Tribuna, august 1931 (Anul 4, nr. 16-18)
1931-08-16 / nr. 16
Pag. 2 Inca din anul trecut pe când era prefect al judeţului Dl Dr. Coriolan Ştefan (zis şi Cori bră*cinar) s‘a cerut in nenumărate rânduri, de către cetăţenii acestui judeţ, sa li se comunice care sunt atribuţiile controlorului de autobuse Victor Pop. Nu li s‘a răspuns nici până în prezent. Acest fapt se repetă din nou sub actualul prefect. Nenumărate plângeri ne vin de la diferiți cetățeni din acest județ, că controlul autobuselor nu se face după cum ar fi ne*cesar să se facă și ca exemplu ni se aduce la cunoștintă urmă torul ca? : Intre unii proprietari de autobuse în ultimul timp a survenit un cartel prin care autobusele nu mai fac toate cursele cum le făcea până acum şi circulă cu schimbul. Acest fapt nu importă pe cetăţean câtuşi de puţin, căci şi proprietarii de autobuse trebue să facă economie la benzină, rulajul maşinilor şi personalului, însă ceia ce este mai grav este cu totul altceva. Prin faptul că autobusele circulă cu schimbul, aglomeraţia a devenit insuportabilă. Proprietarii încarcă atâtea persoane în autobuse câte nu încap. Astfel într-una din zile un autobus a încărcat 28 (zis douăzeci şi opt) persoane înghesuindu-le una pe alta. Intre aceste 28 persoane şi pe o căldură insuportabilă, erau şi trei fetiţe între 5 şi 10 ani care toate trei erau bolnave de tuberculoză. Pe drum a mai încărcat încă 2 persoane, total erau în autobus 30 persoane. O femeie care sta înghesuită lângă uşa dinapoi a autobusului nemaiputând sta a coborât pe scară și din mersul autobusului, a fost perdută pe drum, spre marea mirare a taxatoarei care vrând să încaseze banii nu a avut de la cine să-i mai ceară. Unele autobuse au o caroserie atât de stricată încât abea se mai ţine, iar geamurile complectamente sparte. In timpul mersului caroseria joacă în toate părţile iar praful intră tot în autobus, dar nu prin geamuri ci prin partea de jos a autobusului, umplându-ţi ochii şi împiedecându -i respiraţia. Acum ne întrebăm care-i rostul controlorului de autobuse N» trebue să supravegheze aceste lucruri. Rugăm pe dl prefect al judeţului să ne răspundă. la datşa controlorului de autobuse alte atribuţii pe care noi nu ştim, precum nu am ştiut nici sub regimul naţ-ţărănist. Un lucru îl ştim sigur, că, pe controlorul autobuselor îl plătim noi acestea săraci, şi năcăjiţi şi atunci să facă bine să-şi facă datoria. Mai mulţi cetăţen Din marca depusă a firmei „Stella“ din Bucureşti e steaua în 6 colturi nicidecum steaua in 5 colturi, care după câte stîm « steaua bolşevică, iar pe deasupra atât cele 2 stele cât şi 11- trile sunt în culoare roşie, ceea ce ne dă de bănuit căci prea se apropie de culorile lui Lenin Tolky, Stein & Comp., t®ti connaţionali de-ai tovarăşului Lieblich, proprietarul firmei cu stele r şi Fabrica „Stella“ din Bucureşti n are nimic de zis, căci în public se vorbeşte că această prăvălie ar fi o filială a fabricei? Ar fi bine ca Odor. Cameră de Comerţ cât şî secţia comercială a Tribunalului să oferize pe proprietarii acestor mi de firme — cu embleme — să şi pună şi numele proprietarului şi felul comerţului ce exercită aceasta pentru orientarea publicului. Ludoşan Duminecă 9 August a. c. societatea „ Astra“ a ţinut în com. Ludoş jud. Sibiu o frumoasă serbare. Oratorii au scos în relief, trecutul istoric al poporului român şi importanţa ce ar trebui să se dea portului naţional. Dl medic Siokhitsa a dat cu aceasta ocazie ţăranilor instrucţiuni sanitare, mai ales cu privire la bolile molipsitoare, iar corul din Ludoş compus din elevii şi elevele ceri se afla în vacanţă, sub conducerea elevului Micu, a cântat între timp câteva cântece naţionale, destul de bine reuşite. Cu prilejul acestei serbări , Astra“ a donat comunei un număr însemnat de cârji pentru luminarea ţăranilor. Mare ferbire a produs la comună un oarecare domn Marian, care după terminarea serbării a venit cu un aşa zis proiect de lege, cerând sătenilor ca să-l semneze înputernicindu-l prin aceasta de a expune proiectul de parlament şi a îcunonştiinţa despre aceasta şi pe M. S. Regele. Proiectul Dlui Marian are de scop baterea unei monede numte leu agricol care ar putea Înlocui leul de astăzi, cu singura deosebire că va circula numai ii interiorul ţării, întrebai Dl Marian ce sumă crede de cuviinţă să fie pusă în circulaţie din aceşti lei, D sa a răspuns: „după pârerea mea este nevoie de o sumă importantă, adecă atâţi lei agricoli câtă datorie are agricultura“. Scopul acestor lei este următorul: Urcarea preţului la cereale şi vite, iar ţăranii să-şi poată achita datoriile ce le au pe la bănci. Proiectul Dlui Marian