Tribuna, ianuarie 1936 (Anul 9, nr. 405-408)
1936-01-06 / nr. 405
Pag. 2_______________________________________________„TRIBUNA" a reuşit sa ţină o conferinţă despre Ungaria la postul de emisiune radiofonică W. A. A. F. din Chicago. In această conferinţă, revizionistul conferenţiar, a făcut un istoric al Ungariei de 1000 de ani, unde a avut tupeul să afirme, că naţiunea lui a salvat civilizaţia, creştinismul şi cultura Europei în faţa cutropirilor turceşti. A trecut apoi la a descrie insuportabila situaţie creată Ungariei în urma tratatelor de pace ale marelui război. Se jeluia dnul conferenţiar că cu tot rolul Ungariei, de sentinelă a creştinismului european din trecut, care era atât de expus în faţa Turcilor, Europe nu a fost recunoscătoare prin tratatele marelui război ci a redus Ungaria milenară la umilinţă şi ciuntire teritorială. După ce conferenţiarul a mai făcut apel către opinia publică americană ca să dea Ungariei tot concursul în lupta pentru înlăturarea marei nedreptăţi a Trianonului, şi-a terminat conferinţa prin difuzarea a două plăci de gramofon, întâia cu imnul naţional ungar, iar a doua cu „crezul revizionist«. Imnul revizionist maghiar a fost apoi tradus de către conferenţiar în limba engleză. El are următorul text: »Cred într’o patrie, cred în veşnica dreptate Dumnezeiască, cred în reînvierea Ungariei. Amin !« Cu aceste afirmaţiuni istorice false a îndrâsnit, agentul revizionist dela Chicago, să vină în faţa publicului american. Noi ştim altceva: „Ungaria în luptele ei cu Turcii, a fost înfrântă prin dezastrul de la Mohád şi a fost făcută pur şi simplu în paşalâc turcesc. Stăpânirea turcească se întindea până la Viena, iar Ungaria înfrântă era în mâna acestora, afară de Transilvania, care era principat independent. Puteri cu totul străine de Ungaria au alungat pe Turci din faţa Vienei şi au scăpat creştinismul de acest dezastru, apoi mai trebue avut în vedere că regii Ungariei, chiar înainte de Mohaci au fost aliaţi cu Turcii." Argumente de felul acesta nu e pentru prima oră, că se aduc de către revizioniştii unguri, iar în ceea ce priveşte »dreptatea Ungariei« acest lucru ar însemna ca 14 milioane de Români, Cehi, Sârbi şi alte naţionalităţi să ajungă din nou în robia maghiarismului oprimator, ai cărei tirani din trecut n’au numărat niciodată o forţă numerică mai mare de 6,7 milioane de suflete- Fosta Monarhie n’a fost decât o fiecţiune, în care o minoritate infimă a dominanţilor au ţinut în robia medievală naţionalităţi de trei—patru ori mai mari decât stăpânitorii politici, dar la cea dintâi lovitură mai puternică a a războiului mondial, şandramaua s’a dărâmat, în timp ce peste 12 milioane de sclavi şi-au recăpătat libertatea şi independenţa lor alăturându-se trunchiurilor de baştină din care îşi trăgeau originea. Acesta este adevărul istoric, aşa că ţinându-se seamă de acesta, jeluirile şi revolta revizioniştilor Unguri, nu vor reuşi să dea decât paradoxala impresie de furtună într'un pahar cu apă. Silviu Lazăr. Dezideratele românilor proprietari de case din Sibiu Românii proprietari de case din Sibiu convocaţi fiind domnul Ştefan Petra, consilier comunal, s-au întrunit Duminecă, 29 Dec. 1935, în sala primăriei municipiului Sibiu, pentru a lua în discuţie şi a desbate o serie de deziderate ale românilor proprietari de case din Sibiu şi ale românilor In general, locuitori ai oraşului nostru, în cere până în prezent — spre marea noastră ruşine — românii trec drept minoritate Nr. 2. Adunarea a fost prezidată de dnul consiler comunal Petra, care deschide adunarea, cu cetirea raportului despre realizările edilitare municipale de la începutul conducerii româneşti şi până în prezent şi anume: Realizări edilitare 1. 