Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)
1970-09-26 / nr. 807
Pag. 2 pinhbk I I inifi!!TiiiTiiiiii!iiiiininiiiiiiiii!ii!iiii!!iHiHiiiiiiiiiimnnmimini!iinnmi!ii iiiiiiii'“ NOTE Tot alături nimereşte... I Nemaivăzut „om de Ispravă" ea jj nea Ridichie Constantin, gestionară la magazinul „Conflemn" Cisnădie. U Omul nostru, prima şi-ntîi e veşfe nie „obosit“. Ba s-rar putea spune I că e „obosit" ori de cite ori are poftă. Şi are mai in permanenţă. Bacă vrei cîteva kilograme de var te amină pină ai senzaţia că varul s-a făcut... piatră. Dacă, însă, s simte dumnealui că știi ce-i aia să §g tremtori uşurel din urechi, ei, a- a tunci, se schimbă zvaana. E in sta- H re săi-ţi dea şi cheile să te serig veşM singur. Dacă nu ştii partitu- 8 ra, matre lucru să scapi nebotezat g cu vreo sudalmă din ălea cum nu S mulţi ştiu. Conducerea a încercat lp cu dumnealui nişte mijloace de Inni dreptate. De pomană, că dumnea- V lui tot alături nimerește... Poate f| se va găsi cineva să spună cum că „ce-i prea mult, nu-i sănătos"... I* Prin parcuri... La Sibiu, prin parcuri toate baigne și frumoase. Mai ales frumoasă se, pentru că, din primăvară, mîini de gospodari au stăruit pentru f| frumos și bun gust în parcul „Astă tra". in Subarini, Ia fel, toaleta jjj zilnică e o preocupare, la fel acele U locșoare pentru jocul copiilor, bănuicile. însă, pentru că veni vorbaj de bănci, un necaz se ivește. Nis- H cai hojmalăi, care au prea mult || timp liber, le iau si le tot mută H dintr-un loc intr-altul. Ba le pun §f de-a curmezişul, ba le răstoarnă, % ba le... maltratează. Aşa că unele H sunt deja în stadiu de... seînduri. Poate, că cei care au în grijă SI parcurile, recte întreprinderea cosimunală, vor găsi o soluţie care să M împiedice pe aceşti inşi care n-au M ce face să-şi bată joc de munca || altora. | Tovarăşe | director || „Suntem locatarii imobilului din p str. 9 Mai nr. 60, Sibiu, în număr de 22 familii şi de o vreme facem d din continuu plîngeri şi sesizări pe care nu binevoiţi să le luaţi înseamă. Iată pe scurt „durerile" noastre: — Restaurantul „Brădet“ a intstalat in curtea noastră, şi aşa foarte puţin spaţioasă, o şandra- ma din carton care nu-i altceva , decit un rai al şobolanilor, care se distrează făcînd echilibristică pe borcanele de murături stricate, depozitate aici de vreo 2 ani. — Incepind de la intrare te loveşti de lăzi goale de toate calibrele, care blochează trecerea. — De la ora 8 pînă la ora 1 noaptea asistăm neputincioşi la spectacole demne de tavernele unui port internaţional. Scandaluri „a la Popa Luca", lăzi stive tîrşiite pe ciment (ceva ce-ţi zdruncină creierii), muzică „de bandă şi de gurist". — Se foloseşte intrarea in pivniţă prin curte, ceea ce ne produce mari necazuri (zgomote, trecere blocată) etc. — Expresiile slujbaşilor de la acest local sunt mai totdeauna de cea mai pură extracţie... grodiană. Vă rugăm, tovarăşe director să petreceţi cu noi o singură dupăamiază şi să ascultaţi şi plîngerile noastre". Ce ziceţi, tovarăşi de la nu faceţi o încercare? Nou mijloc I. R. T. A.: „Vaivaiulit spre Vurpăr Cu mai bine de o lună in urmă vorbeau — prin ziarul nostru — nişte vurpăreni, despre zilnicele şi nesfirşitele şi marile necazuri pe care le au cu naveta. Cu naveta pe care o asigură IRTA. Ce se întîmplă? Cei peste 150 de navetişti, başca alţi cetăţeni care au drum la Sibiu sînt înghesuiţi (aşa s-a întîmplat în 24 septembrie, dimineaţa) pe... 20 de locuri ale