Tribuna, octombrie 1932 (Anul 5, nr. 26-29)
1932-10-02 / nr. 26
Pag. 2 în loc să execute dispoziţiile legii de mai sus, a reţinut actele la prefectură, având intenţia de a muşamaliza afacerea. Concesionarul a făcut o nouă reclamaţie Legiunii de jandarmi, care a dispus ca şeful de post din Răşinari să ia măsuri în consecinţă Ce credeţi că a făcut şeful de post, plutonierul I. Suciu? A răspuns că petiţionarul nu are dreptate şi el nu ştie pe ce bază de lege să-l oprească ! Această adresă a fost înaintată inspectorului General al jandarmeriei, cu o nouă reclamaţie prin care concesionarul cerea inpectorului general să dea ordine în consecinţă şi să arate jandarmilor pe ce bază să oprească autobusele clandestine. (După câte ştim s’a şi dat o circulară, dar nu ştim dacă se execută ori nu). Concesionarul Clăra, văzând că autorităţile locale nu-i apără drepturile sale consfinţite prin contract a făcut noi intervenţii la Minister, arătând că va cere daune. în urma unei noi reclamaţii adresate Chesturii Sibiu autobusul No. 942 a fost adus la Chestură şi i-sau dresat actele legale. în timpul când ofiţerul de poliţie îşi făcea datoria, apare în birou dl prefect Coriolan Ştefan şi «s’a interesat» de cauză (Ştim noi ce însemnează aceasta) în aceeaş noapte dl. prefect s’a transportat la locţiitorul şefului de post din Răşinari — Palangă Dumitru — căruia i-a dat ordin să lase în pace autobusele «Carpatinei». Dovada o putem face oricând cu 3 martori. Văzând că actele Chesturii sunt reţinute de prefect în mod arbitrar, concesionarul s'a adresat dlui maior Buzescu, comandantul Legiunii cu următoarea petiţie: Domnule Comandant! Subsemnatul Crăciun Băra, întreprinzător de autobuse, domiciliat in Mediaş, Str. Mihai Viteazu Nr. 37, în legătură cu cererea mea înaintată în Legiuni de Jandarmi şi înregistrată sub Nr. 4435 din 7 Iulie 1932, am onoarea Vă aduce la cunoştinţă prin reprezentantul meu, că autobuzele Sib. Nr. 942 şi 883 proprietatea Societăţii Carpatine din Sibiu, şi autobusul 576 al Sanatoriului Militar din Sibiu, circulă necontenit şi în mod regulat pe traseul Sibiu—Răşinari—Păltiniş fără nici o autorizaţie, şi fără a plăti vreo taxă către stat, deşi concesionarul exclusiv al traseului de sus sunt eu subsemnatul, conform contractului 39810 din 12 Noemvrie 1931 anexat în copie sub A. Aducându-vă aceasta la cunoştinţă şi având în vedere dispoziţiunile art. 93 şi 104 din Legea drumurilor precum şi prescripţiunile art. 80 şi 105 din regulamentul circulaţiei, având mai departe în vedere, ordonanţa Ministerului Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor, Cassa autonomă a drumurilor de stat, Direcţiunea întreţinerii Nr. 21810 din 25 Iunie 1932 şi având în vedere şi Jurnalul Consiliului de Miniştrii, publicat în Monitorul Oficial Nr. 41 din 18 Februarie 1932, am onoare a Vă ruga din nou, să binevoiţi a dispune, a opri circulaţia susnumitelor autobuze pe traseul Sibiu— Răşinari—Păltiniş şi retur, dresând actele legale în conformitate cu art. invocat şi a le înainta autorităţilor în drept. In cazul acela când cererii mele legale nu i se va da curs sunt silit a cere aplicarea dispoziţiunilor legale prevăzute în art. 480 din Cod penal. Cu deosebită stimă: Crăciun Băra. Această cerere a fost înregistrată la Legiune sub 6479 din 24 August a. c. iar dl maior Buzescu a pus rezouţia :* Se va înainta prefecturi judeţului pentru a se da dispoziţii." Până azi nu s’a dat nici-o dispoziţie, căci autobusul sec «Karpathenverein» circulă regulat nestingherit de nimeni.— în cele de mai sus am arătat şi dovedit abuzul strigător la cer, comis de dl Coriolan Ştefan, prefectul judeţului Sibiu.