Tribuna Sibiului, octombrie 1969 (Anul 2, nr. 504-530)
1969-10-14 / nr. 515
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul II, nr. 515 Marţi, 14 octombrie 1969 4 pagini 30 bani Ritmul lucrărilor agricole trebuie intensificat Duminică pe ogoarele judeţului Zilele se condensează accelerat, nopţile se dilată prevestind apropierea sfîrşitului de toamnă, cu brume, burniţe, îngheţuri-surpriză. Timpul ce se călătoreşte îndeamnă pe bunul gospodar la acţiune: munca unui an întreg se concretizează în sutele şi miile de tone de cartofi, sfeclă sau porumb care se cer de urgenţă recoltate şi transportate din cîmp în hambare. Pornind în raidul nostru de duminică pe ogoarele judeţului, ştiam că vom întîlni oameni harnici, preocupaţi să transforme momentele de odihnă în activitate fructuoasă, duminica în zi plină de lucru. Şi mai ştiam că vom întîlni şi alte aspecte, demne de mai puţină laudă, cărora însă le acordăm întreaga noastră atenţie, pentru ca să fie şi mai bine relevată abnegaţia celor harnici, spiritul de dăruire cu care cooperatorii, mecanizatorii au lucrat duminică. „Mai ales acum locul nostru este în cîmpul . La ferma din Amnaş, a I.A.S. Apoldu de Sus. In hotarul „Zăvoi“, porumbul îşi sumeţeşte lăncile foşnitoare, iar dintre pănuşe auriul boabelor irumpe spre cerul de o limpezime cristalină. Zeci de oameni, lucrători ai fermei, nu mai prididesc să depănuşeze ştiuleţii, mişcindu-se, ca intr-un ritual de magie cimpenească, prin pădurea de tulpini înalte. „Ar fi fost păcat să pierdem o asemenea zi, în care vremea te îndeamnă la lucru, ne spune brigadierul de cîmp Gheorghe Szántó. Şi parcă văd că mîine, poimîine timpul se-ncruntă, încep ploile nesfîrşite şi atunci vin şi necazurile peste noi: roţile carelor se-nfundă în clisa terenului, oamenii suflă în mîini de frig, recolta se depreciază. Ce mai, nu-i mare filozofie să ştim că lucrul pe timp bun este mai lesnicios decit munca în ploaie, cu sacul in cap. Azi avem aici peste 20 de lucrători. Vom culege şi vom pune la adăpost recolta de pe încă 3—4 hectare, ceea ce înseamnă că deseară vom ajunge la 12 hectare recoltate, din cele 25, ci are lanul“. Oamenii au şi motive concrete de bucurie: producţia se arată a fi bună. Sacii se adună în grămadă la marginea lanului, carele încărcate iau drumul fermei. „Vom realiza cam 3 500 kg porumb la hectar, ne relatează Gheorghe Szántó. Desigur, dacă ar fi fost condiţii mai bune în acest an pentru plantele de cultură, producţia de porumb ar fi fost mult mai bună. Noi am făcut totul. Am pregătit bine terenul, am semănat din vreme, am întreţinut exemplar cultura. Schimbarea bruscă a excesului de umiditate pe o secetă prea „insistentă“ a contribuit, substanţial, la micşorarea producţiei. Dar, ce să-i faci? Mai sunt şi ani în care randamentul muncii este redus. Din cauză că încă depindem prea mult de natură. Totuşi, locul nostru este acum aici, în cîmp. Avem oameni harnici, disciplinaţi, care muncesc din zi in noapte pe ogor, care n-au „pauză de prînz“, cum au funcţionarii la oraş, în programul zilnic de lucru, care nu ştiu ce-s alea 8 ore de muncă. La noi ziua de muncă începe cînd se-ngînă ziua cu noaptea şi se termină cînd se-ngînă noaptea cu ziua. Aşa procedează Ioan Mutu, Alexandru Vecerdea, Ioan Hutter, Vasile Armeanu, Dumitru Răulea, ca şi toţi lucrătorii noştri. în cîteva zile terminăm de recoltat porumbul şi intrăm la arat, cu tractoarele, pentru că aici, la anul, va fi o mare de spice“. In realizarea obiectivelor de investiţii planificate Al patrulea termen se va respecta? Este cunoscută strădania unităţilor economice de a folosi fiecare capacitate de producţie la maximum, de a atinge parametri proiectaţi la fiecare obiectiv de investiţii în cel mai scurt timp şi