Tribuna Sibiului, aprilie 1970 (Anul 3, nr. 657-682)
1970-04-08 / nr. 663
La încheierea primului trimestru Lucrările de investiţii sub ritmul realizărilor economice din jude Prin proporţiile, complexitatea şi însemnătatea lor pentru întreg angrajul economic al judeţului nostru, investiţiile acestui an au un rol deosebit de însemnat în lărgirea necontenită a potenţialului său productiv şi urbanistic, finalizarea lor în termen fiind hotărîtoare nu numai în sporirea producţiei materiale, ci şi în realizarea proporţiilor stabilite pentru cincinal. Orice întîrziere atrage după sine îngustarea posibilităţilor economiei judeţului în satisfacerea unor cerinţe, aduce daune greu de recuperat. Este un adevăr de mare însemnătate pe care însă proiectanţii, constructorii şi beneficiarii se pare că l-au ignorat adeseori. Acest fapt, se reflectă de altfel, şi în modul de îndeplinire, pe ansamblul judeţului, a sarcinilor pe perioada primelor trei luni ale anului: 17,3 la sută la total Investiţii şi 17,9 la sută la construcţii montaj. Aşadar, rezultate cu mult inferioare posibilităţilor existente şi sarcinilor trasate de Comitetul judeţean de partid, reflectînd o situaţie ce impune măsuri hotărîte şi eficiente pentru a recupera rămînerea în urmă şi a asigura îndeplinirea sarcinilor planificate.. Găsindu-ne în plin sezon de lucru în construcţii este evident necesar să primeze interesul pentru modul în care se desfăşoară lucrările pe fiecare şantier şi obiectiv în parte, perspectivele desfăşurării acestora, analiza permanentă a felului în care sunt folosite utilajele, forţa de muncă, şi timpul de lucru, a neajunsurilor ce se constată şi a măsurilor pe care le revendică înlăturarea lor ne- Intîrziată. O succintă trecere în revistă — pe fondul negativ al activităţii desfăşurate — a factorilor ce au determinat această situaţie, relevă în cele mai multe cazuri o pregătire superficială a investiţiilor din partea beneficiarilor, aceasta punîndu-şi amprenta pe neajunsurile ivite în eliberarea amplasamentelor, asigurarea documentaţiilor tehnice, contractarea unor utilaje din ţară sau din import, conjugate cu slaba organizare a şantierelor şi ritmul anemic în desfăşurarea lucrărilor. Concretizînd, vom arăta, de pildă, că la uzina textilă ,Tîrnava' Mediaş, lansarea cu întîrziere a planului, deschiderea finanţării lucrărilor noi abia în 26 februarie (!), predarea cu mare întîrziere a documentaţiei pentru dezvoltarea capacităţilor de ţesut (12. II. 1970), au dus la o situaţie cu totul nesatisfăcătoare, realizîndu-se doar 4,6 procente din planul anual. Intr-o situaţie similară se află uzina „Carbosin" din Copşa Mică (cu 8,1 la sută realizat). Aici lucrările pentru dezvoltarea producţiei de negru de fum nu au început încă, din lipsa documentaţiei aprobate. Atrage în mod deosebit atenţia situaţia Fabricii de geamuri Mediaş, atît prin importanţa obiectivului, cît şi prin volumul lucrărilor şi stadiul lor. Constructorul — Şantierul de construcţii al Trustului 5 Braşov — dă dovadă de mare nepăsare faţă de organizarea raţională a şantierului, în vreme ce coordonarea subantreprizelor şi asigurarea lor cu front de lucru lasă de asemenea de dorit. Bunăoară, întreprinderea 10 instalaţii, cu unplan pe acest trimestru de 200 mii lei, nu a realizat nimic şi dacă adăugăm că celelalte subantreprize se află în aceeaşi situaţie avem imaginea cauzelor ce s-au repercutat negativ, facilitînd o realizare de numai 7,9 la sută, mult sub (Continuare in tine * III . EMIL DAVID Curs de specializare postuniversitară Conform planului de învăţămînt postuniversitar elaborat de Ministerul Sănătăţii, se desfăşoară la Sibiu, pe durata 31 martie—11 aprilie, al II-lea curs de specializare, în specialitatea medicină internă, primul reunind, la sfîrşitul anului trecut, pe medicii de igienă din întreprinderi. Cursul, care se desfăşoară sub auspiciile Institutului medicofarmaceutic din Cluj, beneficiază de prezenţa unor specialişti de mare reputaţie. Astfel lecţiile de deschidere