Tribuna, octombrie 1932 (Anul 5, nr. 26-29)

1932-10-02 / nr. 26

Pag. 2 în loc să execute dispoziţiile legii de mai sus, a reţinut actele la prefectură, având intenţia de a muşamaliza afa­cerea. Concesionarul a făcut o nouă reclamaţie Legiunii de jandarmi, care a dispus ca şeful de post din Răşi­nari să i­a măsuri în consecinţă Ce credeţi că a făcut şeful de post, plu­tonierul I. Suciu? A răspuns că pe­tiţionarul nu are dreptate şi el nu ştie pe ce bază de lege să-l oprească ! Această adresă a fost înaintată inspectorului General al jandarmeriei, cu o nouă reclamaţie prin care con­cesionarul cerea in­pectorului general să dea ordine în consecinţă şi să a­­rate jandarmilor pe ce bază să oprea­scă autobusele clandestine. (După câte ştim s’a şi dat o circulară, dar nu ştim dacă se execută ori nu). Concesionarul C­lăra, văzând că autorităţile locale nu-i apără dreptu­rile sale consfinţite prin contract a făcut noi intervenţii la Minister, ară­tând că va cere daune. în urma unei noi reclamaţii a­­dresate Chesturii Sibiu autobusul No. 942 a fost adus la Chestură şi i-sau dresat actele legale. în timpul când ofiţerul de poliţie îşi făcea datoria, apare în birou dl prefect Coriolan Ştefan şi «s’a interesat» de cauză (Ştim noi ce însemnează aceasta) în aceeaş noapte dl. prefect s’a transpor­tat la locţiitorul şefului de post din Răşinari — Palangă Dumitru — că­ruia i-a dat ordin să lase în pace au­tobusele «Carpatinei». Dovada o pu­tem face oricând cu 3 martori. Văzând că actele Chesturii sunt reţinute de prefect în mod arb­itrar, concesionarul s'a adresat dlui maior Buzescu, comandantul Legiunii cu următoarea petiţie: Domnule Comandant! Subsemnatul Crăciun Băra, între­prinzător de autobuse, domiciliat in Mediaş, Str. Mihai Viteazu Nr. 37, în legătură cu cererea mea înaintată în Legiuni de Jandarmi şi înregistrată sub Nr. 4435 din 7 Iulie 1932, am onoare­a Vă aduce la cunoştinţă prin repre­zentantul meu, că autobuzele Sib. Nr. 942 şi 883 proprietatea Societăţii Car­patine din Sibiu, şi autobusul 576 al Sanatoriului Militar din Sibiu, circulă necontenit şi în mod regulat pe tra­seul Sibiu—Răşinari—Păltiniş fără nici o autorizaţie, şi fără a plăti vre­o taxă către stat, deşi concesionarul exclusiv al traseului de sus sunt eu subsem­natul, conform contractului 39810 din 12 Noemvrie 1931 anexat în copie sub A. Aducându-vă aceasta la cunoştinţă şi având în vedere dispoziţiunile art. 93 şi 104 din Legea drumurilor pre­cum şi prescripţiunile art. 80 şi 105 din regulamentul circulaţiei, având mai departe în vedere, ordonanţa Ministe­rului Lucrărilor Publice şi al Comuni­caţiilor, Cassa autonomă a drumurilor de stat, Direcţiunea întreţinerii Nr. 21810 din 25 Iunie 1932 şi având în vedere şi Jurnalul Consiliului de Mi­niştrii, publicat în Monitorul Oficial Nr. 41 din 18 Februarie 1932, am onoare a Vă ruga din nou, să bine­voiţi a dispune, a opri circulaţia sus­­numitelor autobuze pe traseul Sibiu— Răşinari—Păltiniş şi retur, dresând ac­tele legale în conformitate cu art. in­vocat şi a le înainta autorităţilor în drept. In cazul acela când cererii mele legale nu i se va da curs sunt silit a cere aplicarea dispoziţiunilor legale prevăzute în art. 480 din Cod­ penal. Cu deosebită stimă: Crăciun Băra. Această cerere a fost înregistrată la Legiune sub 6479 din 24 August a. c. iar dl maior Buzescu a pus rezo­­uţia :* Se va înainta prefecturi judeţului pentru a se da dispoziţii." Până azi nu s’a dat nici-o dis­poziţie, căci autobusul sec­ «Karpa­thenverein» circulă regulat nestingherit de nimeni.— în cele de mai sus am arătat şi dovedit abuzul strigător la cer, comis de dl Coriolan Ştefan, prefectul jude­ţului Sibiu.