unei dubiţe. Nici mai mult nici mai puţin ca 8—9 inşi pe un loc. Cică ar fi defect cutare tambur la un autobuz, că s-ar fi aprins altceva. O fi. Datoria tovarăşilor de la IRTA este să pună la dispoziţie maşini pentru public. Pe tambur călare nu se poate, iar în ce priveşte mijlocul de care pomeneam în titlu — vaivaiul tip IRTA — s-ar putea lăsa cu nişte minuni de mai mare dragul. Tovarăşi ce răspundeţi de aceste dirijări, tovarăşi de la Autogară, mergeţi intr-o zi la Vurpăr ca al IX-lea pe un loc şi apoi comunicaţi-ne impresiile! Dar înainte, comunicaţi-ne măsurile luate pentru ca cei peste 150 de salariaţi din Vurpăr să ajungă la timp şi nestriviţi la serviciu. Nici soluţia cu camionul la ora 4 dimineaţa nu prea rezistă din motive de... frig. Dar, dacă insistaţi încercaţi-l dvs. Vă încumetaţi? V. DOREA Locatari şi obligaţii Ne amintim — s-au scris şi multe rinduri despre aceasta — cită bucurie poate provoca unui om, unei familii Împrejurarea că se mută in casă nouă, într-un apartament modern, dotat cu tot ce este necesar unui confort notabil. Dar odată „stăpâni pe situaţie" unii dintre aceştia fericiţi uită brusc euforia, cufundîndu-se în climatul nepăsării, al vieţuirii parazitare, la urma urmei. Căci, în vreme ce nu sunt radiaţi de la avantaje, au în plus avantajul... de a nu participa în măsura cuvenită la cheltuieli. Cum ar spune hîtrul humuleştean, „la plăcinte înainte, la război înapoi“. Despre aceşti cetăţeni al căror simţ civic s-a cam tocit, ne vorbesc borderourile (cu rubrici goale) de la asociaţiile de locatari, conducerile asociaţiilor, vecinii. Pentru că nu o dată, răuplatnicii sunt şi turbulenţi, pentru ca nu o dată cei care nu respectă regulile elementare de participare comună la cheltuieli comune nu le respectă nici pe acelea (tot atit de elementare) ale convieţuirii, ale păstrării liniştei. Respectul pentru semenul abia sosit de la muncă se metamorfozează subit şi, prea adesea, în sfidare. Iar faptul că asemenea atitudini au devenit obişnuinţe la unii cetăţeni, ne conduce la ideea că, adesea, asociaţiile de locatari nu acţionează cu suficientă energie, că ajutorul pe care-l cer organelor în drept nu este prompt satisfăcut etc. Dintre multe asemenea intimplări alegem cîteva, doar spre exemplificare. Bunăoară, unii dintre aceşti oameni „uită" cu regularitate de obligaţii. Aşa ar fi I. F. din blocul 5, Hipodropi, al cărui nume nu lipseşte din nici un borderou de pe lunile acestui an fără a avea alăturat cuvîntul, devenit banal (în cazul lui!) — restanţă. S-ar putea ca cineva „din afară" să spună că omul are prea multe necazuri, că face faţă greu unor obligaţii. Poate fi chiar aşa. Numai că mărturiile vecinilor completează o fişă de pe care nu lipsesc: chefurile, chiolhanurile, lanţul vesel perpetuîndu-se o vreme pină apărea intangibil. Atît de intangibil încît a dat naştere unei mentalităţi de tipul: „fac ce vreau în casa mea!“. Asociaţia l-a chemat spre a-l mustra, dar lui I. F. invitaţia nu i s-a părut... interesantă. Şi-a văzut de treburi; unul din vecinii exasperaţi a apelat la rigorile legii. E-adevărat că amenda pare să-l fi interesat mai mult... dar tuturor le e teamă de o recidivă. Este, credem, momentul ca I. F. şi, asemenea lui, alţii să înţeleagă că toleranţa extremă a linera („Eu nu mă bag, aşa-i omul, ce-i pot face?!") poate ceda. Mai ales, nu trebuie să uite că asociaţia, ca reprezentantă a obştii, este în drept să ceară evacuarea ... Există şi alte