— Statul nu-şi poate respecta contractul, căci reprezentantul său în Sibiu — dl Coriolan Ştefan — îl boicotează; daune va trebui să plătească căci concesionarul face acţiune în justiţie şi va acţiona atăt societatea «Karpathenverein» cât şi pe prefectul personal, cerând în garanţie pentru daune prefectura judeţului. Anarhia întronată de dl. Coriolan Ştefan, trebue să se sfîrşească, iar autorităţile poliţieneşti să nu mai execute ordinile prefectului cari sunt în contradicţie cu legile ţârii! Vom reveni. N. C. Droc, ce lucrează dl. V. Radu prin Bucureşti dar ştim că din cauza absenţei dsale comisia interimară e descomplectată şi interesele românești ale municipiului suferă ! Nu că ar suferi comisia interimară din cauza „ luminilor“ dlui V. Radu, care n’a prea dat dovezi de gospodar până azi, dar suferă cauza românească din motivul lipsei unui vot românesc, care ironia soartei e chiar al dlui V. Radu, care are o singură şi mare calitate, aceea de cumnat al dlui Dr. I. Mufiu, membru marcant al partidului naţional ţărănesc. Că s’ar fi găsit în organizaţia naţional ţărănistă din Sibiu reci de persoane mai serioase şi cu mai multă pricepere în gospodăria publică, asta e sigur. Dar aşa ne a fost norocul! Aşteptăm ca cel puţin un membru român al comisiei interimare să deschidă această chestiune, iar cei în drept să procedeze conform legii şi intereselor româneşti ale municipiului, care va avea să se pronunţe în curând, cu ocaziunea alegerilor comunale ce sunt în prag. Dacă actualii gospodari români vor corespunde cerinţelor şi marilor nevoi actuale vor avea dreptul să ne ceară voturile, dacă însă nesocotesc, interesele populaţiei, atunci nu le putem acorda creditul şi voturile noastre! Noi ne vom face datoria cu oată obiectivitatea! „ÍRIBÜNÁL Vânzarea liberelor de depuneri, în criza actuală şi în dezastrul bancar în care ne zbatem s’a născut un nou soiu de afaceri. Deponenţii diferitelor bănci cari nu-şi mai primesc depunerile, caută să le vândă pe un preţ mai scăzut, numai să ajungă la bani, iar datoraşii băncilor caută să cumpere libere de depuneri cu preţuri mai scăzute şi astfel îşi achită datoriile scăpându-şi averile intabulate. Văzând că diferiţi intermediari speculează această situaţie nenorocită a populaţiei nevoiaşe căutând să ia pielea şi vânzătorului şi cumpărătorului, am înfinţat pe lângă redacţia noastră un birou unde orice persoană care doreşte ca să vindă sau să cumpere libere de depuneri de la orice bancă din Sibiu, se poate adresa la redacţia noastră unde va fi pus în legătură cu persoanele doritoare a vinde sau a cumpăra şi astfel fără a fi expus să fie jupuit de intermediari îşi va rezolva chestiunea singur şi sigur cu ajutorul nostru. Azi avem oferte pentru vânzări de libere de depuneri de la »Bodenkredit» «Sparkassa» «Albina» «Americana» «Avrigeana» şi «Rea Centrală.» Orice informaţii în legătură cu aceste chestiuni se dau zilnic între orele 10—12 și 4—6 la redacția noastră în str. Metropoliei No 29. Reînfiinţarea gărzilor financiare Guvernul actual a reînfiinţat gărzile financiare pe tot întinsul ţării. Ideea este bună, dar mai ales bine venită! Instituţia gărzilor financiare (finanţii) a adus pe vremuri mari servicii statului, iar greşala desfiinţării lor s’a văzut imediat, cu faimoasa panama a spirtului negru, unde statul a fost păgubit cu miliarde, iar sănătatea publică grav ameninţată prin spirtul metilic pus în vânzare. Deşi am fost şi suntem pentru reducerea numărului funcţionarilor, — mai ales a celor intraţi prin cluburile politice — dar acolo unde interesele statului primează, suntem pentru menţiunerea lor. E un fapt ştiut de toţi că pe vremea gărzilor financiare, fraudele cu spirtul negru erau necunoscute, iar venitul statului la impozitele indirecte (spirt, bere, vin, petrol etc.) se cifra la miliarde anual.