— Statul nu-şi poate respecta con­tractul, căci reprezentantul său în Si­biu — dl Coriolan Ştefan — îl boi­cotează; daune va trebui să plătească căci concesionarul face acţiune în ju­stiţie şi va acţiona atăt societatea «Karpathenverein» cât şi pe prefectul personal, cerând în garanţie pentru daune prefectura judeţului. Anarhia întronată de dl. Coriolan Ştefan, trebue să se sfîrşească, iar autorităţile poliţieneşti să nu mai exe­cute ordinile prefectului cari sunt în contradicţie cu legile ţârii! Vom reveni. N. C. Droc, ce lucrează dl. V. Radu prin Bucureşti dar ştim că din cauza absenţei dsale comisia interimară e descomplectată şi interesele românești ale municipiu­lui suferă ! Nu că ar suferi comisia interi­mară din cauza „ luminilor“ dlui V. Radu, care n’a prea dat dovezi de gospodar până azi, dar suferă cauza românească din motivul lipsei unui vot românesc, care ironia soartei e chiar al dlui V. Radu, care are o singură şi mare calitate, aceea de cumnat al dlui Dr. I. Mufiu, membru marcant al partidului naţi­onal ţără­nesc. Că s’ar fi găsit în organizaţia naţional ţărănistă din Sibiu reci de persoane mai serioase şi cu mai multă pricepere în gospodăria pu­blică, asta e sigur. Dar aşa ne a fost norocul! Aşteptăm ca cel puţin un mem­bru român al comisiei interimare să deschidă această chestiune, iar cei în drept să procedeze conform legii şi intereselor româneşti ale municipiu­lui, care va avea să se pronunţe în curând, cu ocaziunea alegerilor co­munale ce sunt în prag. Dacă actu­alii gospodari români vor corespunde cerinţelor şi marilor nevoi actuale vor avea dreptul să ne ceară voturile, dacă însă nesocotesc, interesele po­pulaţiei, atunci nu le putem acorda creditul şi voturile noastre! Noi ne vom face datoria cu oată obiectivitatea! „ÍRIBÜNÁL Vânzarea liberelor de depuneri, în criza actuală şi în dezas­trul bancar în care n­e zbatem s’a născut un nou soiu de afaceri. Deponenţii diferitelor bănci cari nu-şi mai primesc depunerile, caută să le vândă pe un preţ mai scă­zut, numai să ajungă la bani, iar datoraşii băncilor caută să cum­pere libere de depuneri cu pre­ţuri mai scăzute şi astfel îşi achi­tă datoriile scăpându-şi averile intabulate. Văzând că diferiţi inter­mediari speculează această situ­aţie nenorocită a populaţiei nevoiaşe căutând să ia pielea şi vânzăto­rului şi cumpărătorului, am în­­finţat pe lângă redacţia noastră un birou unde orice persoană care doreşte ca să vindă sau să cumpere libere de depuneri de la orice bancă din Sibiu, se poate adresa la redacţia noastră unde va fi pus în legătură cu persoa­nele doritoare a vinde sau a cum­păra şi astfel fără a fi expus să fie jupuit de intermediari îşi va rezolva chestiunea singur şi sigur cu ajutorul nostru. Azi avem oferte pentru vân­zări de libere de depuneri de la »Bo­denkredit» «Sparkassa» «Albina» «Americana» «Avrigeana» şi «Rea­ Centrală.» Orice informaţii în legătură cu aceste chestiuni se dau zilnic în­tre orele 10—12 și 4—6 la re­dacția noastră în str. Metropoliei No 29. Reînfiinţarea gărzilor financiare Guvernul actual a reînfiinţat găr­zile financiare pe tot întinsul ţării. Ideea este bună, dar mai ales bine ve­nită! Instituţia gărzilor financiare (fi­­nanţii) a adus pe vremuri mari servicii statului, iar greşala desfiinţării lor s’a văzut imediat, cu faimoasa panama a spirtului negru, unde statul a fost păgubit cu miliarde, iar sănătatea pu­blică grav ameninţată prin spirtul me­­tilic pus în vânzare. Deşi am fost şi suntem pentru reducerea numărului funcţionarilor, — mai ales a celor intraţi prin cluburile politice — dar acolo unde interesele statului primează, suntem pentru men­­ţiunerea lor. E un fapt ştiut de toţi că pe vremea gărzilor financiare, fraudele cu spirtul negru erau necunoscute, iar venitul statului la impozitele indirecte (spirt, bere, vin, petrol etc.) se cifra la miliarde anual.