pen­tru pasul când svonul ar deveni fapt. Noi din parte­ ne mărturisim, că nici acum nu putem crede, că ştirea aceasta să aibă vre­un temeiu serios. Poate, că bătrânul canonic din Oradea, care a încărunţit cu dorul episcopiei, să aibă, în închipuirea sa bolnavă, ideea de a lua moştenirea episcopului Pavel. Poate, ca el să nu se fi trezit nici­­ acum la realitatea, tristă pentru el, că nu e de episcop în biserica română. Poate că dînsul nici din păţania cu episcopatul Lugojului să nu fi învăţat nimic. Noi însă susţinem şi declarăm ca o credinţă generală, că denumirea de episcop a lui Lauran ar produce o sen­­saţie scandaloasă. Ea ar fi o nenorocire pentru noi toţi, şi o catastrofă pentru biserica unită. Ştim că printre poporul gr.-catolic, mai ales In diecesa de Gherla şi Oradea, domneşte în unele părţi o mare nemul­ţumire pentru nişte anumite tendenţe străine representate prin Szabó şi Lauran. In această stare de ferbere latentă, ce se manifestă prin Maramurăş, în ju­rul Gherlei, şi pe la Sătmar chiar, un fapt, ca denumirea lui Lauran de epi­scop, ar fi ca şi aprinderea unui mate­rial esploaiv. Aceasta trebue să o ştie şi bărba­ţii conducători ai bisericei unite. De aceea noi nu putem crede în seriosita­­tea ştirii despre »episcopia« lui Lauran. Aşteptăm deci confirmarea ori des­­minţirea ei, ca să ne ştim orienta. Din România. Banchet politic. »Liberalul« din Iaşi scrie următoa­rele : Ni­ se asigură, că în cursul lun­ei Septemvrie va avu loc în Bucureşti un mare banchet politic dat de partizanii dlui Carp. La acest banchet d-sa va fi aclamat ca şef al partidului conservator — nuanţa junimistă. Banchetul va fi de 500 tărâmuri. Numire. Vrednicul nostru compatriot şi mar­tir al chestiei noastre naţionale, dl Au­rel Popovici, după­ cum aflăm din zia­rele din România, a fost numit profe­sor de limba germană la gimnasiul »Ale­­xandru-cel-Bun« din Iaşi. La Atena, Luni, în 9­­. c. au plecat în escur­­siune la Atena studenţii din România. Escursioniştii sânt în număr de peste 200, dintre cari vre-o 150 studenţi şi studente. La plecare aveau un mare drapel în colorile naţionale şi cu inscrip­­ţiunea: »Escursiunea archeologică la Atena. Studenţii români 1901«. Toţi studenţii purtau coparde şi în cap bereţe cu tricolorul român. TRIBUNĂ 1/14 Septemvrie 1901 Din acest incident ,Conservatorul* scrie următoarele: Aflăm, că printre studenţii cari vor merge la Atena s’a format un curent, ca să facă o escursiune şi pe la Românii din Tesalia, visitând cu această opa­­siune Tripala şi încântătoarele orăşele române din Aspropotam. Nu putem decât să aplaudăm acea­stă frumoasă hotărîre patriotică a valo­roşilor noştri tineri. Dacă simţul frumosului va câştiga prin admiraţiunea monumentelor, dato­rite vechilor Eleni, studenţii români vor avu ocasiunea să se entusiasmeze la ve­derea instituţiunilor de tot felul, dato­rite conaţionalilor lor Aromâni, ca Mer­­zovim, Stadion, opera bravilor Amin­­oiani (meţoviţi) etc. etc. şi să se mân­drească, admirând populaţiunea română din Tesalia. Cu această opasiune vor admira imnul naţional al Aspropotamiţilor ro­mâni . Spuneţi munţi nalţi ai noştri. Spuneţi voi, ce ştiţi de noi? Spuneţi vălturi (văi), Spuneţi căliuri (căi), Spune, Pinde, plin de oi, Spune oare este flera noastră ? Şi atunci văile, drumurile, pasările, munţii şi mândrul Pind le răspunde fal­nic: Ce, nu ştiţi atâta