Tribuna Sibiului, martie 1970 (Anul 3, nr. 631-656)
1970-03-28 / nr. 654
ORGANIE COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU IAL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III nr. 654 Sîmbătă, 28 martie 1970 4 pagini 30 bani LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Cea de-a treia zi a lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naţionale a fost consacrată dezbaterii politicii Internaţionale a Republicii Socialiste România. în sală se aflau deputaţii marelui sfat al ţării, precum şi numeroşi Invitaţi — conducători de Instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Printre Invitaţi se aflau şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi numeroşi corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întimpinat cu vii şi puternice aplauze pe conducătorii partidului şi statului, tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Bergheanu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Deschizind lucrările, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a dat cuvîntul deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Darea de seamă cu privire la activitatea Internaţională a Republicii Socialiste România, în anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvântul deputaţii: Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Roşu, primsecretar al Comitetului judeţean Bacău al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, Mihail Lupşan, maistru la Combinatul siderurgic din Reşiţa, general-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate, Eduard Eisenburger, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, Ion Ursu, preşedintele Comitetului de stat pentru energie nucleară, Ştefan Peterfl, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Ion Spătărelu, preşedintele cooperativei agricole de producţie „Gheorghe Doja", judeţul Ialomiţa, Ion Dumitrescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor, şi Maria Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor, în numele Biroului M.A.N., tovarăşul Ştefan Voitec a propus apoi adoptarea unei hotărîri a Marii Adunări Naţionale cu privire la activitatea Internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969, hotărâre care a fost examinată și însușită de Comisia pentru politică externă a M.A.N. Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România, a aprobat în unanimitate, prin vot deschis, Hotărîrea cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Deputaţii supremului for al ţării, invitaţii aplaudă îndelung manifestînd aprobarea deplină, adeziunea Integrală a poporului la politica externă a Republicii Socialiste România, politică ce corespunde pe deplin intereselor şi năzuinţelor naţiunii noastre socialiste. La amiază, lucrările sesiunii s-au întrerupt urmînd ca următoarea şedinţă plenară a sesiunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adunări Naţionale să fie anunţată din timp. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a anunţat că, potrivit principiului sesiunilor deschise, lucrările vor continua în comisiile permanente. (Agerpres) DAREA DE SEAMĂ cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969 prezentată de tovarăşul CORNELIU MĂNESCU, ministrul afacerilor externe Stimaţi tovarăşi, Din însărcinarea guvernului, am deosebita cinste de a înfăţişa înaltei noastre Adunări activitatea internaţională desfăşurată de statul român în anul 1969. Politica externă a ţării noastre se dezvoltă în unitate dialectică, în armonie deplină cu politica internă, servind edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Succesele importante obţinute de poporul român în făurirea vieţii sale noi, în înaintarea continuă pe calea progresului şi civilizaţiei, reprezintă o contribuţie de seamă la cauza consolidării socialismului, la creşterea prestigiului şi forţei sale de atracţie. In spiritul politicii consecvente a partidului şi statului de profundă responsabilitate pentru destinele poporului român, pentru viitorul omenirii, ţara noastră şi-a adus contribuţia la promovarea relaţiilor de colaborare între toate statele, în vederea soluţionării problemelor majore ale vieţii internaţionale, statornicirii păcii şi securităţii în Europa şi în întreaga lume. Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, înscris în viaţa poporului ca un eveniment de importanţă istorică, a dat o înaltă apreciere politicii externe a partidului şi guvernului nostru, a stabilit obiectivele şi liniile ei directoare, întreaga activitate a guvernului român de înfăptuire a politicii externe s-a desfăşurat sub îndrumarea permanentă a conducerii de partid şi de stat, nemijlocit a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Considerînd că normalizarea reală a vieţii internaţionale, consolidarea păcii şi securităţii reclamă dezvoltarea şi întărirea legăturilor bilaterale, România a acţionat şi acţionează cu perseverenţă în vederea amplificării relaţiilor cu statele din întreaga lume. In anul 1969, ţara noastră a stabilit relaţii diplomatice cu Guvernul Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, cu Bolivia, Ciad, Niger, Malayezia, Uganda şi Noua Zeelandă. România întreţine astăzi relaţii diplomatice şi consulare cu 95 de state. La baza relaţiilor cu toate statele, România aşează principiile — care capătă o importanţă sporită în viaţa internaţională şi o adeziune tot mai largă din partea popoarelor — ale respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne, dreptului fiecărui stat de a hotărî de sine stătător asupra politicii sale interne şi externe. Aşezînd neabătut prietenia, alianţa frăţească şi colaborarea multilaterală cu toate ţările socialiste în centrul politicii sale externe, România a desfăşurat o activitate intensă de adîncire şi extindere a relaţiilor politice, economice, cultural-ştiinţifice cu statele socialiste. In acest cadru se înscriu întîlnirile tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer cu tovarăşii Leonid Brejnev şi Alexei Kosighin, cu tovarăşii Wladyslaw Gomulka, Marian Spychalski şi Jozef Cyrankiewicz. De asemenea, au avut loc două întîlniri între tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broza Tito, precum şi întrevederi între preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi preşedintele Vecei Executive Federale a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. S-au realizat, totodată, contacte şi convorbiri, la diferite niveluri, cu R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Ungară. Relaţiile ţării noastre cu R.P. Albania au evoluat într-un spirit de înţelegere reciprocă, existînd posibilităţi pentru extinderea lor în viitor. întâlnirile şi discuţiile purtate au condus la adîncirea colaborării, au pus în evidenţă noi posibilităţi de extindere a relaţiilor bilaterale, în avantajul tuturor părţilor, au prilejuit schimburi utile de vederi asupra problemelor care interesează statele socialiste europene, au constituit o contribuţie de preţ la întărirea unităţii lor, la promovarea cauzei socialismului, păcii şi colaborării dintre popoare. S-au dezvoltat legăturile de colaborare dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză. In toamna anului trecut au avut loc la Pekin ,convorbiri ale tovarăşului Ion Gheorghe Maurer cu tovarăşul Ciu En-lai şi cu alţi conducători din R.P. Chineză, în probleme privind construcţia socialistă în cele două ţări, dezvoltarea relaţiilor bilaterale, situaţia internaţională. Relaţiile ţării noastre cu R.D. Vietnam şi Frontul Naţional de Eliberare din Vietnamul de Sud s-au desfăşurat pe fondul sprijinului multilateral acordat de poporul român eroicului popor vietnamez în lupta sa dreaptă împotriva agresiunii americane. Au evoluat pozitiv raporturile României cu R.P. Mongolă şi R.P. D. Coreeană. Relaţiile cu Republica Cuba s-au dezvoltat pe multiple planuri. Preocupat de perfecţionarea continuă a cadrului juridic în care se desfăşoară relaţiile cu statele socialiste, guvernul român a procedat la încheierea a 75 de noi instrumente de colaborare şi cooperare, în cele mai variate domenii de activitate. România îşi aduce contribuţia activă la extinderea colaborării şi cooperării economice în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, al cărui membru este. Ea îşi intensifică, în acelaşi timp, schimburile comerciale, colaborarea şi cooperarea în domeniul economic cu toate ţările socialiste. Ţara noastră îşi dezvoltă relaţiile de colaborare, pe plan militar, cu statele participante la Tratatul de la Varşovia, din care face parte, fiind gata să lupte alături de armatele prietene în cazul unei agresiuni dezlănţuite în Europa de forţele imperialiste, împotriva unui stat membru al a(continuare în pag. a î1-a) LA HOTARIREA Marii Adunări Naţionale cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România Marea Adunare Naţională, dezbătînd darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe cu privire la activitatea internaţională desfăşurată de Republica Socialistă România în anul 1969 HOTĂRĂŞTE: Aprobă linia politică externă şi activitatea internaţională a Republicii Socialiste România desfăşurată în anul 1969. Reafirmă hotărîrea Republicii Socialiste România de a promova şi în viitor, în politica sa externă, întărirea şi dezvoltarea prieteniei, alianţei şi cooperării multilaterale cu toate ţările socialiste, extinderea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială , pe baza principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc —, sprijinirea luptei popoarelor aflate sub dominaţia colonială şi lărgirea relaţiilor de colaborare cu tinerele state independente pentru dezvoltarea lor liberă, de sine stătătoare, asigurarea unui climat de pace şi securitate în Europa şi în lume, întărirea unităţii şi solidarităţii cu forţele antiimperialiste ale contemporaneităţii; însărcinează Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România să ia toate măsurile pentru înfăptuirea acestei politici. I In ziua de 27 martie a.c., sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au avut loc lucrările plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut modul în care s-au rezolvat propunerile făcute de către cetăţeni în campania electorală din ianuarie—martie 1969, precum şi activitatea depusă pînă acum de consiliile Frontului Unităţii Socialiste şi principalele sarcini ce le revin în anul 1970. Plenara a aprobat materialele prezentate în aceste probleme şi programul de activitate al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut şi a aprobat activitatea internaţională desfăşurată de Frontul Unităţii Socialiste, precum şi planul relaţiilor externe pe anul 1970. Plenara a adoptat textul documentului „Cu privire la securitatea europeană", care se dă publicităţii. Plenara a hotărît ca tovarăşii Gheorghe Apostol şi Constantin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Executiv şi din Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste ca reprezentanţi ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, respectiv al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să fie eliberaţi din aceste funcţii ca urmare a schimbărilor intervenite în conducerea acestor organizaţii. Plenara a ales ca membri al Consiliului Naţional şi ai Biroului Executiv al Frontului Unităţii Socialiste pe tovarăşii Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent şi secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.G.R., preşedintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Valerian Popescu, preşedintele Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale şi Dumitru Bejan, preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consiliului Naţional pe tovarăşul Traian Dudaş, preşedintele Consiliului judeţean Mehedinţi al Frontului Unităţii Socialiste. La dezbaterile din plenară au luat cuvîntul tovarăşii: Nicolae Tăbîrcă, Coriolan Pop, Carol Király, Zaharia Stancu, Aurelia Dănilă, Gheorghe Paloş, Constantin Petre, Dumitru Toma, Carol Göllner, Ion Mărgineanu, Constantin Dumitrescu şi Damian Ascanio. In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşi Plenara Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a dezbătut probleme de mare actualitate. Toţi membrii Consiliului care au luat cuvîntul aici au evidenţiat preocupările consiliilor judeţene, orăşeneşti şi comunale pentru rezolvarea propunerilor oamenilor muncii făcute în timpul campaniei electorale precum și, în general, pentru rezolvarea diferitelor sesizări și propuneri adresate curent de oamenii muncii consiliilor Frontului, diferitelor organisme ale statului. Trebuie să spunem că, intr-adevăr, în perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai intensă preocupare pentru rezolvarea acestor probleme, pentru soluţionarea chestiunilor de muncă şi viaţă care îi privesc nemijlocit pe cetăţeni, precum şi a problemelor de ordin gospodăresc-edilitar. După cum au arătat mai toţi vorbitorii, cu deosebire în domeniul gospodăresc-edilitar s-au realizat multe lucruri bune , deşi trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca oraşele şi comunele patriei să fie bine întreţinute şi gospodărite. Paralel cu rezultatele bune pe care le-am obţinut, în acest domeniu mai persistă destule neajunsuri. Unele consilii ale Frontului, cit şi unele consilii populare nu se îngrijesc cu