şi închidere a cursului sunt susţinute de prof. dr. doc. Octavian Fodor, rectorul Institutului medico-farmaceutic. Alte prelegeri vor fi susţinute de conf. dr. Radu Tănăsescu şi conf. dr. Vasile Cosma. Sunt înscrişi 13 medici primari şi specialişti dar, cum lecţiile au un caracter deschis, participarea este, in fapt, mult mai largă. Organizarea şi asigurarea bunei desfăşurări a cursului se realizează de către Direcţia sanitară a judeţului, cu concursul Filialei Sibiu a U.S.S.M. şi al Spitalului unificat judeţean. r»VliVrtWWWrfVVVVVWV^WWWVWliiPWWWVW^tfWWVWWWVWVWVW>i Luna curăţeniei Intrată de mult în bunele tradiţii ale poporului, „Luna curăţeniei“ mobilizează în fiecare primăvară milioanele de cetăţeni din oraşe şi din localităţile rurale la un efort colectiv de primenire şi înfrumuseţare a peisajului în care trăiesc şi îşi desfăşoară activitatea. In judeţul Sibiu, locuitorii satelor, cetăţenii oraşelor îşi afirmă an de an vocaţia de edili printr-o largă participare la acţiunile gospodăreşti menite să adauge valenţe noi peisajului utilitar şi de agrement, în municipiul Sibiu „Luna curăţeniei" a început cu acţiunea de strîngere şi transportare a gunoaielor din gospodăriile de pe 463 străzi, curăţirea şanţurilor pe Calea Dumbrăvii, pînă la terasa din Dumbrava, curăţirea zonelor verzi din strada Gladiolelor, plantări de arbori ornamentali pe străzile Vulcan şi Eroii Muncii, toate cu participarea largă a cetăţenilor. In acţiunea de curăţenie a oraşului Sibiu sunt folosite importante mijloace mecanizate, autostropitori dotate cu furtunuri şi perii pentru spălat, atelaje de transportat gunoaie, vidanjoare etc. O valoroasă contribuţie în acţiunea de modernizare şi înfrumuseţarea a Sibiului o aduc şantierele I.R.C., care au atacat numeroase lucrări de asfaltări şi reparaţii de străzi ce vor fi terminate în luna aprilie a. c. In zilele ce urmează secţia de parcuri şi sere a întreprinderii comunale va planta pe strada N. Bălcescu tei de talie mare, în locul arborilor imbătriniţi, care au fost scoşi, în aceeaşi stradă I.L.L. va repara şi zugrăvi in culorile iniţiale peste o sută de imobile, vor fi înlocuite firmele inestetice cu altele adecvate acestei străzi principale a oraşului. Toate sectoarele I.L.L. sunt angrenate în acţiunea de curăţenie prin lucrări de reparaţii, zugrăveli de faţade şi ziduri exterioare. In municipiul Mediaş „Luna curăţeniei" se desfăşoară organizat, sub conducerea edililor, cu participarea cetăţenilor din circumscripţiile electorale, a asociaţiilor de locatari inregistrindu-se rezultate remarcabile. La Copşa Mică, la Ocna Sibiului, la Agnita, la Dumbrăveni, Cisnădie şi Talmaciu, curăţirea şanţurilor, a rondurilor de flori, a parcurilor şi a zonelor de agrement, văruitul caselor, a gardurilor, a început încă din luna martie. La Miercurea Sibiului, la Sălişte, la Răşinari, Veştem, Cristian, Orlat, Avrig şi în celelalte localităţi activitatea gospodărească se desfăşoară ca in toţi anii, paralel cu lucrările agricole. Graţie iniţiativelor edililor, care se bucură de adeziunea şi participarea activă a locuitorilor, judeţul nostru se va situa la loc de frunte în această întrecere gospodărească. DOINA SALAJANU PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III, nr. 6631 Miercuri, 8 aprilie 1970 4 pagini 30 bani Înainte de a părăsi secţia, S.D.V.-urile realizate la sculăria de la U.P.A.S., sunt supuse unui minuţios control de calitate, control efectuat cu ajutorul unui aparat de mare precizie — microscopul universal, deservit de Ion Nanu, controlor C.T.C. In campania agricolă de primăvară Cum sînt folosite maşinile agricole? Timpul prielnic din ultimele zile a permis lucrătorilor de pe ogoarele judeţului nostru, mecanizatorilor în primul rînd, să iasă cu toate forţele in timp la pregătirea solului şi executarea însămînţărilor. Din situaţia operativă a Direcţiei agricole judeţene rezultă că pină la această dată s-au şi însămînţat o bună parte din culturile din epoca întîi. Totuşi a mai rămas de