situaţii, ce-i drept nu atît de relevante, dar care rămin în afara a ceea ce ne place să numim corectitudine. Iată-l bunăoară pe M. Şt., din blocul 2, acelaşi cartier sibian, plecat de un an. Apartamentul stă închis, omul a plecat în interesul serviciului, fapt pentru care nimeni nu-l poate dojeni. Dar de ce, întrebăm noi, şi în cazul acesta şi într-al altora, protagoniştii „uită" cu atita nonşalanţă să-şi plătească datoriile faţă de obşte, faţă de statul care i-a ajutat să aibă o locuinţă? Sau, să vorbim despre o altă categorie de „mici neglijenţe" care aruncă o lumină de asemenea nefavorabilă aspura conştiinţei cetăţeneşti a celor în culpă. G. G. şi G. C. din blocurile 7 şi respectiv 8 nu şi-au completat nici la această oră fondul de rulment hotărit de asociaţie, hotărîre la care au subscris. S-ar putea crede şi aici că e vorba de greutăţi. Fie, doar că, dacă muniţii ar fi depus, de cînd s-au instalat, doar cite... 2 lei lunar, n-ar mai fi fost vorba despre toate acestea. Simple scăpări? Posibil. Doar că obştea nu e obligată să suporte şi cheltuielile ce incumbă unor asemenea inşi veşnic predispuşi la „micile scăpări" de această natură. Conducerile asociaţiilor de locatari ne-au prezentat, fiecare, lista cu răuplatnicii. Fiecare asociaţie îşi are, cum se zice, faliţii ei. Să fie intr-adevăr o problemă absolut nesolutionabilă? După părerea noastră trebuie să fie vorba şi de o lipsă de decizie din partea conducerilor asociaţiilor in luarea măsurilor conţinute în statutul tip al acestor asociaţii. Un alt soi de exemplu ni-1 furnizează Ion D., şi el unul din „abonaţii" la restante. După ce luni la rînd asociaţia a umblat „cu jalba-n proţap" cerşind realmente bunăvoinţa dumnealui, iată-i pe aceşti tovarăşi izbăviţi de necazuri. Omul s-a mutat în alt cartier, „uitînd", bineînţeles, să-şi achite mai vechile obligaţii... astfel îneît asociaţia ar trebui să se transforme în organ de urmărire. Am enumerat cîteva cazuri. Nu sunt singurele şi, poate, nici cele uitate... mai „interesante“. Poate că la unele, pe care le cunoaştem, vom reveni în alte împrejurări, pentru că sunt cu adevărat deosebite. Dar, fiind vorba doar de elementele pomenite ne vine greu să credem că e vorba cu adevărat de simple scăpări din vedere şi cu atît mai mult, de reale imposibilităţi. Ne vedem, deci, obligaţi să considerăm atari fapte abateri de la obişnuitele obligaţii cetăţeneşti, ceea ce lezează interesele colectivităţii. Iar din acest punct de vedere, conducerile asociaţiilor trebuie să acţioneze cu mai multă fermitate. Acolo unde constată însă prea multă indolenţă, consiliul popular trebuie să-şi spună cuvîntul. Şi, în aceeaşi măsură, organele sindicatului şi chiar conducerile unităţilor ai căror salariaţi sunt cei în cauză. Există suficiente mijloace să-i aducem la ordine pe cei certaţi cu regulile de convieţuire. Totul e să, nu considerăm asemenea Împrejurări... simple scăpări din vedere! V. NEGARA V. DOMŞA Centrul meteorologic Sibiu comunică: Vreme frumoasă, dar rece noaptea şi dimineaţa. Cerul va fi variabil, mai mult senin. Vîntul va sufla potrivit din sectorul nord-vestic. Minimele vor fi cuprinse între 1 şi 4 grade, iar maximele vor oscila între 13 şi 16 grade. Dimineaţa, local, condiţii pentru brumă. MEDIAŞ: PROGRESUL: Străinii (orele 9,00; î1,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Marile vacanţe (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Căldura (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Sub semnul lui Monte Cristo (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Acţiunea „Vulturul" (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Castelul condamnaţilor (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Ultima lună de toamnă (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Cei 1 000 de ochi ai dr. Mabuse (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST: lumina verde (orele 17,00 şi 19,00). 