Tribuna Sibiului, octombrie 1969 (Anul 2, nr. 504-530)

1969-10-14 / nr. 515

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul II, nr. 515 Marţi, 14 octombrie 1969 4 pagini 30 bani Ritmul lucrărilor agricole trebuie intensificat Duminică pe ogoarele judeţului Zilele se condensează accelerat, nop­ţile se dilată prevestind apropierea sfîr­­şitului de toamnă, cu brume, burniţe, îngheţuri-surpriză. Timpul ce se călăto­reşte îndeamnă pe bunul gospodar la acţiune: munca unui an întreg se con­cretizează în sutele şi miile de tone de cartofi, sfeclă sau porumb care se cer de urgenţă recoltate şi transportate din cîmp în hambare. Pornind în raidul nostru de duminică pe ogoarele judeţului, ştiam că vom în­­tîlni oameni harnici, preocupaţi să trans­forme momentele de odihnă în activi­tate fructuoasă, duminica­ în zi plină de lucru. Şi mai ştiam că vom întîlni şi alte aspecte, demne de mai puţină laudă, cărora însă le acordăm întreaga noastră atenţie, pentru ca să fie şi mai bine relevată abnegaţia celor harnici, spiritul de dăruire cu care cooperatorii, mecanizatorii au lucrat duminică. „Mai ales acum locul nostru este în cîmpul . La ferma din Amnaş, a I.A.S. Apoldu de Sus. In hotarul „Zăvoi“, porumbul îşi sumeţeşte lăncile foş­nitoare, iar dintre pănuşe auriul boabelor irumpe spre cerul de o limpezime cristalină. Zeci de oa­meni, lucrători ai fermei, nu mai prididesc să depănuşeze ştiuleţii, mişcindu-se, ca intr-un ritual de magie cimpenească, prin pădurea de tulpini înalte. „Ar fi fost păcat să pierdem o asemenea zi, în care vremea te îndeamnă la lucru, ne spune brigadierul de cîmp Gheor­­ghe Szántó. Şi parcă văd că mîine, poimîine timpul se-ncruntă, încep ploile nesfîrşite şi atunci vin şi ne­cazurile peste noi: roţile carelor se-nfundă în clisa terenului, oa­menii suflă în mîini de frig, re­colta se depreciază. Ce mai, nu-i mare filozofie să ştim că lucrul pe timp bun este mai lesnicios decit munca în ploaie, cu sacul in cap. Azi avem aici peste 20 de lucră­tori. Vom culege şi vom pune la adăpost recolta de pe încă 3—4 hectare, ceea ce înseamnă că de­seară vom ajunge la 12 hectare recoltate, din cele 25, ci­ are la­nul“. Oamenii au şi motive concrete de bucurie: producţia se arată a fi bună. Sacii se adună în grămadă la marginea lanului, carele încăr­cate iau drumul fermei. „Vom realiza cam 3 500 kg porumb la hectar, ne relatează Gheorghe Szántó. Desigur, dacă ar fi fost condiţii mai bune în acest an pen­tru plantele de cultură,­ producţia de porumb ar fi fost mult mai bu­nă. Noi am făcut totul. Am pre­gătit bine terenul, am semănat din vreme, am întreţinut exemplar cul­tura. Schimbarea bruscă a exce­sului de umiditate pe o secetă prea „insistentă“ a contribuit, sub­stanţial, la micşorarea producţiei. Dar, ce să-i faci? Mai sunt şi ani în care randamentul muncii este redus. Din­­ cauză că încă depin­dem prea mult de natură. Totuşi, locul nostru este acum aici, în cîmp. Avem oameni harnici, dis­ciplinaţi, care muncesc din zi in noapte pe ogor, care n-au „pauză de prînz“, cum au funcţionarii la oraş, în programul zilnic de lucru, care nu ştiu ce-s alea 8 ore de muncă. La noi ziua de muncă în­cepe cînd se-ngînă ziua cu noap­tea şi se termină cînd se-ngînă noaptea cu ziua. Aşa procedează Ioan Mutu, Alexandru Vecerdea, Ioan Hutter, Vasile Armeanu, Du­mitru Răulea, ca şi toţi lucrătorii noştri. în cîteva zile terminăm de recoltat porumbul şi intrăm la arat, cu tractoarele, pentru că aici, la anul, va fi o mare de spice“. In realizarea obiectivelor de investiţii planificate Al patrulea termen se va respecta? Este cunoscută strădania unită­ţilor economice de a folosi fiecare capacitate de producţie la maxi­mum, de a atinge parametri proiectaţi la fiecare obiectiv de investiţii în cel mai scurt timp şi în special de a respecta termenele de punere în funcţiune a fiecărei lucrări noi. In acest sens atît beneficiarii cit şi