Tribuna, mai 1932 (Anul 5, nr. 13-16)
1932-05-01 / nr. 13
Pag. 2 TRIBUNA In sufletul meu curat, şi în simţ firea mea natională, oţelită în lupte sfinte naţionale sub vremurile ungurilor de eri. Nu se găsesc bani pentru funcţionarii şi pensionari Statului? Cum este posibil că totuşi dl Argetoianu găseşte miliarde pentru încercări păcătoase de salvare de bănci de excroci ?! Cum este posibil că pentru banca jidovului Blank, la care dl Argetoianu figurează de vicepreşedinte al consiliului de administraţie (!?) găseşte 5 miliarde de lei din banul şi averea poporului ? ! întreb, cine dă drept dlui Argetoianu de a gospodări banul poporului după cum îl taie capul? Să nu mi se răspundă că încrederea poporului care l-a ales şi l-a întărit în scaunul de ministru azi, pentru că toată lumea ştie cum se fac alegerile azi în ţara noastră , „cu jandarmi brutali, cu furturi neruşinate de voturi, cu teroare revoltătoare, şi cu cea mai blestămată călcare a legilor fundamentale din Constituţia ţării!“ întreb, de ce n-a desminţit dl Argetoianu pe dl mareşal Averescu acuzându-l în plină şedinţă a Senatului că a păgubit Sfatul cu aproape 100 de milioane în afaceri murdare cu bonurile de tezaur, în altă tovărăşie cu jidovi, cu fraţii Schuller ? întreb, cami sunt meritele naţionale ale dlui Argetoianu pentru înfăptuirea întregităţii neamului românesc, în hotarele sale naţionale şi fireşti de azi ? ! Dorim, — avem dreptul — să ştim dacă dl Argetoianu de azi, nu este acelaş domn Argetoienu care în anul 1917 a tratat, — la Buftea, —cu nemtit,ca Ardealul românesc să rămână pe mai departe sub trista stăpânire Părintele socialismului este Karl Marx, născut în Treves (Prusia Renană), la 5 Mai 1814. Moşul său a fost rabin (preot jidov) la Colonia (Germania, trăind sub numele său adevărat: „Nathan Mardosai". Fiul mai mare al acestuia, — tatăl lui Karl Marx, — a fost negustor jidov. Pe vremurile acele negustorii jidovi neputând vinde mărfuri statului prusiac, nici autorităţilor publice din Prusia, el a trecut la religia protestantă, după ce mai întâi cu ajutorul tatălui său, — rabinul Mardosai, — se legase prin jurământ aspru, faţă de 4 rabini, că toată viaţa sa continuă a rămâne jidov integru, a sprijini pe jidovi, a cultiva tradiţia jidovească şi a creşte pe copiii săi în spirit jidovesc şi în religia iudaică. După jurământ trecând la protestanţi ceruse, — aşa după cum jurase în faţa celor 4 rabini, — să i se dea numele de „Marx“ Rabinii cei patru având în vedere că în învăţăturile celor dintâi rabini jidovi să găseşte cuvântul „XARM“, cuvântul acesta de origine indimaghiară, şi că graniţele României vechi să fie stabile la Sinaia, dându-se ungurilor toţi munţii Cerpaţi a vechiului regat ? Să mi se răspundă cami sunt meritele naţionale ale dlui Argetoianu, in calitate de ministru de finanţe, şi Adhiterim la Interne?! Oare nu vede şi orbul din Brăila că d-sa duce ţara spre prăpastie, că toate legile sale sunt antinaţionale şi antisociale, şi că sunt redactate după ordinele şefilor săi din legi francmasone, unde di Argetoianu nu este ministru, ci slugă plecată devotată jidovilor ? ! Să nu creadă că noi ne temem de ceva, de cineva atâta vreme cât conştiinţa naţională este mai curată decât primele raze de lumină de soare de dimineaţă . Noi nu umblăm după ciolane de ros, lingând mâna ticăloşilor! Preferăm să mâncăm mămăligă cu ceapă, zi cu zi, dar să fim şi pe mai departe nepătefi în onoarea noastră, în cinstea noastră ! Numai oameni nepătaţi, şi gata oricând de orice sacrificiu pentru