17.00 Emisiune In limba germană. 18.15 Bună seara, fetei Bună sera, băieţi! 19.15 Anunţuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Avanpremieră la o nouă emisiune-concurs pentru tineret: „Ocolul țării în opt luni". 20.15 Campionatul balcanic de baschet masculin: România — Bulgaria (repriza a II-a). Transmisiune directă de la Sala Floreasca. 20.50 Film serial. Incoruptibilii. Bulgăr de zăpadă. 21.40 Nocturnă bucureşteană. Program de varietăţi muzicale oregrafice. 22.15 Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Austria. (Reportaj filmat). 22.40 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.00 Fotbal: Feijenoord — U.T.A. 23.30 închiderea emisiunii. miţi azi... azi azi... SIBIU: PACEA: Dragoste şi viteză (orele 0,00; 11,30; 14,00; 10,30; 10,00; 21,00); ARTA: Monştrii (orele 9,30; 11,45; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45); TINERETULUI: Zboară cocorii (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: In fiecare seară la ora 11 (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00). INDEPENDENTA: Dansînd Sirtaki (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). TRIBUNĂ SIBIULUI sport sport. Am optat între titlul de mai sus şi o formulare de genul.. • „Invitaţie la sportivitate": le-am fi ales pe ambele, dacă spaţiul nu ne-ar fi obligat să spunem foarte pe scurt ceea ce se subînţelege înaintea fiecărei partide-derby care angajează cele două divizionare B din judeţul nostru. Şi ce credem, de fapt, că se subînţelege, vorbind despre meciul care va începe mîine, la ora 11,00, pe terenul Metalului din Copşa Mică? Vor fi, desigur, prezenţi la această partidă cîteva mii de spectatori medieşeni şi sibieni, care vor simpatiza cu una sau alta din echipe, partida va avea un caracter disputat, fiecare dintre formaţii dorind cu ardoare să cîştige punctele puse în joc (C.S.M. Sibiu pentru că aspiră, ca şi în sezonul trecut, la divizia A, Gaz metan, pentru că joacă „acasă", chiar dacă partida se desfăşoară „in vecini"). Dacă preferinţele spectatorilor vor fi împărţite, cum de fapt este şi normal, dacă cele două formaţii îşi vor apăra — una împotriva celeilalte — cu hotărîre şansele, atunci ce i-ar putea uni pe spectatorii medieşeni şi sibieni şi pe jucătorii medieşeni şi sibieni în timpul acestui meci? Desigur, judecind lucrurile din punctul de vedere al spectatorului fanatic, care nu vede fotbalul din cauza nervilor (cum de fapt s-a mai văzut...), atunci cuvîntul „sportivitate“ îşi pierde orice conţinut. Suntem convinşi insă, că majoritatea covârşitoare acaSSCacaasASessesessesiesseas*. Avancronică spectatorilor vor încuraja în mod cavaleresc disputa corectă şi vor acorda aplauzele lor celui care joacă mai bine. De fapt, exigenţele noastre ale tuturor adevăraţilor iubitori ai sportului în general, pot fi exprimate foarte succint intr-un singur cuvînt: sportivitate. In ceea ce-i privește pe jucătorii sibieni credem că disputa pentru cele două puncte puse în joc va da naștere, din