execu­tanţii lucrărilor de investiţii au sarcina de a respecta strict terme­nele, de a folosi cu maximum de eficienţă mijloacele materiale şi fi­nanciare destinate acestor scopuri. Din păcate, în realizarea planu­lui de investiţii a anului în curs în judeţul nostru au apărut o serie de aspecte ce contravin indicaţiilor privind respectarea termenelor de execuţie şi punere în funcţiune. In prezentul articol ne-am propus să tratăm problema realizării obiec­tivului S.I.A. Sibiu, din zona in­dustrială U.P.A.S. Această staţie de întreţinere auto, aparţinînd de D.G.T.A. Braşov, a avut ca termen iniţial de dare în funcţiune 31 de­cembrie 1968. Din cauza schimbă­rii destinaţiei iniţiale a acestui obiectiv, prin planul de stat s-a stabilit un alt termen :— 30 iunie 1969. Dificultățile apărute, în spe­cial cele referitoare la soluţionarea utilităților, au dus la nerespecta­­rea termenului. După o serie de modificări — dar tot provizorii, ale proiectului, făcute de comun acord între beneficiar, constructor (I.S.G.M. Braşov, lotul Sibiu) şi coordonatorul principal al investiţiei (U.P.A.S.), s-a stabilit că până la 10 octombrie staţia să fie dată în exploatare. Iată însă că în 10 oc­tombrie a fost necesară fixarea unui al patrulea termen, 20 oc­tombrie. Din dorinţa de a afla dacă în sfîrşit acesta este ultimul cuvînt a­l realizatorilor importantului o­­biectiv, am făcut sîmbătă 11 oc­tombrie o vizită pe şantier. Iată constatările. De fapt constatările le-am făcut intr-adevăr mai mult vizitînd sta­ţia de întreţinere auto, deoarece interlocutori nu prea am avut. Şeful lotului, maistrul M. Unteh nu era de găsit. In cele din urmă undeva pe şantierul U.P.A.S. l-am întîlnit pe maistrul Dumitru Banu. Stătea la soare, la un pahar de vorbă cu doi tehnicieni de la la­borator, cu inginerul Mărgineanu, care se ocupă de instalaţii şi cu alţi cîţiva muncitori. Aceasta era de fapt situaţia generală pe şan­tier. Mai mult se odihneau decit lucrau. Maistrul Banu ne declara că lu­crările de construcţii la obiectivul S.I.A. sunt în mare gata încă din decembrie anul trecut. De atunci stă nerezolvată problema utilități­(Continuaff in pag. a I. CREȚII _ Un nou produs pentru export De curînd, la Iprofil „Re­publica“ a fost perfectat un contract cu firma „Isarko“ din R.F. a Germaniei, pen­tru 10 000 bucăți comode. Este vorba de un produs nou, realizat din P.A.L., fur­niruit și lăcuit. Pină în pre­zent au fost livrate 1 700 bucăți comode, urmînd ca pină la sfîrșitul anului să fie onorat întregul contract. Realizări semnificative Un colectiv de muncitori condus de mecanicul Ioan Nechit, de la întreprinderea industria vinurilor şi băutu­rilor alcoolice Sibiu, a înce­put executarea a 4 maşini de îmbuteliat după o concep­ţie proprie. Maşinile sunt semiautomate şi dau un ran­dament deosebit. Un alt colectiv din cadrul aceleiași întreprinderi, sub îndrumarea ing. Vasile Chi­­lat, a pus la punct un sistem de fabricare a rondelelor din masă plastică, care înlocuiesc rondelele de plută ce erau a­­duse din import. Noile ron­dele sunt de 4,5 ori mai ief­tine decit pluta, iar o tonă de asemenea rondele înlo­cuiește 11 tone de plută, a­­ducînd o substanțială econo­mie. ■ Post de trans­formare şi­­ alimentare cu energie electrică Şantierul Sibiu al între­prinderii „Electromontaj“ a pus recent în funcţiune pos­tul cabină zidită — 15­ 0,4 Kv, cu doi transformatori a 630 KVA, precum şi liniile electrice de alimentare de la întreprinderea poligrafică Sibiu. Punerea în funcţiune a acestui obiectiv asigură ali­mentarea cu energie electri­că a noului local al tipogra­filor sibieni. G | In numărul de azi S8 SPORT ® Rubrica de informaţii: AZI... Pag. a Il-a stiu Cronică literară: NECUNOSCUȚII Pag. a IlI-a III ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Pag. a IV-a VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUŞESCU ŞI ION GHEORGHE MAURER ÎN INDIA Plecarea din