— ___ _____ în anul 1928 venitul era de vre’o două miliarde, a scăzut apoi la un miliard, în 1929 apoi la vre’o 300 milioane în 1930, adecă în anii guver­nării naţional ţărăniste, şi dacă s’ar fi continuat aşa, încasările statului ar fi ajuns de batjocură.— încă înainte de plecarea dela pu­tere a fostului guvern naţional ţărănist s’a hotărât reînfiinţarea gărzilor finan­ciare, dar intenţia nu s’a putut traduce în fapt decât acum, odată cu revenirea la guvern a partidului naţional ţără­nesc.— Ca să dovedim că reînfiinţarea gărzilor financiare este­ bine venită — din punctul de vedere al încasărilor statului şi al reprimării fraudelor în vinicultură — vom arăta situaţia în­casărilor statului din taxele ce s'au încasat în baza legii monopolului al­coolului pe primele zile ale lunei Sep­tembrie a. c. şi anume: la 1 Septem­brie 883.866 Iei; la 2 Septembrie 4.498.538 lei; la 3 Sept. 4.214.561 la 5 Septembrie 5.187.405 lei; la 6 Septembrie 2.602.884 lei; la 7 Sep­tembrie 419.904 lei; la 9 Septembrie 4.354.729 lei; la 10 Sept 3.606.570 lei; la 13 Septembrie 4.559638 lei; la 15 Septembrie 2.612.550 lei. Adecă sau încasat în total in 10 zile ale lunei Sept. 32 940.645 lei (Trei zeci şi două milioane, nouă sute patru zeci mii, şase sute patru zeci şi cinci lei). Socotind media zilnică ar fi de cca. 3.200.000 Iei, ceea ce ar re­prezenta un venit de aproape un mi­liard anual. Aceasta din punctul de vedere al încasărilor statului, dar să vedem şi din punctul de vedere al reprimării fraudelor.­ Odată cu înfiinţarea gărzii finan­ciare ne-au sosit şi primele dovezi despre activitatea lor. Aflăm că în comunele Sâmbăta de sus şi Voivo­­deni, din jud. Făgăraş, agenţii gărzii financiare de sub conducerea dlui in­spector al gărzii financiare, Josif Kheil, din Sibiu, au descoperit patru cazane moderne, cari fierbeau spirt din cereale, de aproape un an de zile! Ne putem închipui cu cât a fost frustat fiscul timp de un an tre zile Nr. 26 Proces de les-majestate Aflăm că în ziua de 4 octom­­vrie se va judeca în faţa Tribunalului Sibiu, secţia Ha procesul de les-ma­­jestate intentat preotului Teofil Roşea din Ocna Sibiului. Numitul este acuzat că a insul­tat Familia Regală, chiar în biroul fostului primar, dl. căpitan invalid, Octavian Popa, care l-a şi denunţat Parchetului. De altfel era şi natural ca fos­tul căpitan invalid, din armata română Octavian Popa şi vice-preşed­intele despărţământului foştilor voluntari să nu-i permită părintelui asemenea eşiri la adresa Familiei Regale, pentru ca­­re fostul primar Octavian Popa a lup­tat în război, în timp ce părintele T. Roşea strângea dolarii în America. Cu prilejul ultimei desbateri pă­rintele Teofil Roşea a propus o serie de martori, care nici nu erau prezenţi la cele întâmplate, căutând probabil să obţină o amânare a procesului. Sperăm însă că de astă dată se va obţine sentinţa.— Dacă cele întâmplate s’ar fi ro­stit de un om inconştient, incult, ori în stare de ebrietate în vre’o cârciumă s’ar mai putea acorda circumstane atenuante, dar când inculpatul e un preot-funcţionar de stat­ şi se face vinovat chiar în cabinetul primarului, nu i­ se poate admite nici­ o scuză! Despre părintele Teofil Roşea am mai auzit plângeri din partea po­pulaţiei din Ocna. Opinia publică aşteaptă cu mult interes desfăşurarea procesului. Vom reveni. ­ Cei cu Victor Radu? Comisia interimară a municipiu­lui Sibiu e încomplectă din cauză că unul din mebrii săi - dl. Victor Radu - lipseşte din oraş de vre’o lună de zi­le, fiind în Bucureşti, unde după cum aflăm ar fi fost numit şef de cabinet pe la un minister, iar unii spun (chiar şi „Universul") că s’ar fi dus la Bu­curești să „aranjeze“ un împrumut pentru municipiu de unde i-ar esi un spert de 195.000 lei. Deocamdată nu ne interesează

Next