Tribuna Sibiului, mai 1970 (Anul 3, nr. 683-707)
1970-05-23 / nr. 700
Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în zone sinistrate şi ameninţate de inundaţii din judeţele Brăila şi Galaţi În cursul zilei de vineri, 22 mai a. c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în judeţele Brăila şi Galaţi, în care în aceste zile au loc mari acţiuni de prevenire şi combatere a inundaţiilor. Nu a trecut decit o săptămînă de la primele veşti despre inundaţiile abătute asupra unor aşezări omeneşti — sate şi oraşe — asupra unor cîmpii din Transilvania şi iată că, din nou, continuu, forţele oarbe ale naturii se abat asupra altor şi altor zone geografice, afectînd sale, ogoare mănoase şi întreprinderi din partea de răsărit a ţării. In vreme ce în localităţile greu lovite de furia revărsărilor, Satu Mare, Tg. Mureş, Dej, Alba lulia, Mediaş, Sighişoara şi multe altele — oamenii muncii, răspunzînd cu un înalt simţ patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, depun acum eforturi uriaşe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieţii, a activităţii economice şi sociale pe făgaşul normal, alte localităţi şi întinse suprafeţe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundaţiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul, în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, privirea distinge largi suprafeţe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar şi acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile bălteşte pe ogoare, în grădini, îr sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coşurile fumaginoe ale Combinatului de celuloză şi hîrtie — Chişcani, fabricile şi întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate In plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de un gînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul braţului Măcin, pînă în apropierea oraşului cu acelaşi nume din judeţul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decit coroanele arborilor şi case invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Şi totuşi, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există o uriaşă oază de verdeaţă, netulburată: Insula Mare a Brăilei. Situată între braţul Vilciu şi albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăţie a apelor, cu funduri de bălţi, stufărişuri şi păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafaţă de peste 72 000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare şi terţiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1 400 km. In insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălţilor, cu 13 staţii de pompare. In urma desecărilor, a defrişării stufărişurilor de pe 22 395 hectare şi sălciilor de pe 17 500 hectare, suprafaţa arabilă a ajuns la 56 000 hectare. Incepînd din 1965, pe pămînturile smulse apelor s-au înfiinţat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 87 000 hectare au obţinut în medie 5144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 48 236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii şi beneficiarii acestor pămînturi noi se află, de mai multe săptămîni, încleştaţi într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieşit învingători în momentele culminaţiei undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al ţării. ... Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sînt întîmpinaţi aici de tovarăşii Mihai Gere şi Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, primsecretar al Comitetului judeţean Brăila al P.C.R., şi de Ioan Teşu, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii. In faţa unei hărţi a insulei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat în amănunţime despre starea digului care apără incinta. Pînă la această oră, acest zid întărit cu pămînt şi fascine a rezistat şi rezistă în faţa viiturilor. O porţiune de 3100 m, unde apele au ajjuns la 50—60 cm de coronamentul digului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11 000 m, unde viitura se ridică pînă la 60—70 cm de cota digului, este, de asemenea, în pericol. In aceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3 300 de localnici, ajutaţi de 1 300 de ostaşi, de maşini, bacuri şi utilaje grele, 60 000 de saci de pămînt, fascine şi alte materiale de construcţie — imense forţe umane şi materiale sînt aruncate în bătălia cu apele. Printr-o contradicţie de care numai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35 000 hectare şi de floarea-soarelui, pe 6 000 hectare, sunt mai frumoase în acest an ca oricînd. Hotărîţi să apere cu dîrzenie această mare avuţie, locuitorii insulei nu precupeţesc nici un efort, muncind zi şi noapte, pentru ridicarea şi consolidarea digurilor aflate în pericol. Totuşi, pentru orice eventualitate, pentru a elimina orice risc, peste 30 000 de animale au fost evacuate. Este pregătită în amănunţime şi evacuarea populaţiei, în caz de nevoie. Din nou la bordul unui elicopter, uşor, de recunoaştere... Tovarăşul Nicolae Ceauşescu urmăreşte atent lucrările ce se desfăşoară în zona de amonte a incintei, între Salcia şi Măraşu, pe porţiunile de dig unde apele fluviului revin tot mai ameninţătoare, atingînd o cotă cu aproape 5 metri mai înaltă decît nivelul mediu. Conducătorul partidului şi statului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate forţele, să se facă tot ce e omeneşte posibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate aceste pămînturi care valorează enorm pentru economia naţională. Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării Vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcţia Brăila. Este un spectacol pe cit de contradictoriu, pe atît de fascinant. Această imensă întindere netedă ca în palmă, fostă pină acum cîţiva ani .Balta", Împărăţie a apelor şi sălciilor plîngătoare, astăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de linişte în care culturile se dezvoltă normal şi oamenii muncesc la cîmp cu calm şi linişte de parcă petecul acestae pămînt s-ar afla nu înconjurat de apele viforoase şi murdare ale fluviului, ci la depărtări de zeci şi zeci de kilometru De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deosebeşte cu uşurinţă culturile de porumb de cele de floarea-soarelui, pe cele de grîu de cele de lucernă. Sunt în plină desfăşurare lucrările de întreţinere. Oamenii se opresc din lucru pentruo clipă şi, cătînd în sus, flutură batiste. Mulţi din cei de jos ştiu că în trecere se află secretarul general al partidului, tovarăşul NicolaeCeauşescu, neobositul conducător,care nu pregetă o clipă, care nu precupeţeşte nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele probleme ale acestor zile de aprigă luptă cu stihiile şi unde sfatul şi îndrumarea sa sunt mai mult decit oriunde necesare. Aici, aşadar, digurile, care încing ca o centură Insula, au rezistat şi ,vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi lucerna, va rodi porumbul, floarea-soarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pămînt, Brăila. Se aterizează pe stadionul nou al oraşului, aflat intr-un înaintat stadiu de construcţie. Mii şi mii de cetăţeni ai Brăilei, aflînd că în oraşul lor — vestitul oraş dunărean azi important centru al industriei constructoare de maşini grele, al industriei hîrtiei şi celulozei, al şantierelor, va sosi secretarul general al partidului — i-au ieşit în întîmpinare, au venit să-i ureze bun sosit, să-i asculte îndemnul şi sfatul. Prim-secretarul Comitetului orășe (Continuare în pag. a IlI-a) •• * ■ ~n*.