efectuat în actuala campanie un important volum de lucrări. Din controlul făcut la unele secţii şi la întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, s-au desprins o serie de deficienţe care frînează buna desfăşurare a lucrărilor şi rare ce cer urgent remediate. La Şura Mică şeful de secţie Hans Fleischer şi mecanicul de întreţinere Ioan Dascălu au manifestat o totală lipsă de răspundere în remedierea defecţiunilor la unele maşini şi tractoare, fapt ce a dus la întîrzierea lucrărilor de pregătire a solului şi de executare a însămînţărilor. Asemenea stări de lucruri s-au intîlnit şi la secţiile de mecanizare Şeica Mică, Micăsasa, Cirţişoara, Avrig, Porumbacu de Sus. Iar dacă la unele secţii de mecanizare ale I.M.A. Tîrnava problemele de reparaţii, aprovizionarea cu piese de schimb, înlăturarea urgentă a defecţiunilor sunt încă nerezolvate, vinovat este în primul rînd directorul întreprinderii, ing. Victor Cazacu, care nu urmăreşte sistematic, pe sectoare, îndeplinirea operativă a sarcinilor. Aşa se explică şi faptul că inginerul şef al unităţii, Gheorghe Dragan şi în special ing. Liviu Pleşca, care răspunde de reparaţii, işi rezolvă numai parţial sarcinile de serviciu, în unele cazuri neglijîndu-le total. Astfel, cu toate că s-a dispus ca fiecare secţie de mecanizare să fie asigurată cu minimum de piese pentru campania de primăvară, la data controlului întreprins ing. Liviu Pleşca nu era în măsură să arate dacă sarcina a fost sau nu îndeplinită, în ziua de 5 aprilie în atelierul întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii Tîrnava se aflau în reparaţie 4 tractoare care de fapt trebuiau să se găsească pe ogoare. Reparaţiile se făceau de către un singur om!? (Continuare ip pag a II-a) Ing. ILIE CÅTOIU director adjinnct la Direcţia agricolă judeţeană Blocuri din noul cartier de locuinţe din Agnita Foto: F1 NSS Totul a început normal. Sarcinile mari ce trebuiau realizate de secţia aparataj electric din cadrul Întreprinderii municipale Mediaş au dat de gîndit specialiştilor. ■ Crestarea şuruburilor mecanice M3 şi M4 de diferite lungimi se făcea manual, cu ajutorul unor freze circulare, necesitind un volum mare de muncă şi de timp. Cabinetul tehnic al întreprinderii propune printre alte teme de inovaţii şi una referitoare la mecanizarea crestării şuruburilor. încercările multiple care s-au făcut de diferiţi specialişti n-au avut sorţi de izbîndă. In 1982, întreprinderea preia sortimentul „prize cu contact de protecţie" de la o întreprindere bucureşteană, cu care prilej sunt trimişi în capitală, un schimb de experienţă, şeful serviciului tehnic, şeful secţiei şi maistrul principal Ştefan Szekely. Vizitînd fabrica „Electronica" maistrul amintit observă la o maşină veche, ce nu mai funcţiona, un sistem interesant şi i-a încolţit în minte ideea unei inovaţii. întors în secţie, tot gîndindu-se cum să realizeze crestarea şuruburilor în mod mecanizat, a reuşit după lungi căutări ca în 1968 să facă proiectul noii maşin. La 1 iulie 1959, prima maşină a intrat in funcţiune cu o capacitate de 76 000 bucăţi în 8 ore. Prin Realizarea ei, Ştefan Szekely împreună cu cei doi coautori, Ioan Untch şi Volkmar Dengel au reuşit să aducă întreprinderii o economie de 72 334 lei, o creştere a productivităţii muncii cu 400 la sută şi o ORICUM, RAMINE reducere a forţei de muncă cu 12 muncitori. * Dar acum e acum. O dată terminată inovaţia, intră in acţiune invidioşii. Acum, în acest stadiu, se găsesc destui „binevoitori", care informează prin ... anonime diferite organe cum că: inovaţia nu este inovaţie ci ar fi o piată, că maistrul Ştefan Szekely în loc sâ se ocupe de procesul de producţie e interesat doar de treburile pur personale al căror scop este obţinerea încă a unui venit pe lingă salariul lunar etc., etc. Şi uite aşa, încep cercetările şi o dată cu ele şirul lung şi chinuitor al tergiversărilor, în joc ca autorii, şi împreună cu ei, întreg colectivul de salariaţi din întreprindere să se VALOAREA VALOARE! bucure