Tribuna Sibiului, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 811-837)
1970-10-14 / nr. 822
Pentru producţia agricola a anului viitor MAI MULTĂ RESPONSABILITATE ÎN FOLOSIREA MIJLOACELOR MECANICE Pe ogoarele judeţului nostru continuă să se depună o activitate stăruitoare pentru terminarea în timpul optim a lucrărilor agricole de sezon. In numeroase unităţi, prin măsurile energice întreprinse de factorii de răspundere, forţele şi mijloacele existente sunt folosite la maximum, în timp ce în altele deficienţele în organizarea muncii continuă să persiste. Vom ilustra, pe scurt, faptele constatate luni în cîteva din unităţile agricole vizitate. Zi plină La Axente Sever luni a fost o zi de muncă intensă. Toate brigăzile au lucrat la recoltatul culturilor tîrzii. In această importantă acţiune au fost antrenaţi sute de cooperatori, şi alături de ei, cu aceeaşi hărnicie au muncit şi mecanizatorii din secţia I.M.A. Cînd tovarăşul Martin Füger, preşedintele unităţii, ne-a prezentat realizările de pînă acum, pe chipul lui stăruia satisfacţia. .Am încheiat recoltatul cartofilor, iar la sfecla de zahăr executăm această lucrare pe ultimele suprafeţe, ne spune el. Astăzi cu 3 maşini S.U. 29 am însămînţat 35 ha cu grîu. Aş dori să reţineţi faptul că tractoristul Ioan Pandea a însămînţat intr-o singură zi, cu o maşină, 14 ha cu grîu“. Teren pregătit este, dar lipsesc maşinile Pe ţăranii cooperatori din Aţei i-am cunoscut dintotdeauna ca oameni harnici. Nu se dezmint nici de data aceasta. Ei au terminat recoltatul cartofilor. Culesul strugurilor este, de asemenea, aproape pe terminate. Luni, 35 de oameni se aflau la recoltatul sfeclei de zahăr, şi după cîte spunea tovarăşul Johan Schuster, preşedintele unităţii, in zilele următoare vor ieşi la sfeclă peste 150 de cooperatori. Cu însămînţările în schimb lucrurile nu stau tocmai bine. La orz, din 100 ha, cit a fost planificat, erau însămînţate numai 70, iar la grîu din 220 — 5 ha. Ritmul în care se lucra nu lăsa să se întrevadă că această importantă lucrare se va încheia în timp util. Cu toate că aici se aflau pregătite pentru a fi însămînţate peste 50 de hectare, se lucra cu singura maşină existentă în secţia I.M.A. Şeful secţiei, Corian Dumitru, ne spunea că a solicitat conducerii I.M.A. Tîrnava ajutorul necesar în rezolvarea problemei, dar că acest ajutor încă nu a sosit în ritm de...melc Cooperativa agricolă de producţie din Alma are de însămînţat în toamna acestui an 430 ha cugrîu şi 150 ha cu orz. Dar din această suprafaţă nu s-au realizat pînă la 12 octombrie decit 98 ha, din care 82 ha cu grîu, 10 ha cu secară pentru masă verde şi 6 ha cu orz. Principala cauză a rămînerii în urmă la însămînţări o constituie lipsa de preocupare pentru utilizarea judicioasă a tractoarelor existente. Atît şeful de secţie, Iustin Şerban, cit şi specialistul unităţii, ing. ChristianBotsch, ne-au prezentat unele motivări. Realitatea este că în această unitate domneşte o atmosferă de parcă nici n-ar fi vorba de producţia acestui an şi de recolta anului viitor. Inginerul Christian Botsch „uită“ să întocmească programul de lucru, iar şeful secţiei trimite din „greşeală“ tractorul cu remorca la sediul I.M.A. după piese de schimb. Slaba coordonare a activităţii iese şi mai pregnant în evidenţa dacă mai amintim şi faptul că unul din tractoare, în lipsa acută de teren arat şi pregătit, lucra la executarea ogoarelor de toamnă! Organizarea „ştiinţifică“ a producţiei a făcut să se înregistreze un ritm scăzut la arat şi semănat. In trei zile aici au fost executate arături pentru însămînţări doar pe 5 ha. Neexistînd asigurat front de lucru,se foloseau la semănat doar două maşini din 3. Este evident că lipsa podului peste Tîrnavă a determinat slăbirea controlului şi îndrumarea din partea organelor agricole judeţene. Or, la Alma, ca şi în alte unităţi din această zonă a judeţului — Cirlos, Mălîncrav, Biertan, Laslea etc. — este nevoie de mai mult ajutor pentru ca lucrările de sezon să se încheie în perioada optimă. P. BADEA Competitivitatea trebuie alimentată cu produse de calitate şi sortimente noi Convorbire cu ing. EMILIAN BĂRBAT, director general al Combinatului de sticlărie Mediaş în vazele frumos lucrate, cu gust, In serviciile de apă, vin şi lichior, In paharele şi multele articole de menaj fin produse la „Vitrometan “ Mediaş sunt exprimate calităţile unor adevăraţi artişti. Acest fapt a determinat pe tot mai mulţi beneficiari externi să solicite astfel de articole, măiestrit lucrate de către sticlarii medieşeni. Pentru a afla preocupările acestui colectiv de muncă în ce priveşte realizarea sarcinilor de export, măsurile luate, ne-am adresat tovarăşului inginer Emilian Bărbat, directorul general al Combinatului de sticlărie, RED. Desigur, nu cu intenţia de a face un istoric al exportului, dar despre evoluţia acestuia laVitrometan" consider că ar fi nimerit să ne spuneţi cîteva cuvinte. E. B. In primii ani, ca în orice început, exportul, s-a făcut în puţine ţări şi fireşte şi valorile acestuia au fost destul de mici. Cu timpul însă, cerinţele fiind tot mai mari, a trebuit să luăm măsuri de extindere a producţiei pentru a face faţă solicitărilor pe piaţa externă. S-a ajuns astfel ca relaţiile comerciale cu ţările interesate să fie extinse de la an la an. In prezent livrăm articole de sticlărie în peste 15 tari. Cu multe firme din aceste ţări cum sunt, de pildă, ,Toscany" din S.U.A., firma „Roth" din Anglia, „Arcadia" din S.U.A. şi altele întreţinem relaţii comerciale de peste 15 ani. De menţionat este şi faptul că articolele noastre de sticlărie sunt exportate în ţări foarte dezvoltate din (Continuare în pag. a IlI-a) Convorbire consemnată de E. SANDU m • Cartea: PERPESSICIUS — MEMORIAL DE ZIARISTICĂ • Cititorii sesizează • Rubrica de informaţii: « AZI... AZI...