parte-le, unui joc corect, bărbătesc în limite regulamentare, unei comportări din toata punctele de vedere corecte. Dacă avem nevoie de punctele puse în joc trebuie să ne străduim să le obţinem prin fotbal şi nu prin plăţi de poliţe mai noi sau mai vechi, dar nu tot cazul dîn afara regulilor jocului. Jucătorilor de la Gaz metan partida de mîine va trebui să le demonstreze că pot disputa un meci corect, că pot presta un joc pe măsura potenţelor reale de care dispune echipa. Jocul lor va trebui să ne arate tuturor spectatorilor — sibieni, copşeni sau medieşeni — că au ciştigat pe merit, că au luptat dîrz dar sportiv pentru a-şi apăra şansele. Nu vrem să ne amintim nici o clipă că jucătorii acestei formaţii vin după o tristă experienţă (de care suntem siguri şi o afirmăm deschis, nu credem să fie mai vinovaţi decit adversarii lor de la Anina). Vrem ca meciul dintre cele două formaţii să fie prima dovadă in acest sens. Prima demonstraţie de loialitate faţă de corectitudine. Nu avem poliţe de plătit, sîntem doar parteneri de întrecere şi, credem, ne vom întrece absolut corect. De aceea vom striga, mîine, din răsputeri atît „Hai Gaz metan!“, cît şi „Hai C.S.M." Vom aplauda tot ceea ce va fi reuşită fotbalistică, indiferent de jucător sau echipă. Dacă medieşenii vor arata că sunt«mai buni, vom fi primii care-i vom felicita pentru victorie, dacă sibienii vor fi aceia... Acesta trebuie să fie climatul unui derby al divizionarelor din judeţul nostru. VIOREL DORESCU ai sport... Mîine, la Copşa Mică — derby-ul divizionarelor din județul nostru TEIEVE!« 15,15 Deschiderea emisiunii. Fotbal: Rapid — U.T.A. în pauză filmul: „în lumea pescarilor sportivi". WHH Pentru a înţelege cît mai bine materia clasei a XlI-a la fizică, elevii Liceului teoretic «in Cisnădie îşi reîmprospătează cunoştinţele din anul precedent la această disciplină, efectuind unele experienţe în laboratorul şcolii TEORIA FLUXULUI Will (Urmare din pag. Iegistrat în aceste zile la Şura Mică este fluxul întîrzierilor în executarea lucrărilor şi al permanentelor dereglări de la... fluxul normal al organizării muncii. Acelaşi „flux" este înregistrabil şi la cooperativa agricolă din Ocna Sibiului. Pe inginerul şef al unităţii, Gheorghe Tontea, l-am găsit la secţia de mecanizare unde, împreună cu şeful de secţie Marin Ciobanu şi mecanicul de întreţinere Valeriu Negoiţă, efectuau reglarea distribuitorilor la a semănătoare. Lucrarea prezintă o deosebită importanţă pentru asigurarea uniformităţii culturilor ce se vor însămînţa. Dar şi la Ocna Sibiului fluxul continuu este „bun dar ... inexistent". Din relatările inginerului şef aflăm că, în cadrul pregătirilor pentru însămînţări, s-au efectuat arături pentru orz pe 100 hectare, şi pentru grîu pe 70 hectare, în timp ce indicatorul planificat este de 580 hectare. Din cele 14 tractoare, două erau trase pe dreapta: al lui Ion Gherman (tractoristul fusese chemat la Miliţie pentru unele cercetări în legătură cu o cantitate de ovăz găsită la domiciliul său) şi al lui Victor Ştiriuc (care avea o pană de cauciuc — uşor remediabilă), în privinţa semănatului, inginerul Gheorghe Tontea afirmă că „se va începe luni, 28 septembrie a. c." Una din cauzele întîrzierii? „Avem asigurată sămînţa, dar are „buletin negru“ — menţionează specialistul unităţii. Astfel că va trebui să condiţionăm din nou întreaga cantitate de boabe destinată pentru însămînţări". Fără comentarii! Şi ca un ultim aspect: ambele