50 o/o reduce la apă şi canal pe 5 şi 10 ani. 2. Introducerea de fântâni publice în Gupa 111 şi IV. 3. Podul Trei Stejari. 4. Parcul I. O. Duca şi parcul Gărei. 5- Canal în Lazaret al cărui cost a fost de 900 000 lei. 6. Pavarea str. Principele Nicolae. 7. Iluminaţie electrică la Gupa I şi Viii şi restul oraşului al cărui cost a fost de 400.000 lei. 8. Barajul Turnişor, al cărui cost a fost de 800.000 lei. 0 Barajul la Glein. 10. Canalul Guşteriţei. 11. Parcul Rozbav, al cărui cost a fost de 800.000 Iei. Realizări culturale Pentru şcoala primară dela şcoala normală s-a dat 500.000 lei. 1. Şcoala Trei Stejari. 2. Cumpărarea unei case pentru şcoală în strada Lupului. 3. Cedarea a 8000 m. p. pentru biserica gr. crt. 4. Cedarea a 3000 m. p. pentru biserica gr. cat. Realizări administrative 1. 11 funcţionari români numiţi. 2. 3 funcţionari saşi numiţi. 3. 35 şomeuri manuali şi intelectuali. In studiu 1. Terenul de patinaj, a se ceda pentru liceul de fete. 2. Cazul metan. După preşedinte au luat apoi pe rând cuvântul, reprezentanţii diferitelor cartiere româneşti chit N. Rozorea, N Gheorghe, Vasile Stancu, Emanoil Stan, Bugnariu, Fulea, Cotişel etc., relevând fiecare dintre oratori nevoile edilitare cele mai urgente. Dn. Dr. Al. Bărint, av. Ion Munteanu, directorul ziarului "Acţiunea" şi depitatul Ciolan, vorbind despre cererile celor întruniţi în adunare, au din soluţii sănătoase pentru triumful ideii româneşti , care ar trebui să se impună în municipiu, precum şi în toate manifestările noastre cotidiene. La sfârşit dnul Dr. Al. Bărbat a cetit următoarea moţiune: Unirea tuturor Românilor în alegerile municipale pe o singură listă românească şi în acest caz efectuarea cât mai grabnică a alegerilor pentru consiliul municipiului Sibiu. Până la alegeri membrii Comisiei interimare, românii sunt rugaţi a da cea mai mare solicitudine nevoilor cartierelor româneşti. Punerea imediată în funcţiune a conductului principal de apă pe toate străzile, pe spesele Primăriei, şi deschiderea de guri de apă în cartierele lipsite de apă, înlocuirea imediată a funcţionarilor minoritari căzuţi la examenul de limba română cu funcţionarii români. Până la pavarea tuturor străzilor oraşului cerem pietruirea tuturor străzilor pentru a putea fi practicabile. Regularea imediată a cursului râului Cibin, pentru ca revărsarea acestuia să nu mai fie un pericol pentru vieţile cetăţenilor de dincolo de gară. Punerea imediată în posesiune a Bisericei române unite a unui teren pentru ridicarea unei biserici române unite în centrul Sibiului. Trimiterea în judecata comisiei disciplinare a funcţionarului Dr. Ariz de la Primărie pentru ofensa adusă naţiunei române şi executarea ordonanţei ministerului referitor la funcţionarul Wittstock. Rezilierea tuturor contractelor oneroase pentru municipiu, ale tuturor persoanelor, cari posed bunuri de la municipiu în dauna acestuia. Tratament omenesc pentru măturătorii oraşului, dându-li se posibilitatea ca cel puţin tot a doua Duminecă sau sărbătoarea să se poată închina la Sf. Biserică. Obligarea uzinei electrice de a lumina toate străzile cu lumină suficientă. Constatarea imediată a nevoilor publice din fiecare cartier şi apoi întocmirea unui plan de satisfacere a acestor nevoi. Să se intervină energic la uzina electrică pentru reducerea costului curentului electric. Românizarea numirilor străzilor. Menţinerea vechiului regim referitor la taxele de gunoiu pentru proprietarii de case şi de teren cultivabil. De la peștera. Faceţi jocurile, Domnilor! O nouă palmă pe obrazul