în special de a respecta termenele de punere în funcţiune a fiecărei lucrări noi. In acest sens atît beneficiarii cit şi executanţii lucrărilor de investiţii au sarcina de a respecta strict termenele, de a folosi cu maximum de eficienţă mijloacele materiale şi financiare destinate acestor scopuri. Din păcate, în realizarea planului de investiţii a anului în curs în judeţul nostru au apărut o serie de aspecte ce contravin indicaţiilor privind respectarea termenelor de execuţie şi punere în funcţiune. In prezentul articol ne-am propus să tratăm problema realizării obiectivului S.I.A. Sibiu, din zona industrială U.P.A.S. Această staţie de întreţinere auto, aparţinînd de D.G.T.A. Braşov, a avut ca termen iniţial de dare în funcţiune 31 decembrie 1968. Din cauza schimbării destinaţiei iniţiale a acestui obiectiv, prin planul de stat s-a stabilit un alt termen :— 30 iunie 1969. Dificultățile apărute, în special cele referitoare la soluţionarea utilităților, au dus la nerespectarea termenului. După o serie de modificări — dar tot provizorii, ale proiectului, făcute de comun acord între beneficiar, constructor (I.S.G.M. Braşov, lotul Sibiu) şi coordonatorul principal al investiţiei (U.P.A.S.), s-a stabilit că până la 10 octombrie staţia să fie dată în exploatare. Iată însă că în 10 octombrie a fost necesară fixarea unui al patrulea termen, 20 octombrie. Din dorinţa de a afla dacă în sfîrşit acesta este ultimul cuvînt al realizatorilor importantului obiectiv, am făcut sîmbătă 11 octombrie o vizită pe şantier. Iată constatările. De fapt constatările le-am făcut intr-adevăr mai mult vizitînd staţia de întreţinere auto, deoarece interlocutori nu prea am avut. Şeful lotului, maistrul M. Unteh nu era de găsit. In cele din urmă undeva pe şantierul U.P.A.S. l-am întîlnit pe maistrul Dumitru Banu. Stătea la soare, la un pahar de vorbă cu doi tehnicieni de la laborator, cu inginerul Mărgineanu, care se ocupă de instalaţii şi cu alţi cîţiva muncitori. Aceasta era de fapt situaţia generală pe şantier. Mai mult se odihneau decit lucrau. Maistrul Banu ne declara că lucrările de construcţii la obiectivul S.I.A. sunt în mare gata încă din decembrie anul trecut. De atunci stă nerezolvată problema utilități(Continuaff in pag. a I. CREȚII _ Un nou produs pentru export De curînd, la Iprofil „Republica“ a fost perfectat un contract cu firma „Isarko“ din R.F. a Germaniei, pentru 10 000 bucăți comode. Este vorba de un produs nou, realizat din P.A.L., furniruit și lăcuit. Pină în prezent au fost livrate 1 700 bucăți comode, urmînd ca pină la sfîrșitul anului să fie onorat întregul contract. Realizări semnificative Un colectiv de muncitori condus de mecanicul Ioan Nechit, de la întreprinderea industria vinurilor şi băuturilor alcoolice Sibiu, a început executarea a 4 maşini de îmbuteliat după o concepţie proprie. Maşinile sunt semiautomate şi dau un randament deosebit. Un alt colectiv din cadrul aceleiași întreprinderi, sub îndrumarea ing. Vasile Chilat, a pus la punct un sistem de fabricare a rondelelor din masă plastică, care înlocuiesc rondelele de plută ce erau aduse din import. Noile rondele sunt de 4,5 ori mai ieftine decit pluta, iar o tonă de asemenea rondele înlocuiește 11 tone de plută, aducînd o substanțială economie. ■ Post de transformare şi alimentare cu energie electrică Şantierul Sibiu al întreprinderii „Electromontaj“ a pus recent în funcţiune postul cabină zidită — 15 0,4 Kv, cu doi transformatori a 630 KVA, precum şi liniile electrice de alimentare de la întreprinderea poligrafică Sibiu. Punerea în funcţiune a acestui obiectiv asigură alimentarea cu energie electrică a noului local al tipografilor sibieni. G | In numărul de azi S8 SPORT ® Rubrica de informaţii: AZI... Pag. a Il-a stiu Cronică literară: NECUNOSCUȚII Pag. a IlI-a III ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Pag. a IV-a VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUŞESCU ŞI ION GHEORGHE MAURER ÎN INDIA Plecarea din Capitală Duminică dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd spre India, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, care, la invitaţia preşedintelui Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, şi a primului ministru al Indiei, Indira Gandhi, vor face o vizită oficială în India. Preşedintele Consiliului de Stat şi preşedintele Consiliului de Miniştri sunt însoţiţi de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, şi Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drugănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, membri ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali, ziarişti. Erau de faţă B. D. Goswami, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Indiei la Bucureşti, şi membri ai Ambasadei Indiei, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi in ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa erau arborate drapele de stat ale Republicii Socialiste România. Un mare număr de bucureşteni, prezenţi la aeroport, au salutat cu deosebită căldură pe preşedintele Consiliului de Stat şi pe preşedintele Consiliului de Miniştri. * In drum spre India, avionul prezidenţial român a făcut o escală Taşkent. (Agerpres) Sosirea Delhi 13. Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Ion Puţinelu transmit: Sentimentele de prietenie, stimă şi preţuire care leagă dincolo de spaţiile geografice popoarele român şi indian au găsit o convingătoare reafirmare în cordialitatea cu care au fost întîmpinaţi solii României pe străvechiul pămînt al Indiei. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, sînt purtătorii unui mesaj de pace şi bună înţelegere, de prietenie şi colaborare, soli ai dorinţei poporului român de a contribui la dezvoltarea continuă a bunelor relaţii statornicite între cele două ţări şi popoare, bazate pe respectarea neabătută a principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. Primirea cordială făcută oaspeţilor români în capitala Indiei, atît de înaltele oficialităţi indiene, cit şi de populaţia oraşului, confirmă din plin dorinţa unei mai bune cunoaşteri şi conlucrări în interesul ambelor popoare, în sprijinul consolidării unui climat de pace şi înţelegere între popoarele întregii lumi. Ora 12:30. Pe aeroportul militar din Delhi aterizează lin avionul (Continuare în pag. a IV-a) Toastul preşedintelui Varahagiri Venkata Giri DOMNULE PREŞEDINTE, DOMNULE PRIM-MINISTRU, DOMNULE MINISTRU DE EXTERNE, EXCELENŢE, DOAMNELOR ŞI DOMNILOR, Am marea plăcere să salut în seara aceasta pe preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, excelenţa sa domnul Nicolae Ceauşescu. Domnule preşedinte, aceasta este prima dumneavoastră vizită în India şi, deşi sînteţi doar de puţin timp aici, avem impresia că vă simţiţi bine ca acasă, în mijlocul nostru. Avem plăcerea de a avea în acelaşi timp în mijlocul nostru pe distinşii dumneavoastră colaboratori, primul ministru şi ministrul afacerilor externe. Tuturor, vă urez în seara aceasta un cordial „Bun venit“. Urîndu-vă bun venit, domnule preşedinte, noi salutăm România modernă, o naţiune şi un popor angajat pe drumul construirii unei societăţi care va oferi o viaţă mai bună tuturor fiilor şi fiicelor sale. Este o coincidenţă cu adevărat fericită că anul acesta s-a sărbătorit a 25-a aniversare a înfiinţării României noi. Permiteţi-mi să mă folosesc de acest prilej pentru a vă felicita pe dumneavoastră şi, prin dumneavoastră, poporul României pentru această fericită aniversare şi pentru a