- ■ 168 de case distruse sau avariate — o parte a unui bilanţ dureros al inundaţiilor care au avut loc la Dumbrăveni mxBTxm im mm psoas, unittyâ j ^Nn a ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La centrul de colectare a produselor agro-alimentare pentru sinistraţi din Piaţa gării nr. 3 din Sibiu au fost predate, din diferite sate şi comune ale judeţului Sibiu, importante cantităţi de grîu, porumb, cartofi, oua, slănină, brînzeturi, conserve, zahăr şi altele. în pagina a 3-a x SUTELE DE MII TEZAURUL Peste o jumătate ele milion de lei — în contul 2 000 Peste 100 000 kg produse vegetale Peste 500 capete de animale și păsări Sute de mii de articole de îmbrăcăminte Peste 9 000 kg produse animaliere Peste 100 000 ouă ANUL III nr. 700 Sîmbătă 23 mai 1970 4 pagini 30 Bani Frumuseţea faptului cotidian Tineri şi vîrstnici, toţi cetăţenii patriei sînt ca un singur om. Durerea s-a preschimbat în bărbăţie, munca neobosită pentru ajutorarea celor loviţi de calamitate a devenit o datorie de onoare a fiecăruia. Dar cuvintele mari nu-şi au locul cînd se vorbeşte despre astfel de fapte simple, profunde şi emoţionante. Gestul obişnuit, dar măreţ, cotidian al cetăţeanului conştient a devenit impresionanţii carte de vizită a întregului popor. Pretutindeni se munceşte cu forţe înzecite. Optimismul caracteristic poporului nostru nu se dezminte nici o clipa. Unul dintre aspectele diurne ale vastei acţiuni de Înfruntare a urmărilor catastrofei ce s-a abătut peste unele ţinuturi este un fapt devenit cotidian, acela de a dona bunuri materiale, de a ajuta direct. Sute de mii de obiecte de îmbrăcăminte au fost donate pentru sinistraţi. Numai la centrul deschis la clubul „Independenţa" din Sibiu se depun zilnic aproape 9 000 de obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Ieri dimineaţă, la acest centru, un fapt emoţionant. Cetăţenii aşteptau cu răbdare să le vină rîndul. Fiecare venise cu cite o valiză sau două de obiecte vestimentare. Alexandrina Oprişor de pe str. 9 Mai, 17, pensionară, adusese o mulţime de lucruri, cit putuse ea transporta. Ultimul dintre obiectele donate a fost şi o jachetă pe care a dezbrăcat-o chiar atunci de pe ea. Se grăbea spre casă pentru a mai aduce şi alte haine. Cu vocea tremurindă a întrebat dacă soţul ei n-ar putea da o mină de ajutor la transportarea coletelor ce se fac aici, folosind autoturismul personal. -ti-Zi de zi, la centrul de donare a obiectelor de îmbrăcăminte, numeroase femei vin să ajute la primirea, sortarea si împachetarea acestora. Un nou act prin care Comitetul de femei înscrie fapte demne in aceste zile. * La poarta Liceului de muzică si arte plastice din Sibiu se oprise un bărbat de vreo 35 de ani, să schimbe cîteva vorbe (voia să afle o anume adresă) cu profesorul Ovidiu Tatu, de la această şcoală. Din cîteva cuvinte profesorul află că I.S. este unul dintre sinistraţii din Mediaş. Locuia pe malul Tîrnavei. A pierdut casa şi restul bunurilor materiale. Are 3 copii mici. Profesorul şi alţi colegi îl invită în şcoală pe I.S. care se opune, refuză cu multă modestie. Profesorii şi elevii au strîns sute şi sute de obiecte de îmbrăcăminte şi alimente. Lui I. S. I s-au dat colete cu haine potrivite pentru cei trei copii şi pachete cu alimente. Un fapt ca atîtea altele. Toate au devenit obişnuite, dovedind Înaltul spirit de solidaritate, fapte de Un adînc răsunet în sufletul omenesc. MARIN NIŢA S-a dat la Dumbrăveni o bătălie I. Preludiul 13 mai 1970. Dimineaţă obişnuită, ca toate dimineţile oraşului. Invazia de verde e debordantă. Oamenii îşi văd de treburile lor. Treburi calme, cotidiene. Şi, deodată a năvălit vîntul. Ploaia în şarje mari, pustiitoare. Ploi torenţiale. „Rupere de nori“ — se spunea. Depozitul de alimente al cooperativei de consum este devastat, acoperişul smuls. Apa pătrunde pe străzile Horea, Lenin, Tudor Vladimirescu. Curentul este întrerupt. O acţiune conjugată a unor grupuri de oameni restabileşte calmul cotidian. Seara, oraşul este din nou plin de reflexele luminoase care-i fac aidoma unui parc de agrement. De la Odorhei, de la Sighişoara, de la Sibiu se primesc telefoane, cresc apele. Se iau măsuri, se împart obiective, se postează observatori pe malul rîului. Se avertizează populaţia, încep evacuări. Acesta a fost preludiul. 2. Alarma Noaptea a început cu veghe. Cu veghe tîrzie şi îngrijorată. Tot oraşul era gata să scoată din calea apelor tot ceea ce trebuia salvat. 14 mai 1970, ora 2,30. Oraşul e cutreierat de oameni, echipe, grupuri. Se scot animalele de la I.A.S., de la C.A.P. Şaroşu, sus, pe deal. Se ridică utilajele şi maşinile. Se mobilizează forţele. Clopotele sună. Alarmă. Noapte cernită, grea de aşteptare grea. Pe la ora 4,30 năvălesc puhoaiele nestăpînite ca intr-un pericol apocaliptic. Din 36 de străzi ale oraşului — 26 sunt sub apă. Jumătate de metru, un metru, doi metri... Gărzile patriotice, formaţia locală de pompieri, comandamentul, Comitetul comunal de partid, Consiliul popular, din alertă. Oamenii sunt in alertă. Se organizează grupe de salvare. Sunt evacuate maşinile, materia primă, mărfurile, cerealele. Tovarăşul Costache Vărîţă, primarul oraşului, cu Florin Nistorescu, vicepreşedintele Consiliului popular şi Gheorghe Leonte conduc evacuarea integrală a crescătoriei de porci şi a animalelor din unităţile agricole. Tot parcul de maşini şi tractoare este mobilizat pentru a face faţă asaltului apelor. Oamenii văd îngroziţi cum apele cresc, cresc, cresc... 3. Acţiunea I Comandamentul judeţean a trimis autoamfibii şi bărci, împreună cu grupe de ostaşi, pompieri şi miliţieni. Au mai rămas pe case, izolaţi, zeci de oameni care aşteaptă salvarea. Au fost improvizate plute. Colaci de salvare. Formaţia locală de pompieri condusă de Ion Moraru s-a comportat extraordinar. L. Fetyi, C. Şerban, C. Neamţu, T. Toţa, împreună cu şoferul C. Florea au salvat zeci de vieţi. Familia Corlaciu, cu 2 copii, rămăsese pe strada Morii, izolată, împreună cu comandantul Miliţiei orăşeneşti, ei i-au salvat de la înec. Alţi oameni, alte exemple de bărbăţie. Şoferul Martin Feiweber de la Topitorie a înfruntat şuvoiul pentru a face legătura cu comandamentul. Şi-a riscat, ca un adevărat comunist, propria viaţă. La fel s-a comportat tînărul loan Crişan, muncitor la „Automecanica“ Mediaş, care a salvat singur, cu barca sa pneumatică, zeci de oameni. La fel Ioan Blăjan, care, după ce a acţionat pentru salvarea cerealelor din baza de recepţie, a înfruntat înot valurile pentru a-şi salva semenii. In acelaşi mod, la posturile lor: R. Dipold, Minodora Dumitrică, toţi militarii, miliţienii, gărzile patriotice. Un lung şi dureros asalt cu apa furioasă. Două treimi din oraş sub apă, 535 familii evacuate, 280 rămase fără adăpost, milioane de lei pagube. Doi oameni căzuţi pradă şuvoaielor. Un bilanţ tragic. Se cerea acţionat pentru adăpostirea oamenilor, pentru hrănirea lor, pentru a li se asigura îmbrăcăminte. Dinspre Sibiu, maşinile încărcate cu alimente au asigurat mersul normal al unei acţiuni care în alte condiţii putea genera panică. Pîine, apă minerală, carne, alte alimente au asigurat o bună aprovizionare. Ajutorul firesc al fraţilor pentru fraţii lor. Din Laslea, Nocrici, Brădeni, Biertan, Brateiu, brutăriile au expediat pîine pentru cei goniţi de şuvoaie de la rosturile lor fireşti. Medicamente, dezinfectante pentru prevenirea bolilor. Medicii, surorile, tot personalul au acţionat prompt, sigur, eficace. In întreprinderi se reia activitatea, se face totul pentru a recupera rămînerile în urmă. 4. Acţiunea 11 ... Dumbrăveniul, cu centrul său verde crud, ca o grădină de agrement, cu băncile pline de pensionari ori tineri gălăgioşi pare să nu fi fost in nici un fel afectat de ape. Dar icicolo clădirile mai păstrează semne încrustate ale nivelului apei. Pe alei, nămolul a fost curăţat dar pămîntul mai atestă viitoarea căreia i-a fost martor. Secretarul Comitetului orăşenesc de partid şi vicepreşedintele Consiliului popular îşi mărturisesc un gînd: „Să ştiţi că noi tot mai vrem să cucerim locul I în întrecerea dintre oraşe“. Le dau dreptate gindindu-mă la vrednicia oamenilor, la sacrificiul de care au dat dovadă, la dăruirea lor. ... Dumbrăveniul, invadat de verde crud, verde odihnitor, priveşte optimist geana viitorului. Va reuşi să fie şi mai frumos! VICTOR DOMȘA —" Măsurile stabilite de Biroul Comitetului judeţean al U.T.C. pentru sprijinirea zonelor sinistrate Dînd glas fierbinte dorinţia întregului tineret sibian de a contribui prin muncă şi donaţii de bunuri materiale şi băneşti şi ţinînd seama de numeroasele propuneri şi iniţiative, precum şi de nivelul de participare a tinerilor români, germani, maghiari pentru refacerea vieţii economice şi sociale şi ajutorarea populaţiei din zonele afectate, Biroul Comitetului judeţean U.T.C. Sibiu a stabilit următoarele măsuri: — întregul tineret, organizaţiile U.T.C. vor participa la repunerea în funcţiune a utilajelor şi mijloacelor de transport, la recondiţionarea produselor din întreprinderile industriale şi agricole. în acest sens zilnic vom antrena în muncă 3 500 de tineri muncitori, funcţionari şi intelectuali din municipiul Mediaş, vor fi antrenaţi 2 300 de elevi la lucrările de curăţire a oraşelor, reparatul străzilor, la transportul şi distribuirea alimentelor, la ajutorarea familiilor sinistrate pentru refacerea locuinţelor. Aceleaşi lucrări vor fi efectuate, prin antrenarea unui număr de 850 elevi, muncitori şi funcţionari, la Dumbrăveni şi 360 muncitori şi 600 elevi la Copşa Mică. Pentru refacerea adăposturilor în zootehnie, săparea de şanţuri pentru scurgerea apelor de pe terenurile agricole, sprijinirea acţiunii de reînsăminţare a terenurilor inundate de murge Tîrnava Mare şi Olt, vor fi antrenaţi peste 250 tineri ţărani, funcţionari şi elevi din comunele Hoghilag, Cirloş, Tîrnava, Micăsasa şi peste 390 de tineri din comunele de pe valea Oltului. Mobilizaţi de organizaţiile U.T.C., peste 250 de tineri specialişti de la Uzina mecanică Mîrşa. Uzina de piese auto Sibiu, combinatele textile din Cisnădie şi Sibiu, vor ajuta la repunerea în funcţiune a utilajelor şi agregatelor din uzinele „Automecanica“, „Tîrnava“ şi „Emailul roşu“ şi alte obiective industriale din Mediaş. De asemenea, organizaţiile U.T.C. din municipiul Sibiu vor antrena peste 7 000 de tineri la lucrările edilitar - gospodăreşti şi sprijinirea prin muncă a populaţiei sinistrate din Mediaş. Peste 120 de tineri utecişti de la spitalele din Sibiu, Cisnădie şi Mediaş vor fi antrenaţi în activitatea de vaccinare a populaţiei şi de prevenire a epidemiilor. În întreg judeţul organizaţiile U.T.C vor iniţia în continuare acţiuni proprii de colectare a unor articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, obiecte de uz casnic, produse vegetale şi animale, uniforme, manuale şi rechizite şcolare, destinate cetăţenilor din locurile sinistrate. Organizind şi in continuare acţiuni de donare a unor venituri băneşti, de bunuri materiale şi acţiuni de muncă patriotică, organizaţia judeţeană U.T.C Sibiu îşi propune să contribuie cu peste 1 milion lei la fondul destinat sinistraţilor, din care 570 000 lei proveniţi din: — Donarea salariului pe o lună al activului salarial U.T.C. şi cite o zi pe lună în anul 1970 din salariul aparatului tehnico-administrativ; — 75 000 lei donaţii din veniturile proprii ale Comitetului judeţean U.T.C.; — 100 000 lei donaţii din veniturile proprii ale organizaţiilor U.T.C. din judeţ; — 70 000 lei donaţii din cotele părţi venituri din cotizaţie a organizaţiilor U.T.C. pe lunile mai şi iunie 1970; — 150 000 iei donaţii din cotele părţi venituri din acţiunile de colectare a metalelor vechi, stringerea plantelor medicinale, sticle şi borcane etc; — 250 000 lei donaţii din veniturile realizate in urma activităţilor cultural-sportive; — 30 000 lei donaţii din veniturile personale ale membrilor organizaţiei judeţene U.T.C. De asemenea va fi realizată suma de 430 000 lei prin acţiuni de muncă voluntar-patriotică de repunere în funcţiune a obiectivelor industriale şi de refacere a obiectivelor social-culturale, a locuinţelor în Mediaş, Dumbrăveni şi Copşa Mică, precum şi efectuarea unor lucrări în agricultură în zonele rîurilor Tîrnava Mare şi Olt. Biroul Comitetului județean Sibiu al U.T.C. . Județul nostru — greu lovit de furia apelor — desfăşoară o muncă vastă de a înlătura, cit mai , grabnic pagubele materiale, ur- mele tuturor distrugerilor. In comune, sate şi oraşe mii şi mii de cetăţeni, intr-un efort comun, vin in sprijinul întreprinderilor şi ai cetăţenilor care au avut de 1 suferit de pe urma inundaţiilor. i Zilnic, alături de obiecte pre- i date la centrele j stabilite In acest ^ scop. Ia agenţii-Ie C.E.C. sosesc nenumăraţi pen- 1 sionari, elevi, teî mei, copii pentru a depune bani in contul 2 000, J destinaţi sinistratHor. ——. I Am fost impresionat de gestul profund uman, dezinteresat al cei lor care se perindă prin faţa ghişeelor. Cetăţeanul Romulus Crisari, de şaptezeci şi unu de ani, veteran al primului război mondial, îmi spunea emoţionat: «Sursa pe care o depun este mult prea mică pentru a Înlătura durerea celor loviţi de calamităţi. „ Mă gîndesc la necazul tuturor celor de la Mediaş, Alba-lulia şi Dej unde am şi eu nepoţi despre care Încă nu am aflat nimic. Vin în sprijinul sinistraţilor cu micul meu prisos din pensie, gindindu- mă că fac un gest omenesc. Şi-l ţ fac din toată inima“. Dom Bucur, care abia a împli nit şapte ani, alătură sumei de o sută iei cuvinte impresionante de îmbărbătare a prietenului său de la Mediaş: „Sunt copil, dar doresc să apt atit cit pot pe prie- I tenul meu care în aceste zile a avut mult de suferit Împreună cu familia sa de pe urma revărsări- \ lor de apă de la Mediaş. Vreau să ştie că sunt alături de el aşa î cum sunt toţi cetăţenii patriei noastre’. Bertha Rehner, pensia- nară, in fata ghişeului de la A-genfia centrală, aştepta să ajun- » gă la find pentru a depune 2000 lei In contul 2 000. Cu voce tre- murătoare, plină de compasiune , spunea că are ţ du-se la cei care au rămas fără a- \ dăpost, fără Iu- t - rurile necesare i traiului şi de aceea, din veni- j Iutile el băneşti, ajută cu cit poaI _____________________________ ■ i te pentru ca cei I lovifi de această nenorocire să-şi refacă cit mal repede viata nor- j mali1 1 In numele multor instituţii, co- « mune, organizaţii obşteşti au fost ’ predate sume importante in con- \ tul sinistraţilor. Astfel, comuna Poplaca a depus 10 000 Iei, Gura Riului — 20600 lei. Răşinari — 1 30 000 Iei. Comitetul U.T.C. Cis- \ nădie — 2 000 lei, Căminul de bătrîni „George Coşbuc“ Sibiu — 5 400 lei, Casa pionierilor — 930 lei, Comisia de femei din car- t tierul nr. 23 — 375 lei. Dar lista depunătorilor este mult mai cu- prinzătoare, ceea ce dovedeşte că ? tofi cetăţenii prii noastre sint » alături de oamenii aflaţi in zonele calamitate, cu gîndul şi fapta, sint animaţi de sentimente de profundă solidaritate şi de voin- ? ta nezdruncinată ca viata să-şi preia cit mai curind cursul ei normal. S. DIACONU 1 Contul 2000 un sentiment de nelinişte gindin