toată atenţia ca mijloacele pe care le au la dispoziţie să fie folosite cu rezultate maxime în ridicarea nivelului edilitar-gospodăresc al oraşelor şi comunelor, in crearea unor condiţii de viaţă tot mai bune cetăţenilor patriei noastre. De asemenea, după cum s-a subliniat aici, nu toţi deputaţii acordă atenţia cuvenită problemelor ridicate în întîlnirile avute cu cetăţenii. Trebuie să atragem atenţia tuturor deputaţilor — atît celor ai Marii Adunări Naţionale, cit şi ai consiliilor populare — să se preocupe în mai mare măsură de rezolvarea problemelor ridicate de alegători. Desigur, sunt probleme care nu-şi pot găsi o rezolvare rapidă, dar chiar şi în acest caz cetăţenii trebuie să primească răspuns, arătindu-li-se ce se poate şi ce nu se poate soluţiona, explicîndu-li-se cu argumente cauzale motivele. Numai aşa oamenii muncii simt în mod concret că organele statului, organismele Frontului Unităţii Socialiste se preocupă cu adevărat de problemele lor. Acolo unde nu există încă condiţiuni pentru rezolvarea propunerilor făcute, sau cînd problemele ridicate sunt neîntemeiate, trebuie date explicaţii pline de răbdare cetăţenilor; procedind astfel vom avea de cîştigat din toate punctele de vedere. Aşa cum am mai spus şi în alte împrejurări, organele noastre de stat şi organele Frontului Unităţii Socialiste, precum şi organele de partid şi organizaţiile de masă , au ca datorie fundamentală să se ocupe permanent de soluţionarea problemelor ridicate de cetăţeni. Activiştii organelor de stat, de partid şi ai organizaţiilor obşteşti — deci şi ai consiliilor Frontului Unităţii Socialiste — trebuie să înţeleagă că sunt chemaţi să servească prin întreaga lor activitate interesele cetăţenilor. Numai în măsura în care îşi îndeplinesc cu răspundere şi consecvenţă aceste atribuţiuni ei se bucură de încrederea cetăţenilor. Numai astfel ei vor reuşi să unească elanul şi energia tuturor cetăţenilor în înfăptuirea sarcinilor privind dezvoltarea societăţii, ridicarea nivelului de viaţă şi de civilizaţie al oraşelor şi satelor patriei noastre socialiste. în această ordine de idei, aş dori să mă refer la necesitatea ca deputaţii Marii Adunări Naţionale să prezinte in mod mai organizat dări de seamă în faţa alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîndim ca, în cursul lunilor mai-iunie să aibă loc asemenea întîlniri în întreaga ţară. Cu acest prilej să se dezbată atit problemele legate de activitatea deputaţilor, modul de rezolvare a problemelor ridicate de alegători, cu, mai cu seamă, problemele hotărîte de ultima plenară a Comitetului Central al partidului privind dezvoltarea agriculturii, precum şi hotărârile Marii Adunări Naţionale privind calitatea produselor, organizarea şi disciplina muncii. Este necesar ca înseşi consiliile Frontului să exercite un control mai operativ asupra felului în care deputaţii menţin contactele cu alegătorii, ii informează asupra activităţii lor şi asupra problemelor generale, rezolvă problemele pe care le ridică cetăţenii. în Frontul Unităţii Socialiste sunt prezente toate organizaţiile obşteşti; de aceea este necesar ca în consiliile Frontului să se dezbată modul în care aceste organizaţii participă la înfăptuirea programului adoptat în comun, a programului cu care ne-am prezentat în alegeri în faţa poporului, realizarea politicii partidului şi statului, în această privinţă, cred că atît Consiliul Naţional, cit şi consiliile judeţene au făcut încă destul de puţin. în planul de măsuri al Consiliului Naţional există unele prevederi în această privinţă; cred că trebuie să ne propunem să dăm mai multă viaţă consiliilor, să facem ca ele să aibă un rol mai mare în coordonarea activităţii organizaţiilor componente. Aici s-a considerat că o problemă importantă este creşterea contribuţiei uniunilor de scriitori, artişti plastici şi compozitori la munca de educare, îndeosebi a tineretului. Mi-a făcut plăcere să ascult că Uniunea Scriitorilor a început să întreprindă unele acţiuni în această direcţie. Sperăm că începutul bun care s-a făcut — şi care constituie, poate, o revenire la unele obiceiuri bune din trecut, în mod nejustificat uitate — va fi dus mai departe. Este necesar să se încetăţenească în activitatea Uniunii Scriitorilor şi a celorlalte uniuni ca o metodă permanentă întărirea contactului cu cititorii, cu beneficiarii operelor, cu cetăţenii. Desigur, în cadrul acţiunilor de care s-a vorbit, artiştii