Tribuna, martie 1929 (Anul 2, nr. 55-57)
1929-03-17 / nr. 55
Pag. 2. pe un mileniu. Guvernl are dreptul, are datoria să intervină. D. GOGA: Este o mare greşală ca aici în Camera să se discute şi să se hotărască în această chestiune. Chestiunile bisericeşti privesc numai organele bisericeşti.» Eu cred că în această chestiune, parlamentul nu poate să dea un vot. Apoi, nu cred că d-nii Maniu şi Vaida vor avea lipsa de tact de a lua o hotărîre în această chestiune, d-lor nefiind ortodoxi. Cred că singurul chemat ar fi d. ministru al cultelor, care şi dânsul se va ascunde, desigur, îndărătul hotărîrilor Sf. Sinod. D. PAMFIL ŞEICARU: Biserica nu este independentă de Stat. Statul, e deci obligat să examineze chestia. Mai ales când e ştiut că mai toţi membrii Sf. Sinod au fost aleşi cu sprijinul unui anumit partid. D. POMPILIU IOANIŢESCU: Protestăm, cu toată energia împotriva afirmaţiei d-lui Guga. D. Maniu reprezintă azi voinţa întregii ţării şi e în drept să intervină pentru liniştea acestei ţări. PRIMUL MINISTRU SĂ HOTĂRASCĂ D. dr. LUPU: Românii din Ardeal, chiar cei cari s’au unit, au păstrat într’atât legăturile cu noi, în cât nu e nici o deosebire între credinţa noastră şi a lor. In numele celor 7 generaţii de preoţi din familia d-tale, ,d-le Maniu, şi al celor 14 milioane de oameni pe care îi conduci, te implor să aduci hotărîrea salvatoare! Sunteţi în măsură, sunteţi obligaţi, să examinaţi în ce condiţiuni a luat Sinodul hotărîrea dela 21 Ianuarie. Veţi vedea acolo dacă acele hotărîri au fost luate din sfântă credinţă sau sunt rodul unor meschine întrigări şi al unor intervenţii bolnăvicioase. Hotărîrea n’a fost cumva luată în urma presiunii unui om orgolios, mitropolitul Nicolae Bălan a! Sibiului ? O VOCE: protestează. D. IULIU MANIU: Informaţiile dvs. în această chestiune sunt inexacte şi cred că ele ating pe nedrept onoarea unei înalte feţe bisericeşti. D. dr. LUPU: Eu menţin afirmaţia. O VOCE: Protestez cu toată energia. D. dr. LUPU: Nu protesta, că nu-ţi dă leafă mai tare. Apoi, pe mitropolitul Bălan l-a ajutat episcopul Râmnicului, care are şi el atâtea la activul lui. D. ministru AUREL VLAD: Cred că e inadmisibil să terfeliţi în felul acesta fără dovezi membrii ai Sfântului Sinod, membri ai Senatului, când nu pot răspunde acuzaţiilor aduse. (Aplauze puternice). D. dr. LUPU: Ştiu eu multe şi multe despre mironosiţi pe cari îi aperi d-ta. Menţinerea hotărîrii Sinodului este ilegală, anticanonică şi asasină. Primul ministru trebue să intervină, să convoace Sinodul, căruia să-i arate pericolul şi să-i roage să revie. Iar dacă nu vor vrea, trimite-i la mănăstire şi ia apoi hotărîrea singur, care se poate lua. INTERPELAREA D-LUI POLICARP BEŢIANU D. POLICARP BEŢIANU (basarabean naţ.-ţăr.): Toată discuţia a început de fapt dela îndreptarea calendarului. Dacă această îndreptare a putut să treacă, prin părţile acestea, mai greu ori mai puţin greu, în schimb, în Basarabia îndreptarea e primită foarte greu. Vina e cred în aceia că atunci când s’a adus îndreptarea, nu s’a venit şi cu măsurile cuvenite, poporul văzând că îndreptarea îi este impusă cu forţa, a început să reacţioneze. Rezultatul: au intervenit baionetele jandarmilor. Acum mi e teamă să nu se întâmple acelaş lucru. Nu e vorba de propagandă sovietică, nici de bolşevizm. E vorba doar de credinţă. Poporul din Basarabia are credinţa că Paştile trebue să se sărbătorească la 5 Mai şi credinţa aceasta nu-i poate fi smulsă. Dar alături de popor, e şi preoţimea de acolo, în frunte cu mitropolitul Gurie, care — de altfel — a atras la timp atenţia celor în drept asupra mişcării ce a produs-o în Basarabia hotărîrea sinodală. Se ştie că Sf. Sinod a revenit la un moment dat, îngăduind poporului să sărbătorească Paştile, după voe, la 31 Martie sau la 5 Mai. In faţa acestei reveniri — continuă d. Beţianu —■ am întrebat în Cameră guvernul, ce vor face şcolile, tinerii militari, şi autorităţile. Nu mi s’a răspuns direct, dar am aflat pe cale particulară că lucrurile se vor aranja astfel ca să nu se producă nemulţumiri. Iată însă că la 23 Februarie, Sinodul a dat o nouă hotărîre şi anume, ca Paştile să fie serbat la 31 Martie. Eu cred aceasta nu va fi ultima hotărîre. In orice caz, oricare ar fi hotărîrea Sinodului, rugăm guvernul ca faţă de dorinţa poporului basarabean de a serba Paştile la 5 Mai, să nu se ia nici o măsură de violenţă contra populaţiei. In plină criză bisericească. PĂR. M. GASPAR (naţ.