cooperative sunt vecine şi pe lista producţiilor de grîu submediocre realizate în acest an: 1 100 kg la fiecare hectar. Oare în aceste unităţi se pregăteşte „recidiva mediocrităţii"? Ar fi utilă o încordare şi concentrare a eforturilor pentru a spulbera această temere, spre cîştigul material al cooperatorilor şi mecanizatorilor. DE LA C. E. C. I . ••rt .. Tragerile la sorţi ale libretelor cu ciştiguri in materiale de construcţie au loc trimestrial. Depunătorii care doresc să participe la tragerile la sorţi pe trimestrul IV a.c. pot depune suma de 1 000 lei pe aceste librete, pină la 30 septembrie a.c. Anul III nr. 8*7 Uzina de reparaţii Sibiu str. Constituţiei nr. 23 ANGAJEAZĂ URGENT: lăcătuşi — strungari — frezori — rectificatori — alezatori — honuitori — tinichigii auto — electricieni auto — şoferi — şoferi automacara — muncitori necalificaţi. întreprinderea de transporturi Sibiu cu sediul în Calea Dumbrăvii nr. 133—135. ANGAJEAZĂ: — șoferi autobuze — șoferi camboari — zidari — taxatori. economică a Uniunii I cooperativelor de consum Sibiu cu sediul în Piața Unirii nr. 4, etaj II, camera 132 . CUMPĂRĂ PRIN COOPERATIVELE DE CONSUM ȘI PRIN DEPOZITUL SĂU DIN SIBIU I orice cantitate din următoarele produse: 1 Întreprinderea — măceşe în stare crudă .... 1,40 lei/kg $ — castane sălbatice....................... 0,50 lei/kgj ' S — pene de găina, gîscă, raţă la pre- țuri variind în funcţie de calitate de la........................................ 3,50—100 lei/kg I — iepuri de casă de la greutatea de 2,500 kg în sus la preţul de . . 12,50 lei/kg I Producătorii beneficiază la măceşe, iepuri şi pene în afara preţului şi de alte avantaje, ca porumb şi mălai, la preţ de stat, în funcţie de cantitatea de măceşe, iepuri sau pene predata. /7/////////////////////////////////////////AZ///////////zz////////////////z///////////////////. Pentru întreţinerea garderobei dv. este necesar să cunoaşteţi următoarele simboluri. Acestea se află pe etichete prinse pe tricotajele şi confecţiile din comerţ. 1. spălare fără precauţii speciale chiar pînă în apropierea punctului de fierbere. 2. spălare cu anumite precauţii pină la temperatura de 60°. 3.4. spălare cu grijă, cu apă uşor călduţă. 5. nu se spală. 6. nu sint necesare precauţii speciale de călcare putîndu-se folosi fierul de călcat pînă la temperatura de 201PC (şi în cazul presei cu aburi). 7. sînt necesare unele precauţii, temperatura maximă fiind de 150°C (şi in cazul presei cu aburi). 8. sînt necesare precauţii speciale, temperatura neputînd depăşi 120°C (şi în cazul presei cu aburi). 9. nu se calcă. 10. se curăţă chimic, litera A simbolizînd toţi solvenţii utilizaţi, inclusiv tricloretilena. 11. se curăţă chimic cu solvenţi de categoria F şi percloretilena. Nu poate fi folosită tricloretilena. 12. se curăţă chimic utilizind benzină de extracţie sau solvenţi echivalenţi. 13. nu se curăţă chimic. 14. se poate folosi apa de Javel (clor). 15. nu se poate folosi apa de Javel (clor). Toate aceste simboluri le veţi găsi pe orice produs textil şi corespund cu cele prevăzute de Codul internaţional pentru indicarea modului de întreţinere a produselor textile. Pierdut ştampilă cu următorul conţinut: I.A.P.L. „Cofetarul“, Magazin de desfacere nr. 19 „Violeta“ Sibiu, str. 1 Mai nr. 1. O declarăm nulă. Vînd pian. Informaţii str. Octombrie roşu 1, apartament 3, între orele 11—12 şi 13—16. Vînd răsucitorie de fire completă. Sibiu, Rusciorului 15, Fleischer Brunno.