de această inovaţie, se creează o atmosferă încărcată, plină de suspiciuni, apăsătoare. „Emulaţia ce exista la noi s-a pierdut. Oamenilor li s-a tăiat elanul de a mai crea ceva, de a căuta noul. Toţi işi pun pe drept cuvînt întrebarea: mai are vreun rost să concepi ceva, cînd... ne spune Anghelache Ghimeş, preşedintele comitetului sindical al întreprinderii. După cum era de aşteptat, adevărul a ieşit la suprafaţă şi autorilor inovaţiei li s-a recunoscut munca. Vrînd parcă să infirme suspiciunile ivite, maistrul S. Szekely, împreună cu cei doi colaboratori, a realizat o a doua maşină a cărei capacitate a crescut la 92 000 bucăţi in opt ore. Pusă în funcţiune, aceasta va avea o eficienţă economică sporită faţă de prima. Şi, in consecinţă, conform principiului socialist de remunerare, pentru activitatea depusă autorii vor beneficia de toate drepturile ce le au (a fi clar şi pentru tendenţioşi). Scriind aceste rînduri, mi-am amintit de observaţiile în legătură cu modul în care poate fi înmormîntată o idee, făcute de cunoscutul specialist E. Webster, într-o carte a sa. După opinia acestuia există o sumedenie de mijloace prin care o idee poate fi omorită. Amintim doar două din ele: „demonstraţi că nu este nouă“ şi „străduiţi-vă să verificaţi minuţios ideea pentru ca apoi s-o faceţi zob". Nu ştim dacă „binevoitorii" — mai sus, amintiţi — au citit cartea lui Webster, însă cunoaştem efectele nocive ce au rezultat din intenţiile lor rele. V. BARBU Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI... SPORT CURIER JURIDIC Pag. a II-a V. I. LENIN ŞI SOCIETATEA SOCIALISTĂ Pag. a III-a ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Pag. a IV-a IMPORTANTE REZERVE DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A BAZEI FURAJERE in lumina programului naţional de dezvoltare zootehniei . In ansamblul măsurilor cuprinse în programul naţional de dezvoltare a zootehniei şi de creştere a producţiei animaliere, adoptat de recenta plenară a C.C. al P.C.R., un loc important îl ocupă asigurarea unei baze furajere corespunzătoare. In acest sens se prevede realizarea în anii viitori a unor lucrări de mare amploare, îndeosebi pe păşunile şi fîneţele naturale, lucrări in care se urmăreşte atît comba- _____________ terea eroziunii solului, a excesului de umiditate cit şi sporirea continuă a producţiei de masă verde. Intrucât în judeţul nostru ponderea în asigurarea furajelor atît pe timpul perioadei de stabulaţie, cît şi a perioadei de vară o constituie păşunile şi fîneţele naturale, care ocupă o suprafaţă totală de peste 107 000 hectare, reprezentind 51 la sută din suprafaţa agricolă, principala atenţie trebuie îndreptată spre îmbunătăţirea cu precădere a acestor pajişti naturale. Este foarte elocvent in acest sens următorul fapt: prin administrarea unui singur kg de substanţă activă se poate spori producţia de masă verde cu circa 60 kg, ceea ce transformat în lapte reprezintă 10 litri. La ora actuală insă producţia de masă verde ce se obţine pe pajiştile naturale este mult sub nivelul potenţial de producţie întrucît lucrările de întreţinere şi de îmbunătăţire s-au rezumat, de cele mai multe ori, la o formală curăţire de buruieni şi aceasta făcindu-se, citeodată, mai mult scriptic Trebuie subliniat de asemenea că sistemul de contribuţie in zile la curăţit pe păşune, practicat in cele mai multe unităţi, este necorespunzător, acţiunea rezumîndu-se la o simplă prezenţă fizică. In acest an s-a trecut la repartizarea suprafeţelor de păşuni şi fineţe naturale pe braţe de muncă prin aceasta asigurîndu-se întreţinerea concretă şi corectă a unor suprafeţe cît mai mari. Paralel cu lucrările efectuate de către cooperativele agricole de producţie, pe păşunile consiliilor populare comunale din fondurile băneşti alocate de la buget, s-au executat o serie de lucrări de îmbunătăţiri in complex ca: defrişări de arborete pe 1230 hectare, tarlalizări cu garduri fixe pe 907 hectare, regenerări de pajişti pe 268 hectare, fertilizarea cu