lucru? Voi venit, hîţi dela Roma (voi ve­­nirăţi, sfinteţi dela Roma) din timpuri vecii (vechi) şi trecute. »Voi venirăţi din munţii Apenini, sânteţi urmaşi ai celui mai glorios po­por din lume, şi aparţineţi celei mai mari şi mai civilisate ginte de pe pământ, a gintei latine. N'aveţi decât să vă uitaţi spre Italia, să-’i vorbiţi, să-­i spuneţi pă­sul vostru şi are să vă asculte, să vă mângâie şi să vă salveze la nevoe. Ea e mama voastră«­ Institutul „Oteteleşanu“. La 9 Septemvrie v. se va ţine con­­curs în localul Academiei Române pen­tru admiterea elevelor în institutul »Ote­­teleşanu« de la Măgurele. Sânt 16 burse vacante, pentru care s-au înscris 78 de candidate, dintre cari 21 sânt din Ardeal. Revistă esternă, întrevederea de la Banneig. Alaltăieri a sosit Ţarul în faţa Danzigului. La ştirea despre apropie­rea vaselor ruseşti, a eşit spre întim­­pinare împăratul Wilhelm pe yachtul »Hohenzollern« însoţit de alte vapoare. Apropiindu-se cele două yachturi îm­părăteşti, garnisoanele au salutat şi ca­­pela de musică a intonat imnul naţio­nal. Ţarul a fost primit foarte cordial de către Wilhelm, îmbrăţoşindu-se mai de multe­ ori. Curând a sosit şi marele duce Alexis, admiralul flotei ruseşti. Până la ora dejunului au petrecut îm­păraţii in vie conversaţie pe promenada bordului. La dejun a şezut Ţarul de-a dreapta şi Alexis de-a stânga împăra­tului. După dejun a urmat revista flo­tei germane­ care a succes splendid. După terminarea revistei au fost coman­daţi admiralii şi ofiţerii superiori pe »Hohenzollern«, unde au fost presentaţi Ţarului. Acesta a visitat apoi patru vase de-ale flotei germane. La revistă Ţarul purta uniforma de admiral german şi Wilhelm pe cea de admiral rus. Atentatul contra lui Mac Kinley. Măsuri contra anarchiștilor. Buletinele din urmă ale consiliului de medici continuă a da știri favorabile despre starea pacientului. El poate deja și mânca. Vicepresidentul Roose­velt a părăsit deja de 3 zile Buffalo. El a declarat, că într o lună Mac Kin­ley își va pute­­a să împlini datorinţele lui oficiale. Anarchista Emma Goldmann (Evreică), care a îndemnat pe Czolgosz la comi­terea atentatului, a fost arestată dim­preună cu gazda ei, Abraham Isac. Co­respondenţa aflată la Emma Goldmann nu dă nici o dovadă despre esistenţa unui complot. Intre anarchiştii arestaţi se află şi Antonio Magno, care a decla­rat, că e fericit de comiterea atentatu­lui şi anunţă, că în curând va fi asasi­nat împăratul Wilhelm al Germaniei. Atentatul de la Buffalo a avut drept urmare, că poliţia din Berlin purcede cu cea mai mare stricteţă contra »pro­­pagandiştilor faptei«. La toţi conducă­torii mişcării »propagandei prin faptă« a’au făcut perchisiţii domiciliare, seoue­■trându-se foi volante şi corespondenţe. Mai mulţi anarchişti au fost deja es­­pulsaţi. Măsurile de pază în jurul împăra­tului Wilhelm n’au fost nici-când aşa de stricte ca acum. In serviciul de sigu­ranţă a împăratului s’au pus şi gendar­merie Din Danzig au fost espulsaţi toţi lucrătorii italieni. Directorul siguranţei publice din Francia, Cavard, a interzis ridicarea de tribune în stradele, pe cari va trece Ţa­rul, când va sosi la Compiagne. Caste­lul, în care va locui, va fi încunjurat de poliţişti. Guvernul italian a pus 100 de poliţişti la dispoziţia autorităţilor franceze, ca să supravegheze pe anar­­chiştii italieni aflători în Francia. Ştiri