în fond este bun şi binevenit însă nu credem că se va putea realiza. Am cetit această firmă pe str. Guşteriţei şi primul gând mi-a fost că fabrica de săpun şi luminări „Stella“ din Bucureşti îşi deschide un depozit în oraşul nostru. M-am bucurat din tot sufletul, dar eram nedumerit pentru ce s‘a dat această reprezentantă unui ovrei şi nu s‘a dat unei firme creştine ? Căutând a mă informa mai de aproape am aflat că nici vorbă nu e de fabrica „Stella“ din Bucureşti-ci o simplă băcănie redusă ca marfă, dar pompoasă ca firmă ! Pe lângă numele „Stella“ mai are şi două stele în cinci colţuri vopsite în coloare roşie, lugiile spinam. In uria mai multor scandaluri petrecute între ofiţeri şi civili şi între grede inferioare şi ofiţeri în localul de prostituţie din str. Bumbului Nr. 7 — fapte relatate de ziarul nostru — aflăm că autorităţile militare din nou a interzis militarilor vizitarea acestui local. Este o măsură cât se poate de bună. Mai mulţi cetăţeni nu s-au plâns că în acea speluncă se exercită un adevărat jaf asupra victimelor ce au nenorocirea să-l viziteze. Astfel zilele trecute eu încasat pentru 2 cutii de „Mets d'aachoîs“ (ringli) cari în comerţ se vând cu 28 lei şi 8 păhărele de vin suma de 860 lei. Conducătorii efectivi ai acestui local sunt: Franz David supus austriac, care a dat un faliment de 3 milioane la Timişoara şi supusul polonez. Lanz Naftali zis Natzi, cunoscutul traficant de carne vie. Inspectoratul Muncii din Sibiu nu crede că acum când se face revizuirea supuşilor străini, ar fi binevenită expulzarea lor? De altfel, în urma intervenţiilor făcute, se aşteaptă în curând închiderea acestui local. Totodată ni se aduce la cunoştinţă că proprietarul acelui brevet Ilie Faigel, nu şi a plătit impozitul comercial din anul 1928, astfel că în baza art. 233 din legea spirtoaselor, brevetul său e de drept perimat. Suntem siguri că dl administrator financiar I. Cioran nu ştie acest lucru şi iarăşi suntem siguri că va proceda cu toată energia apliciindu-i rigorile legii. JRI ft . V .A Doi jandarmi abuzivi, pedepsiţi In ziarul „Adevărul“ din 5 August 1931 a apărut artiolul „Moartea lul Tânase Vâsle“. Inspectoratul general al Jadarmeriei, sesizându-se de cazul relatat In acel articol, a ordonat cercetări. Nr. 16 Iata, acum, comunicatul ce primim : „Rezultatul cercetărilor învederând fapta barbara la care s-au asociat și jandarmi, am hotărât următoarele masuri: 1. pedepse severe șefilor ierarhici, cari nu au luat toate masurile de a se evita acte barbare, acte pe cari le-am reprobat din prima zi a luării comandei acestui corp cu toate ordinele şi recomandările scrise şi verbale ce am făcut. 2. eliminarea din corp a D'Utomerului Ştrb şi pedepsirea lui cu 30 zile închisoare; deasemeni pedepsea cu 60 zile închisoare a caporalului Mateiu Dumitru. 3. trimiterea lor in judecata instanțelor civle pentru maltratarea celui în cauza. 4 acordarea unei sume al lor de 5000 Io văduvei decedatului, sumă care se trimite prin ofier delegat de la acest Comandament, şi care ofiţer are însărcinarea ca, odata cu înmânarea sumei, sa explice văduvei regretul meu săvârşit. Inspector g-ral al Jandarmeriei General DUMITRESCU N. R. — Luim act cu satisfacţie de cuprinsul comunicatului şi de dreptatea facuta. Sperăm ca sancţunîle exemplare spicate îşi vor produce efectele dorite de d. inspetor general al jandarmeriei şi de toată lumea de bine. Totodată Inspectoratul general al jandarmerei ne roagă sa publicam urmarul APFL CĂTRE LOCUITORI, AUTORITĂŢI ŞI PRESĂ Cu toate ordnele scrise ce am dat şi cu toate recomandarde verbale ce am făcut, cu prilejul Inspecţurilor, ca jandarmii sa se lepede de vechile obiceiuri poliţieneşti de a nu mai lovi pe locuitor* sa nu-i mai aresta fara mod temeinic, totuşi cu multă părere de râu, constat câ încă se mai găsesc pe* i-l pe colo jandarmi, cari se abat dela ordinele ce su primit. Dorind sa fac sa dispară cu desăvârşire aceste apucaturi barbare şi neomeneşti, rog pe toţi locuitorii, pe domnii şefi ai autorităţilor comunale, pe domnii corespondenţi de ziare , rog în sfârşit pe toată lmea, care aude sau vede că un jadarm a savârt vreun asiht de act, să mă încunoştiinţeze prsonal,în scris, promiţând a voi lua în potriva vinovaţilor cele mai severe masuri de îndreptare. Fac acest apel pentru că, adeseori, acel ce sufere molestarea, renunţi dj frică sâ reclame râ a fost I i, bătut sau arestat reiegai ş, în asemenea c nd ţiuni, pe faptul că cel vioval scapă s *i ţimilor ce i se uv ne, dar spe tantul general al jandarmerei nu va putea ajunge la curmarea acestui rau. Inspector general al Jandarmeriei General, C. N. DIMITRESCU