Capitală Duminică dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd spre India, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, şi preşe­dintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, care, la invi­taţia preşedintelui Republicii In­dia, Varahagiri Venkata Giri, şi a primului ministru al Indiei, Indira Gandhi, vor face o vizită oficială în India. Preşedintele Consiliului de Stat şi preşedintele Consiliului de Mi­niştri sunt însoţiţi de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, şi Ion Mo­rega, adjunct al ministrului in­dustriei construcţiilor de maşini. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenţi tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drugănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mă­nescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Pati­­lineţ, Ion Stănescu, membri ai Consiliului de Stat şi ai Consiliu­lui de Miniştri, conducători de in­stituţii centrale şi organizaţii ob­şteşti,­­ generali, ziarişti. Erau de faţă B. D. Goswami, însărcinatul c­u afaceri ad-interim al Indiei la Bucureşti, şi membri ai Ambasadei Indiei, şefi ai mi­siunilor diplomatice acreditaţi in ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa erau ar­borate drapele de stat ale Re­publicii Socialiste România. Un mare număr de bucureşteni, prezenţi la aeroport, au salutat cu­ deosebită căldură pe preşedintele Consiliului de Stat şi pe preşedin­tele Consiliului de Miniştri. * In drum spre India, avionul prezidenţial român a făcut o escală Taşkent. (Agerpres) Sosirea Delhi 13.­­ Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Ion Puţinelu transmit: Sentimentele de prietenie, stimă şi pre­ţuire care leagă dincolo de spaţiile geografice popoarele ro­mân şi indian au găsit o convin­gătoare reafirmare în cordiali­tatea cu care au fost întîmpi­­naţi solii României pe străvechiul pămînt al Indiei. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, sînt purtătorii unui mesaj de pace şi bună în­ţelegere, de prietenie şi colabo­rare, soli ai dorinţei poporului român de a contribui la dezvol­tarea continuă a bunelor relaţii statornicite între cele două ţări şi popoare, bazate pe respectarea neabătută a principiilor suverani­tăţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecu­lui în treburile interne, avantaju­lui reciproc. Primirea cordială făcută oaspe­ţilor români în capitala Indiei, atît de înaltele oficialităţi indiene, cit şi de populaţia oraşului, con­firmă din plin dorinţa unei mai bune cunoaşteri şi conlucrări în interesul ambelor popoare, în spri­jinul consolidării unui climat de pace şi înţelegere între popoarele întregii lumi. Ora 12:30. Pe aeroportul militar din Delhi aterizează lin avionul (Continuare în pag. a IV-a) Toastul preşedintelui Varahagiri Venkata Giri DOMNULE PREŞEDINTE, DOMNULE PRIM-MINISTRU, DOMNULE MINISTRU DE EXTERNE, EXCELENŢE, DOAMNELOR ŞI DOMNILOR, Am marea plăcere să salut în seara aceasta pe preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, excelenţa sa domnul Nicolae Ceauşescu. Domnule preşedinte, aceasta este prima dumneavoastră vizită în India şi, deşi sînteţi doar de puţin timp aici, avem impresia că vă simţiţi bine ca acasă, în mijlocul nostru. Avem plăcerea de a avea în acelaşi timp în mijlocul nostru pe distinşii dumneavoastră colaboratori, primul ministru şi mi­nistrul afacerilor externe. Tuturor, vă urez în seara aceasta un cordial „Bun venit“. Urîndu-vă bun venit, domnule preşedinte, noi salutăm România modernă, o naţiune şi un popor angajat pe drumul construirii unei societăţi care va oferi o viaţă mai bună tuturor fiilor şi fiicelor sale. Este o coincidenţă cu adevărat fericită că anul acesta s-a sărbătorit a 25-a aniversare a înfiinţării Româ­niei noi. Permiteţi-mi să mă folosesc de acest prilej pentru a vă felicita pe dumneavoastră şi, prin dum­neavoastră, poporul României pentru această feri­cită aniversare