interesele superioare al neamului şi ţării, pot aplica pedeapsa cu moartea, fără nici o milă, pentru orice furt sau înşelăciune în averea şi banul public! Cine mai crede în cuvintele ticăloşilor din partidele politice, acela este un asasin al propriilor sale interese de viaţă ! Noi vom zdrobi pe toţi ticăloşii şi bandiţii neamului românesc, pentru că noi vrem ca România să trăiască, pentru că porunca de viaţă fericită a României cere, cu glas tare, înfingerea unui Drapel nou în viaţa sa publică ! Romulus Damian ană, — jidovii venind în Asia mică şi în Egipt goniţi din India, unde trăiau ca „nomazi“ pribegind dintr'un loc în altul după cum rătăcesc azi la noi „cortorarii“ deasemenea goniţi din India, — înseamnă pe româneşte „Zdrobeşte-!“ Adică zdrobeşte pe acela care nu e de credinţa ta, de sângele şi de neamul tău. Spre a ascunde acest adevăr, cei 4 rabini au făcut din cuvântul „Xarm“ numele: „Marx“. Au mutat literele, înăsprind totodată sensul spiritulului răsbunător. Negustorul Marx, neuitând niciodată de jurământul depus, îşi crescuse pe cei 2 fi ai săi în strictă credinţă jidovească, iniţiându-i şi instruându i în învăţăturile din Talmud (Biblia jidovilor) făcută de vechii rabini, tălmăcind legile lui Moise, cu toate că îi botezase la protestanţi. Cel mai mare dintre aceşti 2 fii, cu numele Markus, era atâta de pătruns de scrierile din Talmud, — după cum poporul jidovesc este chemat să stăpânească singur toate avuţiile pământeşti, creştinii trebund să slujească jdovitor ca animale brute in formă de om, — încât el era convins că acest plan îndrăzneţ nu se poate realiza decât numai ca ajutorul muncitorilor creştin, şi a clasei creştine oropsite, sub pretextul înşoetor că toți oamenii cu oarecare stare trebuesc expropriaţi spre folosul săracilor. Markus Mardoşai, — devenit Karl Marx — stăpânit de aceste idei greşite, idei de ură față de oamenii cu stare, în majoritate creştini, credea că învăţând Dreptul le va putea mai lesne tălmăci spre folosul poporului său jidov, după cum învăţase în Talmud, şi astfel să înscrisese la Facultatea de Drept din Bonn (Germania) neplăcându i Dreptul el, după un an, trecuse la Facultatea de filosofie din Berlin, unde pe vremea aceia triumfa noua doctrină (învăţătura,) filosofică a vestitului filozof german Hegel. Acesta pleca de la punctul de vedere că singură ideia (gândirea) este suverana absolută a universului, în stare întreită, şi anume: „1) Pasivă, când ea (gândirea) este interioară, 2) Activă, când ea (gândirea) pricepe sprijinul regulilor vieţii dinafară şi, 3) Liberă, când ea (gândirea) triumfă în organizaţiile sociale, în Drept, în Filosofie, în Artă în Religie. Asupra lui Karl Marx a impresionat foarte mult punctul 3 din învăţăturile lui Hegel, punct care nu este perfecţionabil fără de celelalte două ele toate trei formând un „tot inseparabil“ cum Hegel ne spune lucrul acesta foarte minuţios şi în repetate rânduri, demostrând cu cazuri concrete în toate cărţile sale de filosofie. Dar Karl Marx fiind supraîncărcat de spiritul materialist iudaic şi de învăţăturile talmudice, din fragedă copilărie, nu putea accepta şi pe cele 2 punte de vederi, pentru că ele sunt în contrazicere cu legile lui Moise şi cu „Tora“ (vechea Biblie) jidovilor, după care jidovii sunt „poporul ales“ al lui „Iehova“ (Dumnezeul) jidovilor, chemaţi să stăpânească lumea întreagă ca toate bogăţiile pe pământ şi sub pământ, în vreme ce ceialalţi oameni sânt fiinţe spurcate de om, îngăduite pe pământ de „Iehova“ numai pentru a sluji,,poporului