merunte­ »Rosto del Gorline« din Bologna a aflat din Cetinje, că prinţul Mirop se va căsători cu d-şoara Constantinovici, o verişoară a regelui Alexandru din Serbia, fiind apoi proclamat mo­ştenitorul tronului sârbesc . Chedivul Abbas a fost primit îndată după sosirea sa în Constantinopol în audienţă de Sultanul. Chamberlain ar fi fost amenințat de un atentat, ce voia să-­l facă anarchistul Fouche­­ron, îndemnat de lung, pentru răsboiul sud­­african (?). • Prințul Ferdinand al Bulgariei va pleca în 18 p. din Pöstyén la Sofia. * în urma masacrelor de la Musch, Poarta declară, că Armenii de acolo au aruncat în aer cu dinamită pasarma de acolo cu două sute de soldaţi turci, dintre cari 80 au fost făcuţi în bucăţi. Din causa aceasta trupele au şarjat pe Armeni şi a urmat o luptă sângeroasă cu să conoaşte numărul victimelor. „Asociaţiunea“ la Sibiiu. De la biroul »Asociaţiunii« ni­ se tri­mit spre publicare următoarele avizuri, privitoare la adunarea generală a »Aso­­ciaţiunii«, ce se va ţine la Sibiiu :­­ Pentru aranjarea festivităţilor îm­preunate cu adunarea generală a »Aso­ciaţiunii«, convocată la Sibiiu pe 21 şi 22 Septemvrie n. 1901, s’a instituit un comitet aranjator, care se compune din următoarele secţiuni: I. Biroul central. II. Secţiunea­ de încortejare (bandă albă). III. Secţiunea petrecerii cu tombolă şi dans (bandă roşie). IV. Secţiunea petrecerii poporale (bandă albastră). V. Secţiunea cerpului, şi VI. Secţiunea escursiunii (bandă galbină). Acest comitet va funcţiona până la 20 Septemvrie in biroul »Asociaţiunii« (strada Morii nr. 8), unde se vor adresa toate scrisorile, care în zilele 20, 21 şi 22 Septemvrie în o cameră a hotelului »împăratul Romanilor«. Comitetul aranjator numai în acel cas îşi va puta îndeplini agendele cu exactitatea şi punctualitatea recerută, dacă publicul care va participa la adunarea generală, îşi va anunţa la timp sosirea. Din această cauză s’au luat următoarele disposiţiuni: 1. Bilete de călătorie cu preţ redus (valabile dela 15—30 Septemvrie pentru trenuri accelerate, de persoane şi mixte) se vor libera numai până la 18 Sep­temvrie. 2. Camere la hotel (ori cuartir gra­tuit în case particulare) se vor reserva numai pentru participanţi, cari îşi vor anunţa sosirea cel mult până la 18 Sep­temvrie (dimineaţa). După acest termin comitetul nu mai primeşte nici un an­gajament cu privire la încortelarea oa­speţilor. 3. Bilete pentru banchet (­ col. 5.1) se vor vinde numai până la 21 Sep­temvrie la ameazi, ca restauratorul să se poată pregăti amăsurat numărului participanţilor. 4. înscrieri pentru escursiune se vor primi numai până la 21 Septemvrie seara, ca comitetul să poată îngriji la timp de vagoanele şi paşaporturile re­­perate. (Preţul unui bilet,­mers şi întors, se va stabili după numărul participan­ţilor, şi va costa aproximativ 5 cor.) Biletele pentru petrecerea cu tom­bolă din 21 Septemvrie (â cor. 2.—), pen­tru petrecerea poporală (â cor. 1.—) și pentru concert (22 Sept.) se vor vinde atât in biroul comitetului cât și la locul de intrare. Taxa de înscriere pentru acoperi­rea cheltuelilor de postă, tipărituri, etc. și pentru emblema de membru face col. 1,— de persoană şi este a se trimite Nr. 161 (eventual în mărci poştale) deodată cu scrisoarea de anunţare, înscrieri ce vor întră fără această taxă, nu se vor lua în considerare. Programul detailat al festivităţilor şi şedinţelor se va împărţi la sosirea publicului. Comitetul aranjator. II. La cunoștința membrilor esterni ai comitetului pentru petrecerea poporală, ce te va aranja în 22 Septemvrie a. a se aduc următoarele: 1. Comitetul petrecerii poporale s’a întregit prin domnii Nicolau Căldărea, Nicolau Munthiu, Victor Păcală, Candid Pops, Petru Tincu şi Lazar Tritean, ca membri interni. 