vor citi sau vor prezenta cetăţenilor operele lor, dar cu această ocazie ei vor trebui să asculte şi ce spun cititorii. Din aceasta va ieşi ceva util atît pentru public, cit şi pentru creatori. în felul acesta cititorii, ascultătorii, spectatorii vor primi din partea uniunilor de creaţie sprijin, astfel incit să poată înţelege mai bine operele. în acelaşi timp însă şi scriitorii, artiştii, oamenii de creaţie în general vor înţelege mai bine aspiraţiile şi dorinţele publicului pentru a putea crea lucrări care să corespundă dorinţelor şi năzuinţelor cetăţenilor patriei noastre. Deci din strîngerea acestui contact are de cîştigat pînă la urmă societatea noas(Continuare în pag. a 111 a) CU PRIVIRE LA SECURITATEA EUROPEANA Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a examinat şi aprobat în şedinţa plenară din 27 martie a.c. activitatea desfăşurată în anul 1969 de către Biroul său Executiv, precum şi proiectul planului pentru anul 1970 în domeniul relaţiilor internaţionale. Consiliul Naţional consideră că una dintre principalele probleme care preocupă astăzi popoarele Europei este instaurarea securităţii pe acest continent. Opinia publică europeană, tot mai multe organizaţii politice, profesionale, personalităţi de prestigiu ale vieţii publice, cultural-artistice etc., mase largi de oameni ai muncii din toate ţările continentului, împărtăşesc mereu mai intens această convingere şi apreciază că este imperios necesar să se statornicească fără întîrziere un climat de pace, favorabil dezvoltării cooperării multilaterale între popoarele europene. Soluţionarea problemei securităţii europene reprezintă o etapă de cea mai mare importanţă pe calea promovării coexistenţei paşnice între toate ţările planetei noastre. Consiliul Naţional dă o înaltă preţuire acţiunilor întreprinse în această direcţie de Partidul Comunist Român şi guvernul Republicii Socialiste România în spiritul Declaraţiei Consfătuirii de la Bucureşti din anul 1966 şi a Apelului de la Budapesta ale Comitetului Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Consiliul Naţional consideră că se dezvoltă în tot mai mare măsură condiţiile necesare pentru convocarea conferinţei statelor europene în problema securităţii. Avînd convingerea că securitatea este cauza comună a tuturor popoarelor, fie ele mari sau mici, Consiliul Naţional este de părere că atît în fazele pregătitoare ale conferinţei cît şi în etapele următoare, la discutarea şi rezolvarea acestei probleme trebuie să participe, cu drepturi deplin egale, reprezentanţii autorizaţi ai tuturor ţărilor interesate, fie că aparţin sau nu unor blocuri militare sau participă la alte aranjamente bi sau multilaterale. De asemenea, Consiliul este încredinţat că atît în perioada premergătoare, cît şi în cursul deşi conferinţei, vor fi examinate cu atenţie toate punerile constructive, care se vor dovedi utilei înţelegerii şi securităţii statelor europîn temeiul concluziilor desprinse din dezb. care au avut loc, ţinînd seamă de obiectivele programatice şi de necesitatea de a aduce contribuţia sa la organizarea conferinţei pentru statornicirea securităţii în Europa, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste: — însărcinează Biroul Executiv să acţioneze pentru stabilirea şi dezvoltarea de relaţii cu formaţii politice similare Frontului, partide politice, organizaţii sociale, culturale şi ştiinţifice, reprezentanţi ai parlamentelor şi personalităţi din toate sectoarele vieţii sociale din ţările Europei, care pot fi interesate în pregătirea conferinţei guvernelor continentului consacrată soluţionării problemelor securităţii europene; — recomandă organizaţiilor de masă, obşteşti şi profesionale, uniunilor culturale şi ştiinţifice care fac parte din Frontul Unităţii Socialiste să stabilească şi să intensifice relaţiile lor cu organizaţiile, asociaţiile, uniunile obşteşti, culturale şi ştiinţifice, din toate ţările Europei, care militează sau doresc să acţioneze pentru mobilizarea celor mai largi cercuri ale opiniei publice, a parlamentelor şi guvernelor în vederea organizării conferinţei pentru securitatea europeană. Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste este pe deplin convins că poporul român îşi va aduce şi pe viitor contribuţia sa la promovarea cooperării între toate ţările, la statornicirea securităţii în Europa, în întreaga lume. CONSILIUL NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA