Tribuna Sibiului, iunie 1970 (Anul 3, nr. 708-732)
1970-06-30 / nr. 732
re Cuvîntul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU STIMAŢI TOVARĂŞI, Doresc, în primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, tuturor acelora care au primit astăzi distincţii şi ordine ale Republicii Socialiste România, cele mai calde felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului patriei noastre. (Vii aplauze). De asemenea, doresc ca, in numele conducerii de partid şi de stat, să adresez felicitări, cu prilejul Zilei învăţătorului, tuturor cadrelor didactice din ţara noastră. (Aplauze puternice). A devenit o tradiţie să sărbătorim această zi în fiecare an şi să facem, cu acest prilej, bilanţul activităţii desfăşurate, să scrutăm viitorul spre a vedea ce avem de făcut pentru a asigura educarea tinerei generaţii în spiritul dragostei faţă de patrie, faţă de partid, faţă de cauza socialismului şi comunismului. Putem, într-adevăr, să fim mulţumiţi de felul în care cadrele didactice muncesc pentru educarea tineretului patriei. Avem rezultate bune în toate sectoarele învăţămîntului, de altfel suntem la încheierea anului şcolar şi se cunosc în linii generale rezultatele, care — aşa cum am spus — sunt bune. Fără îndoială, aceste rezultate sunt o expresie grăitoare a muncii pe care o depun cadrele didactice; ele sínt, totodată, expresia atitudinii serioase, a exigenţei tineretului nostru faţă de el însuşi, a strădaniilor sale de a învăţa, de a folosi condiţiile create de statul nostru pentru a-şî însuşi cît mai temeinic comorile ştiinţei şi culturii înaintate. Am putut să constatăm această atitudine înaintată şi în împrejurările grele din luna mai cînd, datorită inundaţiilor catastrofale, în multe judeţe a trebuit să facem faţă unor serioase greutăţi. In aceste condiţii, cadrele didactice, tineretul au fost alături de toţi oamenii muncii, înţelegînd că mai presus de orice era, în acele momente, datoria faţă de patrie, datoria de a acţiona ferm, unit, sub conducerea partidului, pentru învingerea greutăţilor. Unanimitatea cu care tineretul, cadrele didactice —■ la fel ca întregul nostru popor — au răspuns chemării partidului şi au acţionat în aceste împrejurări constituie o dovadă grăitoare a rezultatelor activităţii educative a şcolii noastre. Iată de ce, cu atît mai mult, ţin să adresez în această zi mulţumiri tuturor acelor care şi-au îndeplinit şi îşi îndeplinesc datoria faţă de ţară, faţă de popor, faţă de tineretul patriei noastre. (Aplauze puternice). Cunoaşteţi perspectivele dezvoltării României socialiste în următorii ani, înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră va cere în continuare eforturi serioase; nu ne îndoim că poporul nostru va face aceste eforturi, va realiza în bune condiţiuni acest vast program. Dar, pe lingă eforturi, se cer, totodată, cadre bine pregătite în toate domeniile de activitate. Construcţia societăţii socialiste şi comuniste nu se poate face decit pe baza celor mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, iar dumneavoastră, slujitorilor şcolii — începînd de la educatoare pînă la profesori universitari, — vă revine sarcina de a asigura formarea şi instruirea in acest spirit a cadrelor de mîine ale patriei noastre. Este o misiune frumoasă, care cere spirit de abnegaţie, multă răbdare — şi, în acelaşi timp, energie, exigenţă, pasiune, spre a face din tinerele vlăstare ale ţării buni constructori ai socialismului, buni cetăţeni ai patriei, gata să facă totul pentru înălţarea şi fericirea ei. (Aplauze puternice), în anii care au trecut de la eliberarea ţării, cadrele didactice au înfăptuit întotdeauna cu consecvenţă politica marxist-leninistă a partidului nostru; suntem convinşi că şi în viitor ele vor munci cu abnegaţie şi dăruire pentru înfăptuirea acestei politici, aducându-şi contribuţia la realizarea programului fe dezvoltare socialistă a patriei. (Vii aplauze). S-a spus foarte just aici că, va trebui să acordăm o permanentă atenţie educării tineretului nostru în spiritul patriotismului socialist, al prieteniei şi frăţiei dintre oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate. In România trăiesc oameni de diferite naţionalităţi , şi tot ceea ce s-a creat pe aceste meleaguri este rezultatul muncii lor înfrăţite; şi făurirea socialismului este rezultatul muncii lor comune. In încercările grele prin care a trecut ţara noastră, datorită inundaţiilor, s-a evidenţiat poate mai mult ca oricînd solidaritatea şi unitatea trainică a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, s-a sudat şi mai mult această unitate. Şcolii îi revine menirea nobilă, de răspundere, de a contribui la formarea şi educarea întregului nostru tineret în spiritul prieteniei şi frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, al unităţii întregului popor. (Aplauze). In acelaşi timp, şcoala trebuie să sădească în inimile tinerilor, în mintea lor, ideile solidarităţii internaţionale, ale prieteniei cu popoarele ţărilor socialiste, cu popoarele de pretutindeni în spiritul idealurilor păcii şi colaborării; tineretul nostru trebuie să fie în primele rînduri ale luptei pentru afirmarea acestor înalte idealuri, deoarece numai în condiţiuni de pace, de cooperare paşnică între toate popoarele, se poate asigura dezvoltarea cu succes a construcţiei socialismului şi comunismului, se poate clădi viitorul mai bun al omenirii. (Aplauze puternice). Doresc, în încheiere, să vă urez încă o dată, dumneavoastră, tuturor cadrelor didactice, noi şi noi succese în activitatea pe care o desfăşuraţi, multă sănătate şi fericire. (Aplauze puternice, prelungite). rs \s *s Is Is »s \ % S v II Acordarea de ordine şi medalii unor cadre didactice din judeţul Sibiu Ieri la amiază, la sediul Consiliului popular al judeţului Sibiu a avut loc solemnitatea înmînării unor ordine şi medalii cu prilejul „Zilei învăţătorului". Pentru merite deosebite in muncă au fost decoraţi, printr-un Decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, 13 învăţători şi profesori din şcolile judeţului nostru, după cum urmează: Ordinul muncii clasa a III-a — Elena N. Nicodim, profesoară la Liceul economic Sibiu, Cornel Gh. Silaghi, inspector şco- lar, Elena O. Borcoman, profesoară la Liceul pedagogic; Meritul cultural clasa a III-a — Florica Gh. Ştefănescu, învăţătoare la Şcoala generală din Gura Rîului; Medalia muncii — Viorel I. Coşa, Şcoala generală din Ruşi, Ilie Maniţiu, Şcoala generală nr. 17 Sibiu, Emil A. Florescu, Şcoala generală nr. 1 Sibiu, Martin I. Potoradi, inspector şcolar, Eugen I. Bucşa, Şcoala generală nr. 3 Cisnădie, Maria I. Hila, grădiniţa cu cămin Mediaş, Erhard A. Schenker, Şcoala generală Dupuş, Andrei I. Bufa, Şcoala generală Turnu Roşu şi Ilie Creţeanu, Liceul agricol Sibiu, înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul Richard Winter, prim secretar al Comitetului judeţean Sibiu al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului popular judeţean, care i-a felicitat călduros pe cei distinşi, urîndu-le noi succese în munca de formare a tineretului şcolar, în numele celor sărbătoriţi a vorbit profesoara Elena Borcoman, exprimînd satisfacţia şi mulţumirile cadrelor didactice decorate, pentru înaltele distincţii, pentru condiţiile minunate de muncă şi de viaţă asigurate slujitorilor şcolii din România. — ORGAN AL COMITATULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ziua Învățătorului Solemnitatea decernării unor titluri şi ordine * Cu prilejul „Zilei învăţătorului", la Consiliul de Stat a avut loc, luni la amiază, solemnitatea decernării unor titluri şi ordine ale Republicii Socialiste România. înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat. La solemnitate au luat parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Miron Constantinescu, precum şi Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului. In semn de preţuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii şi educării elevilor şi studenţilor şi a contribuţiei aduse, la dezvoltarea învăţămîntului şi culturii din patria noastră, au fost distinşi cu titlul de „Om de ştiinţă emerit al RepubliciiSocialiste România" tovarăşii: Ştefan Bălan, Alexandru Climescu, Alexandru Codarcea, Miltiade Filipescu, Teodor Goma, Mendel Haimovici, Caius Iacob, Vasile Radu, Remus Răduleţ şi Attila Szabó. Altor 100 de cadre didactice le-au fost acordate titlurile de „Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România", „Profesor emerit al Republicii SocialisteRomânia", „învăţător emerit al Republicii Socialiste România" şi „Educatoare emerită a Republicii Socialiste România". Cu acelaşi prilej, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România", clasa a II-a profesorului universitar Cristofor Simionescu şi „Ordinul Muncii", clasa a II-a, tovarăşilor prof. univ. George Ciucu, prof. Francisc Iszak, prof. Sofia Puşcaşu, învăţătorului Arnold Rommer şi prof. univ. Dimitrie Todoran. Din rîndul celor decoraţi au luat cuvîntul acad. Remus Raduleţ, profesor la Institutul Politehnic „Gh. Gheorghiu-Dej" din Bucureşti, prof. Maria Fanache din Sibiu, prof. Francisc Izsák, inspector general al Inspectoratului şcolar al judeţului Covasna şi prof. Ion Ciulacu, directorul liceului „Ion Slavici" din Panciu, care şi-au exprimat sentimentele de adîncă mulţumire pentru grija ce o poartă partidul şi guvernul, şcolii şi corpului didactic, pentru înaltele distincţii primite. In încheierea solemnităţii, primit cu entuziaste aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat care au participat la solemnitate s-au întreţinut apoi, într-o atmosferă caldă, tovărăşească, cu cei decoraţi. (Agerpres) Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU prin centre de aprovizionare şi desfacere ale Capitalei Duminică dimineaţa, la ora şapte şi jumătate, oră de clocot în pieţe, oră în care piaţa este în toi, la „Filantropiei", printre vînzători şi cumpărători apare tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de primarul general al capitalei, tovarăşul Dumitru Popa. Este o nouă vizită, o investigaţie inopinată pe care secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, o întreprinde în aceste sectoare de mare interes pentru populaţia Capitalei, pentru Bucureşti, care sînt pieţele. Vestea că secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se află printre cei veniţi să vîndă şi să cumpere se răspîndeşte cu iuţeală şi, din toate colţurile pieţei, mulţimea iese în întîmpinare, salută, aplaudă, îşi manifestă bucuria de a avea în mijlocul ei, la această oră matinală, pe conducătorul partidului şi statului, neobositul tovarăş Ceauşescu, omul care nu precupeţeşte nici o clipă, care uită ele odihnă pentru a fi neîncetat în mijlocul poporului, acolo unde poate fi întîlnit cetăţeanul cu preocupările lui, unde clocoteşte viaţa, unde se rezolvă problemele diurne. Lăsînd de o parte, pentru moment, gîndul aţintit la calitatea opărfii şi la preţ, cetăţenii se angajează în dialog cu conducătorul partidului şi statului, îşi manifestă satisfacţia deplină pentru modul în care este aprovizionată piaţa, pentru calitatea superioară a produselor şi, în egală măsură, pentru nivelul accesibil şi în mereu scădere al preţurilor la roşii, la ceapă, fructe şi la celelalte produse ale grădinii şi livezii. Următorul punct, ■ al itinerariului este piaţa „Ilie Pintilie". Această piaţă oferă aceeaşi privelişte generoasă de abundenţă. Mai mult decît în oricare piaţă a Bucureştiului, aici „La Matache“ vin să-şi desfacă surplusul de produse lactate, zarzavaturi, fructe etc. ţăranii cooperatori sau producători individuali din Ilfov, Argeş, din părţile Sibiului şi Braşovului. Se impun, de asemenea, prin cantitatea mărfurilor expuse spre vinzare, prin calitatea superioară a acestora, magazinele de desfacere ale comerţului de stat, centrele cooperaţiei agricole de producţie. In hală, cumpărătorii găseau carne pe gustul fiecăruia, de porc, de vită, de pasăre. Şi aici, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se face spontan o călduroasă primire. Gospodinele îi ies în cale, se întrec în a-i strînge mîna, în a-i ura bun sosit, în, mijlocul cetăţenilor. Sînt mărturii de netăgăduit ale încrederii, stimei şi dragostei cu care masele, cetăţenii patriei noastre înconjoară conducerea partidului şi statului, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pe itinerariu se înscrie şi cocheta piaţă „Elefterie" din cartierul Cotroceni. Aici este întîlnită aceeaşi atmosferă de îndestulare în aprovizionarea cu mărfuri şi de satisfacţie pentru calitatea şi preţul produselor. Apoi, la „Naţiunii"... Şi aici cetăţenii se string în jurul secretarului general al partidului, întrecîndu-se în a-i adresa cuvinte de caldă primit. Este o adevărată efuziune de sentimente în care se îmbină respectul şi afecţiunea, mul (Continuare în pag. a II-a) L. *S ĂN \N *s s * s *s \ I Is Is II Is N s ! tS Is I * Is IV Plenara Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. Ieri după amiază, a avut loc plenara Comitetului judeţean de partid, la care au participat membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului judeţean, membrii Comisiei de revizie, tovarăşii din aparatul Comitetului judeţean de par- tid, secretarii comitetelor orăşeneşti şi comunale, reprezentanţi ai presei centrale şi locale. Plenara a avut următoarea ordine de zi: 1. Dezbaterea activităţii desfăşurate de organizaţiile de partid din judeţul Sibiu pentru îndeplinirea hotărîrilor organelor superioare de partid şi de stat şi conducerea întregii activităţi politice, economice şi sociale. 2. Informare privind măsurile luate de biroul Comitetului judeţean Sibiu , al P.C.R. în perioada inundaţiilor din mai şi iunie 1970, şi în munca pentru înlăturarea cît mai grabnică a urmărilor acestor inundaţii. 3. Probleme organizatorice. Referatul biroului Comitetului judeţean de partid, pus în dezbaterea plenarei, a sintetizat rezultatele obţinute de organizaţia judeţeană a partidului în transpunerea în viaţă a hotărîrilor organelor superioare de partid şi de stat, a celor proprii, activitatea întreprinsă pentru întărirea rolului organizaţiilor de partid in toate domeniile, pentru creşterea competenţei cu care organizaţiile partidului conduc activitatea economică şi social-politică a judeţului. Au fost subliniate metodele şi măsurile care au contribuit la o largă mobilizare a maselor pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid. Pe marginea problemelor dezbătute in referat au luat cuvîntul tovarăşii: Nicolae Lascu, Ioan Prişcă, Ioan Dîrleşan, Roza Szasz, Valer Vlaşin, Eugen Kazinczy, Corneliu Oancea, Mihai Sonntag, Ioan Nicodim, Ioan Munţiu, Mihai Găldeanu şi Vasile Duma. In încheierea discuţiilor, a luat cuvîntul tovarăşul Richard Winter, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului judeţean de partid care, după ce a evidenţiat creşterea competenţei şi maturităţii organizaţiilor de partid în conducerea vieţii economice şi social-culturale, a subliniat sarcinile actuale şi de perspectivă ce revin tuturor organelor şi organizaţiilor de partid din judeţul nostru. La punctul al doilea al ordinei de zi a prezentat o informare tovarăşul Ioan Ungur, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, prim vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean. In cadrul ultimului punct de pe ordinea de zi, la propunerea biroului, plenara a ales în unanimitate pe tovarăşul VASILE BÂRBULEŢ în funcţia de secretar al Comitetului judeţean de partid. Plenara a cooptat pe tovarăşul IOAN HARAS ca membru al Comitetului judeţean de partid şi l-a ales membru al biroului. De asemenea, tovarăşul OCTAVIAN FLORIŢĂ a fost ales membru al Colegiului de partid. '/«r/ar/arrar/'aryiar/’ar/'/v. jrzjr/arzjr/»/ar/irzjr/i In cursul zilei de ieri a avut loc cea de-a VI-a sesiune ordinară a Consiliului popular judeţean. La sesiune, alături de deputaţi, au fost invitaţi şi au participat deputaţii in Marea Adunare Naţională, din circumscripţiile electorale de pe raza judeţului Sibiu, preşedinţi ai comitetelor executive ale consiliilor populare, municipale, orăşeneşti şi comunale, care nu sunt deputaţi, precum şi conducători ai unor instituţii din judeţ. La sesiune a participat de asemenea tovarăşul Dumitru Popa, director adjunct în Direcţia de control şi îndrumare a consiliilor populare din ...cadrul Consiliului de stat. Sesiunea a avut următoarea ordine de zi: 1. Măsuri ce se impun a fi luate de Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean Sibiu pentru aplicarea legii nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a consiliilor populare. 2. Dezbaterea şi adoptarea hotărîrii privind sancţionarea contravenţiilor în domeniul preţurilor. 3. Informare privind îndeplinirea hotărîrilor nr. 10/1969, 14 şi 15/1970 ale Consiliului popular judeţean. 4. Ratificarea deciziilor Comitetului executiv. 5. înfiinţarea unor unităţi noi în cadrul judeţului.Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Richard Winter, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean. Pe marginea documentelor prezentate au luat cuvîntul deputaţii: Ion Prică, Alexandru Gheorghiu, Gheorghe Boghici, Gheorghe Lenghen, Ionel Miclea, Vasile Hanzu şi invitatul Dumitru Tancov. în continuare, în unanimitate sesiunea a adoptat hotăririle supuse dezbaterii. De reală însemnătate sunt hotăririle privind înfiinţarea Casei judeţene a agronomului, întreprinderii judeţene pentru administrarea şi exploatarea păşunilor, precum şi a Casei judeţene a corpului didactic. în încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Richard Winter, prim secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, care s-a referit la necesitatea îmbunătăţirii continue a activităţii consiliilor populare, la sarcinile de mare răspundere ce stau in faţa acestora. Sesiunea Consiliului popular judeţean ANUL la nr. 732 MARȚI 30 iunie 1970 4 pagini 30 Bani s * s Ă s *s *\ *s I \\ *s Is Ă N N CU PLANUL SENSTRIAL ÎNDEPLINIT Veşti sosite la redacţie din multe întreprinderi ale judeţului nostru ne fac cunoscute succesele remarcabile ale colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni în devansarea sarcinilor de producţie pe primele 6 luni ale anului. UZINA METALURGICĂ DE METALE NEFEROASE—COPŞA MICĂ în ciuda faptului că această unitate de frunte a metalurgiei româneşti a avut de suferit pagube însemnate în urma inundaţiilor, printr-un efort susţinut şi o bună organizare a muncii, s-a putut raporta realizarea planului semestrial de producţie cu 9 zile înainte de termen. Conform calculelor economice efectuate, pînă la sfîrşitul lunii iunie a. c. vor fi depăşite producţia marfă şi globală cu circa 20 milioane lei, ceea ce reprezintă valoarea angajamentului asumat de uzină pe întreg anul. Faţă de sarcinile planului la zi, pînă acum au fost produse peste prevederi 600 tone produse metalurgice. CENTRALA INDUSTRIALĂ A GAZULUI METANO MEDIAŞ Realizînd în mod ritmic, decadă de decadă şi lună de lună, sarcinile ce le-au revenit în perioada scursă de la începutul anului, Întreprinderile aparţinînd Centralei industriale a gazului metan au raportat rînd pe rînd îndeplinirea planului semestrial, la 20 iunie — întreprinderea de extracţie gaz metan, la 22 iunie — întreprinderea pentru exploatare conducte magistrale. Uzina mecanică, crunt lovită de calamităţi, lucrează în continuare pentru recuperare, obţinînd realizări însemnate in ultima decadă. Pe ansamblul centralei, planul semestrial a fost îndeplinit cu 7 zile înainte de termen. Conform calculelor preliminate, pînă la sfîrşitul lunii iunie se va obţine peste plan o producţie suplimentară in valoare de 22 milioane lei. Litoralul românesc, irezistibilă atracţie estivală pentru zeci de mii de turişti, din ţară şi de peste hotare, a primit duminică personalităţi de seamă: Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi împărăteasa Farah. Sosirea suveranului Iranului şi a soţiei sale a avut loc la ora 10, pe aeroportul „Kogălniceanu". Împreună cu oaspeţii au sosit vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş şi membrii misiunii române ataşate pe lîngă şeful statului iranian în timpul vizitei în ţara noastră, Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, ambasadorul României la Teheran, general-locotenent Constantin Popa, locţiitor al şefului Marelui Stat Major, precum şi Maria Groza, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor. Au sosit, de asemenea, Ardeshir Zahedi, ministrul afacerilor externe al Iranului, Malektadi Alam, doamna de onoare a Maiestăţii Sale împărăteasa Farah, Soltan Sanandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti şi alte persoane oficiale iraniene care îl însoţesc pe Şahinşah. Intîmpinînd la coborîrea din avion pe înaltul oaspete, preşedintele Consiliului popular judeţean Constanţa, Petre Ionescu, a exprimat, printr-un cordial „bun venit" pe meleagurile constănţene, sentimentele de simpatie şi stimă pe care populaţia judeţului o arată distinşilor soli ai po- porului iranian. Se afla de faţă Petre Nicolae, primarul oraşului şi alte oficialităţi judeţene şi municipale. După ceremonialul sosirii, oaspeţii s-au îndreptat spre Mamaia. Suveranul Iranului, căruia aceastăi staţiune îi este cunoscută din trecuta sa vizită, admiră noile construcţii, care se remarcă printr-o mai mare fantezie arhitecturală şi un confort sporit. Şahinşahul, împărăteasa şi persoanele oficiale române şi iraniene urcă pe terasa hotelului „Riviera" aflată deasupra celui de-al 14-lea etaj al clădirii. De aici, de sus, privirea cuprinde desfăşurată în evantai întreaga staţiune Mamaia, cu hotelurile ei pastelate, din beton şi sticlă, înconjurată de întinse zone de umbră şi verdeaţă, printre care şerpuiesc alei de asfalt. Arhitectul şef al judeţului, Marius Ţuţu, dă Şahinşahului explicaţii referitoare la momentul actual şi perspectivele de dezvoltare ale industriei turistice româneşti pe litoral. Oaspeţii se îndreaptă apoi spre Constanţa, pe noua autostradă care leagă Mamaia de Oraşul Port. Sunt străbătute largile bulevarde constănţene, în aplauzele a mii de cetăţeni. Primul popas se face la unul din cele mai interesante monumente de arheologie — Edificiul roman cu mozaic. De pe terasa construcţiei care adăposteşte edificiul roman este admirată priveliştea portului modern al oraşului în plină dezvoltare. înalţii oaspeţi se opresc apoi la Muzeul de arheologie, care prin cele peste 100 000 piese expuse, rivalizează cu multe muzee similare din Europa. înalţilor oaspeţi le-au fost oferite, la sfîrşitul vizitei, o milenară amforă de Tomis şi o serie de lucrări ştiinţifice de arheologie. Ei au semnat în cartea de onoare a muzeului, au apreciat modul de prezentare şi valorificare a pieselor muzeistice, bogata activitate a colectivului. De la Constanţa, coloana de maşini porneşte spre Mangalia, prilej de a admira noile frumuseţi de la Agigea, Eforie Nord şi Eforie Sud. Se face un tur prin noua constelaţie a litoralului românesc — Venus, Jupiter, Saturn — numele unor admirabile ansambluri de mari hoteluri şi cochete vile care materializează îndrăzneala în concepţie a arhitecţilor români şi programul de dezvol(Continuare în pag. a IV-a) VIZITA IN ŢARA NOASTRĂ A MAIESTATIISATE IMPERIALE, r * MOHAMMAD REZA PAHLAVI Oaspete al litoralului românesc