ales“,adică jidovilor. Spre a putea mai sigur realiza toate învăţăturile din Talmud, păgubitoare din orice punct de vedere nejidanilor, în sensul punctului 3 din principiile filosofice a profesorului său Hegel, Karl Marx formase cu prietinul său de copilărie Henric Heine, — poet şi scriitor jidov, — o asociaţiune la Berlin sub denumirea: „UftÎîrl« nea jidovilor pentru civilizaţie ştiinţă**» înainte de a continua sunt dator să arăt cine este poetul german, Heine. El s-a născut la Düsseldorf (Germania), la 13 Decemvrie 1799, din familie de origine rabinică (preoţi jidovi). Pe tatăl său l a chemat SAMSON şi el era agent comercial şi de schimb de bani, în strânsă legătură cu banca jidovului Rotschild din Frankfurt pe Main (Germania). Samson trecuse la creştinism, dar în familie cultiva mai departe învăţăturile talmudice. Pe fiul său mai mare, pe Hary Heine — devenit mai târziu HENRIC Heine, — l-a botezat la protestanţi, pe fiica sa, pe Şarlota, şi pe ceilalţi doi băieţi, pe Gustav şi Maximilian, la catolici. Ziua urmau cursurile de religie creştină, dar seară cu seară erau instruiţi şi în religia lor originară de jidovi, de către rabinul Rintelsohn, vestit în ebraică și în tainele religiei jidovilor. Șarlota s-a măritat după jidovul Moritz Lieber. Fratele Gustav a trecut în Austria, unde protejat de bancherul jidov Rotschild, a intrat ca ofiţer de dragoni în serviciile împăratului austriac Ferdinand I sub numele de GUSTAV von GELDERN. Fratele său Maximilian, a trecut de la catolici la ortodoxi, spre a putea intra în armata țarului Rusiei, ca medic militar. Sunt dator să scriu aceste rânduri despre jidovul Henric Heine pentru că mai târziu se va vedea că @1 CU jidovul IIárkus (Dardosai, a devenit Karl Karx, — sunt autorii învăţăturilor comuniste (bolşevismul de azi) în perfectă armone cu învăţăturile din Talmud, după cari jidovi sunt chemaţi de „Iehova“ să stăpânească singuri toate avuţiile din lume. Cred că oricine înţelege uşor că un om cu sufletul şi cu gândul curat nu îşi schimbă numele său adevărat, nu trece de la o religie la alta, fără a fi hrănit de planuri ascunse. După ce Markus Mardosai, — adică Karl Marx, — terminase Facultatea de Filosofie, el primi, protejat de rabinul Zunz din Berlin, o catedră de profesor la Facultatea de Filosofie din Bonn. Aci neputându-şi aplica mulţumitor ideiile, părăsise postul după 2 ani şi să mută în Colonia, la moşul său. Aci doi burghezi germani bogaţi, Hansemann şi Kampfhauser,amândoi căsătoriţi cu jidoavee,fondaseră „Gazeta Renană“, şi încredinţaseră direcţiunea gazelei la 3 jidani, cu numele: Hess, Oppenheimer şi Rulenberg. Aceştia din urmă, afiliaţi (alipiţi) la „Uniunea Jidavilor pentru Civilizaţie şi ştiinţă“ din Berlin, făcură apel la colaborarea lui Karl Marx. Inserară mai întâi (în ianuarie 1840) câteva articole de ale lui, care fură remarcate nu atâta pentru violenţa limbajului, cât pentru gândirea profund revoluţionară care le anima (însufleţea). Pe urmă simţind nevoia unu director de talent, cerură lui Marx să se stabilească definitiv în Colonia. După oarecare răsgândire primi oferta în toamna anului 1842, când imprimă gazetei o nouă impulsiune. Pe vremea aceasta, doctrina (învăţătura) socială şi politică a lui Karl Marx, —bazată şi pornită din învăţăturile talmudice (din Biblia jidovilor), — sau „Marxismul" cum a fost numit, era departe de a fi formată, dar totuşi se desemnează în linii mari prin campania (lupta,) pe care ei Cine sunt Social democraţii $1 Comuniştii? de Romulus Damian Nr 13