şi pentru a vă exprima cele mai bune urări de prosperitate în viitor a României. Pentru noi, cei din India, anul acesta are, de ase­menea, o importanţă aparte. Noi comemorăm acum centenarul naşterii părintelui naţiunii Mahatma Gandhi. El a determinat scopuri care, desigur, recla­mau un spirit de înaltă disciplină pentru toate po­poarele lumii, şi, ceea ce este mai mult, el ne-a in­dicat comandamentele, mijloacele şi metodele care reclamau aceeaşi disciplină. Ţelul său era, citez: „” (Continuare în pag. a IV-a) Ilustrată agniteană Foto: FRED N­SS Toastul preşedintelui Nicolae Ceauşescu * DOMNULE PREŞEDINTE, DOAMNA PRIM-MINISTRU, DOAMNELOR ŞI DOMNILOR, Ne aflăm doar de cîteva oare în India — şi in­tr-adevăr ne simţim în ţara dumneavoastră ca în mijlocul unor prieteni buni, apropiaţi. In pri­mirea cordială pe care ne-aţi făcut-o dum­neavoastră, conducătorii statului indian, populaţia oraşului Delhi, noi vedem o expresie a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi India, a sentimentelor de stimă şi respect ce şi le nutresc reciproc popoarele noastre. Vă mulţumim încă o dată pentru ospitalitate, pentru salutul cordial pe care ni l-aţi adresat, pentru cuvintele frumoase rostite la adresa ţării noastre. Contactele şi schimbul de vizite între conducă­torii statelor noastre corespund pe deplin dorinţei popoarelor român şi indian de a se cunoaşte mai bine, de a prospecta noi căi şi posibilităţi pentru întărirea şi dezvoltarea continuă a raporturilor re­ciproce, a conlucrării pe plan internaţional, pentru salvgardarea păcii şi securităţii, pentru înţelegere şi colaborare între naţiuni. în ţara noastră este cunoscută şi preţuită contri­buţia valoroasă pe care India a adus-o, de-a lungul istoriei sale milenare, la tezaurul de civilizaţie şi cultură al omenirii; este cunoscut şi apreciat geniul creator al poporului indian, dragostea lui pentru frumos, măiestria lui de artist, spiritul lui paşnic, constructiv. Poporul român a urmărit cu sentimente de pro­fundă solidaritate lupta poporului indian, a forţelor sale înaintate pentru scuturarea jugului străin, pentru eliberarea de sub dominaţia colonială, pen­tru independenţă naţională. România a salutat cu (Continuare în pag. a IV-a) Dineu oficial Preşedintele Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, şi soţia sa, au oferit, luni seara în saloa­nele Palatului prezidenţial „Rash­­trapati Bhavan“, un dineu oficial în­ onoarea preşedintelui consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. La dineu au luat parte preşe­dintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Cor­neliu Mănescu, ministrul afaceri­lor externe, Cornel Burtică, minis­­strul comerţului exterior, Ion Mo­­rega, adjunct al ministrului indu­­­striei construcţiilor de maşini, şi Petre Tănăsie, ambasadorul Româ­niei în India. Din partea indiană au partici­pat: Primul-ministru,­­ Indira Gandhi, G. S. Chillon, preşedin­tele Camerei populare a Indiei, M. Hidayatullan, preşedintele Curţii Supreme a Indiei, Dinesh Singh, ministrul afacerilor externe, Y. B. Chavan, ministrul de interne, Jag­­jivan Ram, ministrul agriculturii şi alimentaţiei, Bhagat Bali Ram, ministrul comerţului exterior şi al aprovizionării, C. M. Poonacha, ministrul oţelului şi industriei grele, V. K. Rao, ministrul educa­ţiei şi problemelor tineretului, Triguna Sen, ministrul pentru pe­trochimie, minelor şi metalurgiei, Violet Alva, vicepreşedinte al Con­siliului statelor, Hans Raj Gupta, primarul oraşului, deputaţi, oa­meni de artă, ştiinţă şi cultură, oameni de afaceri, ziarişti. In timpul dineului, care s-a des­făşurat într-o atmosferă deosebit de cordială, prietenească, cei doi şefi de state au rostit toasturi. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Irn încheierea dineului, a fost prezentat un program de muzică şi dansuri indiene, inspirate din inestimabilul tezaur folcloric al acestei țări.

Next