Tribuna, februarie 1932 (Anul 5, nr. 4-6)
1932-02-07 / nr. 4
ANUL V. Nr. 4 Februarie 1932. -Preţul unui exemplar 3 lei. DUMINECA 7 tBsrn gyónni Preţul abonamentului: Pe un an . . . . Lei 150-Pe o jumătate an . Lei 80- Instituţii şi autorităţi pe un an . . . Lei 500 -Pentru America . . 3 Dolari Ziar National Independent Redacţia şi Administraţia : SIBIU, Str. AVRAM IANCU No. 35 Rândul Anunțuri: 7.50 Lei, în pagina de text 3.00 Lei. Excelenţa sa... „BANDITUL POLITIC” In România, unde lip- România se caută un nebun seşte încă curajul opinei publice, care se primenească sufleteconştiinţa socială fiind in primelele acestor bandiţi, în interes faze de desvoltare şi conştiinţa sete siguranţei sale de exispolitică semănând cu un copil ce tenţă şi de rezistenţă naţiosă rătăceşte lăsându-l singur pe nală drum, fiind prea mulţi ban■ România are urgentă nevolii politici, cu pompoase titluri voie de un nebun... care vine, de: „Excelenţa Sau, şi cu hârtii Vine cu toată siguranţa de „imunitate“ în buzunar. In Dr. Remulus Damian Intre btrdilul de rând şi cel politic este o diferenţă psihologică foarte semnifictivă, şi o deosebire socială mult caracteristică şi instructivă. Acţiunile celui dintâi se manifestă în condiţiuni normale de crimenelogie patologică, reflectată prin justiţie, — bună sau rea, — toate conjecturile, toate mobilităţile, vizibile sau invizibile, a banditului politic aparţin criminalogiei socialpolitice. Banditul politic nu este numai un asasin social, — în foarte multe cezuri, conştient, — acoperit de legi pe care şi le fabrică, îndesit întotdeauna după forţe şi măsuri de violenţă publică pe care le consideră legale câtă vreme satisfac interesele sale şi a clientelei sale: „partidul politic“, ci totodată şi un semănător de indignări şi de nemulţumiri publice. In vreme ce banditul ordinar operează noaptea, la întuneric, în ascuns, şi totdeauna cu grija să nu fie prins, banditul politic acţionează la lumină, in plină zi, în faţa cetăţenilor, şi întotdeauna păzit de jandarm sau de sergent, pe care îl plăteşte cetăţeanul. Infractorul involuntar este târât la bara justiţiei pentru cea mai mică abatere, banditul politic excrochează credinţele tuturor cetăţenilor în plină voie, ba chiar ampleudat. Hoţul de ocazie este vârât la puşcărie pentru că foamea, — care nu cunoaşte legi şi convenţiuni sociale, — l-a silit să fure câţiva lei, banditul fură cu nemiluita râzându-şi în pumni. Negustorul înşelând la căutar i se dresează „proces de contrevenţie*, banditul politic înşeală nădejdile cetăţenilor cum îi place şi apoi le precupeţeşte. Dacă un nenorocit fură o bucată de pâine este condamnat pentru câteva luni, banditul politic furând zilnic mii , mii de pâini din gura cetăţenilor este aplaudat şi admirat. Dacă judecătorul crâşneşte din dinţi pentru că nu şi a primit de luni de zile salarul de batjocură este trimis in faţa comisiei disciplinare, banditul politic încasând sute de mii de lei pe lună, din munca şi truda cetăţenilor este considerat de „om deştept“. Invalidul, văduvele chinuite, orfanii tre războiu etc. îndrăznind să ceară un ajutor mizerabil, — tot din banii lor, — sunt bătuţi cu paiul puştilor, hinduul politic luându şi sigur tot ce doreşte dire averea cetăţenilor este clasificat de „om mare şi tare“ Ţăranul neavând de multe ori nici 20 de lei pentru cumpărarea unui bilet de tren spre a se duce cu produse la oraş, banditul politic se lăiţeşte pe peinni moi, în „regen special“. Profesorul, preotul, învăţătorul, pensionarul cinstit etc. îndrăznind să protesteze pentru că de când nu şi-a primit banii de la Stat a uitat cum e culoarea banilor este taxat de „bolşevic“, târât la poliţie şi la justiţie, banditul politic e apărat de aceiaşi poliţie şi justiţie reţinând sumele de bani, sub pretextul mincinos de: „urgente plăţi de stat