îngrăşăminte chimice pe 5 000 hectare, toate acestea ducînd în final la creşterea producţiei de masă verde. Spre exemplu, în anii trecuţi cooperativele agricole de producţie din Şura Mare, Şelimbăr, Avrig, Roşia, Cîrţa şi din alte localităţi, care erau deficitare în masă verde pe păşune, prin aplicarea în complex a lucrărilor amintite, au obţinut producţii de 12—15 000 kg masă verde la hectar. Anul acesta, ca primă fază a traducerii în viaţă a programului naţional de dezvoltare a zootehniei, se preconizează ca, pe întregul judeţ, din fondurile de la buget, ce însumează peste 4 600 000 Iei, să se execute o serie de lucrări printre care defrişări pe 900 hectare, regenerarea pajiştilor pe 600 hectare, fertilizarea a 5 000 hectare, combaterea eroziv(Continuare în pag a II-a) Ing. IOAN STOICA ( S I * Is *s Is Is A s Is Is Is\s M I Is A s A s Is Is Is Is I I • S\\\\ *s A s \s * N \ * \s HiBBmaaBaB»şiM0EBBaiWM Din experienţa comitetelor de partid Acţiunile de substanţă duc la îndeplinirea hotărîrilor A devenit o obişnuinţă ca periodic organizaţiile de partid să analizeze stadiul activităţii lor pe linia Îndeplinirii sarcinilor. Mă aflam într-uma din zilele trecute la sediul comitetului de partid din comuna Şelig Mare. Participanţi la discuţii — secretari ai organizaţiilor de bază din raza comitetului de partid amintit. Tema? Mijloacele şi formele muncii politice de masă utilizate de organizaţiile de bază în vederea îndeplinirii hotărîrilor organelor superioare şi proprii. Tema pusă în discuţie a scos în evidenţă diversitatea formelor aplicate, pe specificul fiecărei organizaţii de partid, pentru îndeplinirea hotărîrilor. « * Interesantă şi deosebit de utilă a fost discuţia abordată de profesoara Victoria Rusu, secretara organizaţiei de bază de la Şcoala generală din Şeica Mare. Pornind de la consultarea membrilor de partid in întocmirea planificării muncii, secretara de partid s-a oprit asupra principalelor sarcini care au stat în faţa organizaţiei, asupra modalităţilor în care au fost rezolvate. Ni s-a părut interesantă forma aplicată în ceea ce priveşte atragerea copiilor la procesul instructiv-educativ, străduinţa corpului didactic în însuşirea de către fiecare elev a unui bagaj cît mai mare de cunoştinţe. Ca urmare, la încheierea celor două trimestre, marea majoritate a elevilor au obţinut medii bune şi foarte bune. Pentru cei care nu au dat satisfacţie deplină, organizaţia de bază a recomandat conducerii şcolii să organizeze în perioada vacanţei cercuri de meditaţie. Pentru a lega învăţămîntul de prac(Continuare în pag a IlI-a) I. NISTOR o întîlnire cu tinerii condeieri. Vineri, la ora 18, In cadrul acţiunilor cultural-educative ale Casei de cultură din Sibiu, va avea loc, In Sala tineretului, o întîlnire a cititorilor cu poezia unor tineri condeieri sibieni. Cu această ocazie vor citi doi versurile lor trei tineri poeţi. • Lucrări de modernizare, întrucit se fac lucrări de modernizare a căii ferate — în vederea creşterii tonajului şi a vitezei de circulaţie a trenurilor — bariera de la Gara Mică din Sibiu, va fi închisă zilnic, între orele 11 şi 11,40 şi noaptea, de la ora 2 la 5, pînă joi, 9 aprilie. • Prima etapă a raliului României. Pentru desemnarea campionilor republicani pe anul 1970, pe clase de automobile, Automobil Clubul Român a stabilit trei etape, care compun campionatul naţional de raliuri. Prima etapă a raliului este organizată de Filiala judeţeană Sibiu, şi va avea loc in 11 aprilie şi în 12 aprilie. Pleca,rea va fi simbătă, la ora 12:01 din faţa Teatrului de stat Sibiu, iar sosirea duminică dimineaţa în jurul orei 8, în acelaşi loc. Concurenţii vor parcurge un traseu de 1 197 km, care va trece prin următoarele localităţi mai importante: Mediaş, Agnita, Făgăraş, Braşov, Bacău, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Odorhei, Piteşti, Tg. Jiu, Haţeg şi Sebeş. Media orară va fi între 60—85 km. La această primă etapă şi-au anunţat participarea 60 echipaje, dintre care 50 cu „Dacia 1100S".