— ___ _____ în anul 1928 venitul era de vre’o două miliarde, a scăzut apoi la un miliard, în 1929 apoi la vre’o 300 milioane în 1930, adecă în anii guvernării naţional ţărăniste, şi dacă s’ar fi continuat aşa, încasările statului ar fi ajuns de batjocură.— încă înainte de plecarea dela putere a fostului guvern naţional ţărănist s’a hotărât reînfiinţarea gărzilor financiare, dar intenţia nu s’a putut traduce în fapt decât acum, odată cu revenirea la guvern a partidului naţional ţărănesc.— Ca să dovedim că reînfiinţarea gărzilor financiare este bine venită — din punctul de vedere al încasărilor statului şi al reprimării fraudelor în vinicultură — vom arăta situaţia încasărilor statului din taxele ce s'au încasat în baza legii monopolului alcoolului pe primele zile ale lunei Septembrie a. c. şi anume: la 1 Septembrie 883.866 Iei; la 2 Septembrie 4.498.538 lei; la 3 Sept. 4.214.561 la 5 Septembrie 5.187.405 lei; la 6 Septembrie 2.602.884 lei; la 7 Septembrie 419.904 lei; la 9 Septembrie 4.354.729 lei; la 10 Sept 3.606.570 lei; la 13 Septembrie 4.559638 lei; la 15 Septembrie 2.612.550 lei. Adecă sau încasat în total in 10 zile ale lunei Sept. 32 940.645 lei (Trei zeci şi două milioane, nouă sute patru zeci mii, şase sute patru zeci şi cinci lei). Socotind media zilnică ar fi de cca. 3.200.000 Iei, ceea ce ar reprezenta un venit de aproape un miliard anual. Aceasta din punctul de vedere al încasărilor statului, dar să vedem şi din punctul de vedere al reprimării fraudelor. Odată cu înfiinţarea gărzii financiare ne-au sosit şi primele dovezi despre activitatea lor. Aflăm că în comunele Sâmbăta de sus şi Voivodeni, din jud. Făgăraş, agenţii gărzii financiare de sub conducerea dlui inspector al gărzii financiare, Josif Kheil, din Sibiu, au descoperit patru cazane moderne, cari fierbeau spirt din cereale, de aproape un an de zile! Ne putem închipui cu cât a fost frustat fiscul timp de un an tre zile Nr. 26 Proces de les-majestate Aflăm că în ziua de 4 octomvrie se va judeca în faţa Tribunalului Sibiu, secţia Ha procesul de les-majestate intentat preotului Teofil Roşea din Ocna Sibiului. Numitul este acuzat că a insultat Familia Regală, chiar în biroul fostului primar, dl. căpitan invalid, Octavian Popa, care l-a şi denunţat Parchetului. De altfel era şi natural ca fostul căpitan invalid, din armata română Octavian Popa şi vice-preşedintele despărţământului foştilor voluntari să nu-i permită părintelui asemenea eşiri la adresa Familiei Regale, pentru care fostul primar Octavian Popa a luptat în război, în timp ce părintele T. Roşea strângea dolarii în America. Cu prilejul ultimei desbateri părintele Teofil Roşea a propus o serie de martori, care nici nu erau prezenţi la cele întâmplate, căutând probabil să obţină o amânare a procesului. Sperăm însă că de astă dată se va obţine sentinţa.— Dacă cele întâmplate s’ar fi rostit de un om inconştient, incult, ori în stare de ebrietate în vre’o cârciumă s’ar mai putea acorda circumstane atenuante, dar când inculpatul e un preot-funcţionar de stat şi se face vinovat chiar în cabinetul primarului, nu i se poate admite nici o scuză! Despre părintele Teofil Roşea am mai auzit plângeri din partea populaţiei din Ocna. Opinia publică aşteaptă cu mult interes desfăşurarea procesului. Vom reveni. Cei cu Victor Radu? Comisia interimară a municipiului Sibiu e încomplectă din cauză că unul din mebrii săi - dl. Victor Radu - lipseşte din oraş de vre’o lună de zile, fiind în Bucureşti, unde după cum aflăm ar fi fost numit şef de cabinet pe la un minister, iar unii spun (chiar şi „Universul") că s’ar fi dus la București să „aranjeze“ un împrumut pentru municipiu de unde i-ar esi un spert de 195.000 lei. Deocamdată nu ne interesează