vă exprima cele mai bune urări de prosperitate în viitor a României. Pentru noi, cei din India, anul acesta are, de asemenea, o importanţă aparte. Noi comemorăm acum centenarul naşterii părintelui naţiunii Mahatma Gandhi. El a determinat scopuri care, desigur, reclamau un spirit de înaltă disciplină pentru toate popoarele lumii, şi, ceea ce este mai mult, el ne-a indicat comandamentele, mijloacele şi metodele care reclamau aceeaşi disciplină. Ţelul său era, citez: „” (Continuare în pag. a IV-a) Ilustrată agniteană Foto: FRED NSS Toastul preşedintelui Nicolae Ceauşescu * DOMNULE PREŞEDINTE, DOAMNA PRIM-MINISTRU, DOAMNELOR ŞI DOMNILOR, Ne aflăm doar de cîteva oare în India — şi intr-adevăr ne simţim în ţara dumneavoastră ca în mijlocul unor prieteni buni, apropiaţi. In primirea cordială pe care ne-aţi făcut-o dumneavoastră, conducătorii statului indian, populaţia oraşului Delhi, noi vedem o expresie a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi India, a sentimentelor de stimă şi respect ce şi le nutresc reciproc popoarele noastre. Vă mulţumim încă o dată pentru ospitalitate, pentru salutul cordial pe care ni l-aţi adresat, pentru cuvintele frumoase rostite la adresa ţării noastre. Contactele şi schimbul de vizite între conducătorii statelor noastre corespund pe deplin dorinţei popoarelor român şi indian de a se cunoaşte mai bine, de a prospecta noi căi şi posibilităţi pentru întărirea şi dezvoltarea continuă a raporturilor reciproce, a conlucrării pe plan internaţional, pentru salvgardarea păcii şi securităţii, pentru înţelegere şi colaborare între naţiuni. în ţara noastră este cunoscută şi preţuită contribuţia valoroasă pe care India a adus-o, de-a lungul istoriei sale milenare, la tezaurul de civilizaţie şi cultură al omenirii; este cunoscut şi apreciat geniul creator al poporului indian, dragostea lui pentru frumos, măiestria lui de artist, spiritul lui paşnic, constructiv. Poporul român a urmărit cu sentimente de profundă solidaritate lupta poporului indian, a forţelor sale înaintate pentru scuturarea jugului străin, pentru eliberarea de sub dominaţia colonială, pentru independenţă naţională. România a salutat cu (Continuare în pag. a IV-a) Dineu oficial Preşedintele Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, şi soţia sa, au oferit, luni seara în saloanele Palatului prezidenţial „Rashtrapati Bhavan“, un dineu oficial în onoarea preşedintelui consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. La dineu au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, minisstrul comerţului exterior, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, şi Petre Tănăsie, ambasadorul României în India. Din partea indiană au participat: Primul-ministru, Indira Gandhi, G. S. Chillon, preşedintele Camerei populare a Indiei, M. Hidayatullan, preşedintele Curţii Supreme a Indiei, Dinesh Singh, ministrul afacerilor externe, Y. B. Chavan, ministrul de interne, Jagjivan Ram, ministrul agriculturii şi alimentaţiei, Bhagat Bali Ram, ministrul comerţului exterior şi al aprovizionării, C. M. Poonacha, ministrul oţelului şi industriei grele, V. K. Rao, ministrul educaţiei şi problemelor tineretului, Triguna Sen, ministrul pentru petrochimie, minelor şi metalurgiei, Violet Alva, vicepreşedinte al Consiliului statelor, Hans Raj Gupta, primarul oraşului, deputaţi, oameni de artă, ştiinţă şi cultură, oameni de afaceri, ziarişti. In timpul dineului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordială, prietenească, cei doi şefi de state au rostit toasturi. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Irn încheierea dineului, a fost prezentat un program de muzică şi dansuri indiene, inspirate din inestimabilul tezaur folcloric al acestei țări.