în străinătate“. Cetăţeanul ce a suferit pentru credinţele sale naţionale în trecut, ce a sângerat pe front în războiul pentru întregirea românilor este desconsiderat, banditul politic pentru că nu a văzut niciodată temniţă politică, nici front de războiu este „decorat“, minţind şi înşelând şi pe M. S. Regele. Cetăţeanul cinstit şi loial de multe ori neavând nici bani de tramvai în buzunar şi trebuind să alerge pe jos pănă îiese ochii din cap în căutarea unui codru de pâine, drept mulţumire şi recunoştinţă este stropit cu noroi înfaţă şi pe haine de banditul politic, ce să leagănă pe perinele moi ale automobilului extra luxos pe care a pus mâna cu banii cetăţenilor. Banditul politic întotdeauna minte conştient, înşeală cu premeditare, fură cu neruşinare şi prosteşte lumea cu sistem scandalos. Întotdeauna este neîncrezător arogant în intimitate, brutal în sinceritate, făţarnic în public, linguşitor faţă de cei mai tari, serviabil faţă de superior, impulsiv faţă de femei sensibile, obraznic în acţiuni, pezevenchiu faţă de prietini, viclean faţă de altul, şi oricând gata de intrigi de înscenări şi de invenţii ce derutează gândirea omului. Este lipsit de cultură, totuşi se amestecă în orice discuţie lătrând din gură mereu, cum latră câinii la stele verzi. Sub acest titlu am scris un articol în Tribuna din 1 ianuarie 1932 în care arătam cazul ţăranilor Gheorghe Peşa şi Ilie Şchiop, ambii din Porumbacul de jos, cari şi-au vândut porcii din bîlătură măcelarilor L. Szöts şi M. Balázs, din Sibiu, Tg. vinului Nr. 2. Porcii i-au vândut în ziua de 19 Iunie 1931 primind fiecare ţăran câte un bon (Übernehmsschein) şi câte un acont anume Ilie Şchiop 290 lei, ierGh. Poşa 230 Iei. Cum din luna iunie ţăranii nu şi-au primit banii deşi au venit de 8 ori în Sibiu şi cum măcelarii si anumiţi desigur că au vândut carnea şi au încasat banii, cazul constitue delictul de înşelăciune. Ţăranii ni s-au prezentat nouă şi ne-a rugat să le dăm o mână de ajutor, iar noi am publicat cazul — ca să nu mai fie traşi pe sfoară şi alţi ţărani, atrăgând totodată şi atenţia parchetului, căruia îi ceream să ia măsurile dictate de lege. La 2—3 zile însă, după apariţia articolului în gazetă, se prezintă dl L. Szöts căutând să ne ceară socoteală şi susţinând că cele scrise de noi nu sunt adevărate de aceea, publicăm în facsimil cele 2 bonuri emise şi semnate chiar de dl L. Szöts! Acum când am prezentat şi această dovadă, credem că publicul şi dnii Szöts şi Balász s‘au lămurit pe deplin şi s'au convins ca noi am scris numai adevărul! Mai curios e procedeul dlui M. Balász, care după ce s-au prezentat din nou ţăranii să-şi primească banii, le-a spus că nu le mai plăteşte pentru că l-au publicat in ziar. Aşadar după ce i-a înşelat i-a mai şi batjocorit! Natural că ambii ţărani au făcut reclamație la parchet, care suntem siguri va găsi ac de cojocul dlui M. Balázs! £_ S*$t» 8 M. »»14*$ Oberijahmsschein/ J \i!.. l: t «j 8 . m J f llr ja« U i « ; • 1 Î-f dî.N... i" .Jfe.j« '» ,/. . , 's!} * *'5 Jsffc.- H4 * * -/v “t ' ' t -4 $ '* ' -V' ^ , S* r. li § 'S,! i \ " % «ti. . . , .,/.. .. . +, „ „ L. Szőls 8 M. IVanzs ÖÍJematussschein *'• ! : '' ' -) K* u-i ! a 'm y 1 ......... iff-■ .ms* Jl / f ;1 j - if -• ■, t 11 tilî 1 L «ti L gjJ f â/ Y ff iM , ?■ "sti é f -$>& ...— -f- ’ ■ ! (1 j -.11 <1 Salvaţi oierii lina dintre cele mai importante ramuri ale bogăţiei naţionale — oieritul — e în pragul dezastrului. Ţăranii din părţile muntoase ale ţării româneşti se ocupă în cea mai mare parte cu oieritul şi exploatarea pădurilor. Din lipsă de păşunare, ţăranii ardeleni — în special mărginenii — încă din vremea stăpânirei maghiare cutre erau Bărăganul, bălţile Dunării, Dobrogea, Basarabia, vastele păşuni de munte ale faimoasei universităţi săseşti ba unii treceau chiar în Crimeee. Starea materi