2. Domnii membri esterni ai comi­tetului sânt rugaţi, ca în ziua petrecerii să conducă înşişi poporul în grădina de la »Gesellschaftshaus«. E de dorit, ca poporul participant să se adune cel mai târziu la 2 ore după ameazi, de­oare­ce va trebui mai întâiu așezat în grupă după ținuturi pentru fotografare. 3. Poporul participant, care se va presenta sub conducerea unui membru intern sau estern al comitetului, are in­trare liberă. Celalalt public însă va avu să servească 1 oor, pentru acoperirea spu­selor împreunate cu aranjarea petrecerii poporale. 4. După fotografare vor urma dansuri naţionale, apoi premiarea co­stumelor femeieşti celor mai originale. Se vor distribui 15 premii in aur: anumit: 1 premiu de 40 cor.; 2 premii de câte 20 cor ; 12 premii de câte 10 cor. Toate premiile se vor oferi în câte un medalion de argint în valoare de 10 cor. In urmare valoarea tuturor pre­miilor e de 350 coroane. Premiarea se va face prin votare. Fiecare bilet de intrare dă drept la un vot. 5. In tot tim­pul petrecerii popo­rale o musică va esecuta cântări na­ţionale. 6. Membri comitetului, interni şi esterni, vor primi un insigniu (pantlica albastră la braţul stâng). Ei vor ava se îngrijească de susţinerea ordinei în decursul petrecerii poporale şi după aceasta. Comitetul aranjator. Secţiunea petrecerii poporale: Br. Lemény. Br. Beu. Au mai intrat ajutoare la redacţia noastră dela : D-na Emilia Dr. Raţiu, Sibiiu cor. 6.­— Din nr. 131 al »Tribunei« . » 190.40 Suma . cor. 196.40 Croata* silei, Sibiiu, 13 Sept. n. 1901. în amintirea Reginei Elisabeta. Din incidentul morţii de toţi iubitei şi veneratei Regine Elisabeta, care în mod aşa tragic a murit de lovitura unei mâni ucigaşe, dormindu-’şi acum de trei ani încoace somnul vecinic, s’au ţinut la 10 Septemvrie în diferite părţi ale monar­­chiei serbări solemne întru amintirea marei răposate. • „Reuniunea română de musică din Sibiiu“ va ţine Sâmbătă, la 14 Sep­temvrie a. c, la orele 6 p. m. probă extra­­ordinară în localul usitat. ♦ De la comitat. Pentru pertractarea raţiocinnilor şi preliminarelor, cari se vor pertracta în adunarea generală or­dinară de toamnă a comitetului muni­cipal al comitatului Sibiiu, din 7 Oct n. c., se va ţine în 16 Septemvrie n., la 8 ore a. m. o şedinţă a comitetului permanent comitatens. — Pentru publicarea prea graţiosu­­lui rescript al Maiestăţii Sale pes. şi reg. apost., referitor la convocarea dietei pe periodul 1901—1906 se va ţine în 19 Sept. a. c., la 10 ore a. m. o adunare generală ordinară a comitetului muni­cipal al comitatului Sibiiu. * Visita Ţarului în catedrala din Reims. După dorinţa esprimată de Ţar, suveranii ruşi, însoţiţi de preşedintele republicei şi de miniştri, vor visita, la 19 Septemvrie, catedrala din Reims. Ceremonialul care va urma pentru visita catedralei va fi acelaşi ca acum cinci ani, în timpul visitei făcută de su­veranii ruşi la Notre-Dame. Catedrala va fi foarte puţin deco­­rată în exterior, câteva trofee tricolore

Next