Soiului! In plin centru al oraşului, în sălile restaurantului »Oricum« s’a deschis un tripou de joc de cărţi, sub egida societăţii sportive româneşti »Şoimii«. Poate n’am zice nimic, dacă societatea sportivă „Şoimii“ ar fi făcut această afacere pe cont propriu, dar opinia publică e revoltată că »Şoimii« şi-au închiriat firma danului Weisz din Satu*Mare pentru un fleac de 10.000 (zece mii) lei lunar. Mai mulţi fruntaşi ai oraşului Siiu, comercianţi, meseriaşi şi funcţionari ne-au spus că sunt dispuşi să contribue cu sume variind intre 20-300 Iei lunar in folosul societăţii »Şoimii« numai să-şi ridice firma, pe care jida Nr. 405 nul Weisz o foloseşte drept paravan! Ştim că dnul Dr. Alex. Bărbat a cheltuit din buzunarul propriu pentru susţinerea societăţii sportive »Şoimii« şi nu admitem, nici nu putem crede că ar fi personal cointeresat la această afacere în tovărăşia jidanului Weisz. Jidanu! Weisz are încă vre-o 5 asemenea cluburi, în diferite oraşe din Ardeal, aşadar acest speculant al patimilor omeneşti se ocupă pe o scară întinsă cu această meserie degradantă! Ştiu jucătorii ce însemnează cota de 10 o/o cât se încasează de la fiecare joc? Pariem că dacă 4 jucători se aşează la »cheminde fer« sau »baccara« cu câte 10.000 iei fiecare în buzunar, în cel mult 2—3 ore, toţi patru sunt lefteri, iar cei 40.000 sunt în cagneta (pinca) lui Moritz. (Stăm la dispoziţie oricând, să facem această dovadă, în faţa unei comisiuni ad-hoc). Aflăm că în ultimele zile au frecventat acest tripou şi unii dintre ofiţerii garnizoanei şi de aceea ne vedem obligaţi să atragem atenţia dlui general inspector Virgil Economu, rugându-l să ordone măsurile de rigoare. La fel atragem atenţia dor şefi de instituţii publice, să interzică subalternilor frecventarea acestui tripou ! Nu vrem sâ înregistrăm divorţuri şi sinucideri din cauza lui Moritz Weisz! Pe viitor vom publica numele jucătorilor! N. C. D. Deputatul Ilie Ploasiu a trecut la dnul Goga Deputatul liberal Ilie Floaşiu a trecut în partidul naţional creştin. Nu am avea nimic de zis dacă junele Floaşiu, ales pe lista liberală ar fi părăsit partidul pentru motve binecuvântate, dar ni se spune că această trecere a făcut-o pentru interese personale şi materiale, şi că i s’ar fi făgăduit mari avantagii — în cazul unei veniri , guvern a partidului naţional-creştin De pe urma guvernării liberale junele deputat a avut mari câştiguri materiale, mai ales pe urma importului de bumbac, pe care într’un timp îl monopolizase pentru aproape întreg Ardealul, când alţi negustori duceau mare lipsă. De ce nu a părăsit partidul junele Ilie Fioaşiu, atunci, când a fost esclus din organizaţia de Său ? De ce pleacă acum, când guvernarea liberală e pe sfârşite? Tânărul I. Fioaşiu lansează svonul că e vorba să primească şefia organizaţiei. Noi nu putem crede acest lucru, căci şefia organizaţiei o are părintele Dr. I. Lupaş un om cu o activitate literară, socială şi poltică eminentă şi mai presus de toate un om absolut moral, pe când junele Ilie Ficaşiu are multe pete murdare pe sufletul său, căci conştinţă nu prea are! Cele 2000 voturi obţinute în ultimele alegeri de părintele Dr. I. Lupaş au fost voturile sincere ale alegătorilor conştienţi, cari adorau pe şefii lor Octavian Goga şi I Lupaş, Fii acestui judeţ, cari ne-au făcut numai cinste şi mândrie neamului şi ţării, dar dacă şefia va fi dată acestui vis, mulţi din vechii partizani vor părăsi partiul, care îi uit meie luni a prins adânci rădăcini în judeţ. Noi vom urmări desfăşurarea evenimentelor, mai ales că unii membrii marcanţi ai partidului naţional creştin se simt adânc jigniți de acest caz.