-ţăr.): Ne găsim în plină criză bisericească. Criza aceasta este rezultanta greşelilor din trecutul acestei Biserici. Istoria acestui neam, este însă atât de strâns legată de ortodoxie, încât o despărţire nu e cu putinţă. Politicianismul fără scrupul introdus în Biserică, distruge autoritatea ei. D. dr. LUPU: Nu e admisibil să vorbiţi în felul acesta. Este o crimă. (Se naşte scandal. D. dr. Lupu continuă să protesteze pe ton ridicat). D. IONESCU-Botoşani: Să fii cuviincios d-le dr. Lupu. D. dr. LUPU: Eşti obrasnic! D. preşedinte ANGHELESCU: D-le dr. Lupu, vă invit să retrageţi cuvântul „obrasnic“. D. dr. LUPU: Nu retrag! D. preşedinte ANGHELESCU: Vă chem la ordine! D. dr. LUPU: Nu retrag cuvântul ! D. PREŞEDINTE: Vă chem a doua oară la ordine şi vă invit să păstraţi liniştea. Hotărârea Sinodului. D. M. GASPAR îşi rea firul cuvântării şi spune că hotărîrea Sinodului este sfântă şi, din punctul de vedere al disciplinei bisericeşti, ea trebue respectată de toată lumea. Asupra hotărîrii Sinodului nu încape nici o discuţie. Ori — spune d. Gaspar — mă supun ei, ori părăsesc Biserica. A discuta hotărîrea Sinodului, în a patra săptămână a Postului, este o adevărată nebunie. Chestiunea fiind de natură bisericească, guvernul are o singură datorie: aceia de a păzi ca să fie respectată hotărîrea Sinodului. D. prof. N. IORGA: Nu era bine să se aducă chestia aci, dar de vreme ce s’a adus, fiecare partid e dator să-şi spuie cuvântul. După mărturisirea tuturora, ţara este azi turburată. Trebuie unitate sus, acolo unde se iau hotărârile, pentru liniştea poporului. Nu suntem aci ca să luăm hotărîri în chestii bisericeşti. Dar suntem aci ca să veghem când ordinea e tulburată. Dacă aşi fi fost întrebat, aşi fi recomandat fără îndoială să nu se judece poporul român ca un fel de massă inertă, înainte de a se lua o hotărâre ca aceia în chestia Paştilor, oamenii trebuesc pregătiţi. Dacă sinodul şi-ar fi dat seama că naţiunea aceasta are o viaţă morală şi dacă ar fi pregătit din vreme sufletul poporului n’am fi ajuns aci. Sus s’a lucrat cu uşurinţă, jos erau elemente cari trebuiau împiedicate. Noi avem de apărat aici liniştea ţării. Dar noi avem aici de apărat şi prestigiul acestei ţări, avem de apărat un sfânt patrimoniu al înaintaşilor noştri: Biserica noastră. A fost o mândrie pentru noi când am văzut că în jurul Bisericii noastre se adună toate speranţele ortodoxiei. Şi această bază nu trebue zdruncinată. Fixarea dată Paştilor cade şi în conpetinţa altora decât a Sinodului, fiind vorba de date ştiinţifice şi nu de dogme ca — de pildă — sfânta Treime. Când asistăm la lupta îndelungată între reprezentanţii de faţă ai Bisericii noastre, când autoritatea Sinodului a fost continuu minată, atunci în jurul hotărîrilor Sinodului începe discuţia. Nu trebue ca ministrul cultelor să ia asupră-şi întreaga răspundere a acestei grave hotărîri, ci trebue convocată marea Adunare naţională bisericească, unde au cuvântul şi laicii şi în această Adunare va trebui să se ia hotărîrea în faţa căreia să se închine tot poporul. D. I G. DUCA: Este incontestabil că ne găsim cu toţii în faţa unor probleme gingaşe. Ne stăpânesc pe noi, partidul liberal două gânduri. Unul ca să nu se slăbească autoritatea forurilor superioare bisericeşti, să facem toţi ce ne stă în putinţă ca sâ întărim această autoritate. Şi al doilea gând este de a se face totul ca să se potolească agitaţiile. In direcţia aceasta ne veţi găsi alături de d-voastră dându-vă tot concursul. Altfel ne veţi găsi avizând noi la măsuri cari să aducă liniştea spiritelor şi întărirea forurilor bisericeşti. DISCURSUL D-LUI GOGA D. OCT. GOGA: Chestiunea care priveşte Păscălia nu trebue discutată aci, întrucât nu e de admis ca parlamentul să se amestece în treburile bisericeşti. Cred însă că trebue — după cum a spus şi d. prof. Iorga — să se convoace Marea adunare bisericească. Acesta ar fi cel mai nimerit for şi de hotărîrea lui ar trebui să ţină seama şi Sinodul. D. IULIU MANIU: Nu vreau să rămână nimeni cu impresia că cineva dinte noi a fost impedicat de a-şi spune cuvântul. Cred dlar că d. dr. Lupu este în drept de a citi o moţiune, chiar dacă nu e semnată de numărul reglementar de deputaţi. Deci d. dr. Lupu trebue să fie lăsat a citi scrisoarea d-sale, iar dacă, scrisoarea conţine o moţiune şi nu e semnată de 15 deputaţi, atunci moţiunea nu va fi luată în consideraţie de către biroul adunării. D. dr. LUPU citeşte o moţiune prin care declară că nu este de acord cu hotărîrea guvernului, întrucât ea ar fi contra intereselor Bisericii. D. Prof. N. Iorga D. Iuliu Maniu. „TRIBUNA“ Nr. 55.