■ mm Pag. a II-a »mm mmm • SUB ZODIA TOAM- NEI S-AU „TOPIT“ | FURAJELE Pag. a IlI-a jjI■ ® ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ \ Pag. aIV-a ! ss Noul local al Liceului „Octavian Goga“ din Sibiu, dat în folosinţă la începerea noului an şcolar, este înzestrat cu laboratoare bine utilate, dotate cu o aparatură didactică modernă de care răspund laborantele Maria Filoti şi Amalia Voicu oirivet De loc legendă«*« A intrat In birou. A salutat. Puţin ceremonios, parcă reamintind de stilul unui vetust bonton. Şi-a spus numele. Ne-a mărturisit că are o problemă. A expus-o lapidar, ne-a prezentat tăcut nişte hârtii. L-am ascultat atent. Apoi s-a ridicat zâmbitor, şi-a aranjat hîrtiile. Terminase povestea vieţii sale, o viaţă exemplară sub multe aspecte. A încheiat cu aceste cuvinte: „Am făcut foame cindva. Să ştiţi că de foame nu moare omul. De ruşine, da“. S-a îndreptat spre uşă salutînd la fel de ceremonios. Apoi şi-a reamintit ceva. „Am cumpărat „România liberă“ de ieri. Trei exemplare am luat. Se vorbeşte despre un coleg al dvs. căruia i s-a oferit o mare sumă de bani pentru a nu scrie ceva. Voi împărţi ziarele, prietenilor. Voi spune şi altora. Frumoasă treabă. Nici nu ştiţi cât de bine mi-a făcut lectura acelui articol. Uite oamenii!" Bătrînelul a ieşit. A închis uşa grijuliu, ca pe o casetă firavă. O clipă i-am mai bănuit pe coridor, puţin ticsiţi, paşii... O altă clipă mi-au stăruit in memorie cuvintele bătrînului cărunt, puţin încovoiat. „De foame nu mor oamenii, mor de ruşine. De cîte ori mi s-a cerut să mă vind... N-am făcut-o niciodată. Colegul dumneavoastră ne-a dat şi el o pildă... Vedeţi, eu văd lucrurile şi faptele ca pe o înlănţuire, ca pe o naştere una dintr-alta, ca pe o ştafetă. Generaţia mea a trăit multe drame. A rezistat. A dumitale, tinere, e cea care are în coloană oameni ca acel confrate de care pomeneam, care nu va muri nicicînd de ruşine ... Voi spune şi altora povestea asta“. Apoi, l-am uitat pe bătrînelul acela. ... Dar nu-mi iese din minte înflăcărarea cu care vorbea de convingeri, de oameni integri, de oameni adevăraţi, de cei care nu se vînd niciodată. De cei care nu pot muri de ruşine. Aceştia sînt oamenii. Dar, tot atunci, mi-am reamintit alt soi de împrejurări. Altfel de protagonişti. Fără vrere parcă mi-a trecut prin memorie legenda cu cei treizeci de arginţi. Şi legenda biblică cu blidul de linte... Oare nu aşa mor oamenii? " V. DOREA „ASTI PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNULVA! ORGAN AI] COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III nr. 822 Miercuri, 14 octombrie 1970 4 pagini 30 bani ■•sm *s SOSIREA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NUM CEAUŞESCU, LA NEW WIJRK NEW YORK 13 (Agerpres). — De la trimişii speciali: Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a sosit marţi la amiază la New York pentru a participa la lucrările sesiunii jubiliare a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Împreună cu preşedintele Nicolae Ceauşescu au sosit tovarăşii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, şi Cornelia Mănescu, ministrul afacerilor externe. Avionul prezidenţial a aterizat pe aeroportul internaţional „J. F. Kennedy" la ora 12 (ora locală). Ceremonia întîmpinării a avut loc în faţa salonului oficial, unde erau arborate drapelul de stat al României şi steagul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Erau prezenţi şefi de delegaţii ale ţărilor membre ale Naţiunilor Unite, reprezentanţi permanenţi acreditaţi la O.N.U., precum şi diplomaţi care iau parte la lucrările sesiunii Adunării Generale. Potrivit protocolului O.N.U. rezervat şefilor de stat care sosesc la Naţiunile Unite, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost salutat pe aeroport, în numele secretarului general U Thant, de şeful ceremonialului, Sinon Korle, iar în numele primarului New Yorkului, John Lindsay, de reprezentantul acestuia John Palmer. Au fost de faţă membrii delegaţiei române la sesiunea ordinară O.N.U., Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Maria Groza, vicepreşedintă a Marii Adunări Naţionale, ambasadorul Costin Murgescu, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la Naţiunile Unite şi Corneliu Bogdan, ambasadorul ţării noastre la Washington. Ziarişti americani, corespondenţi străini, reporteri ai principalelor posturi de radio, televiziune şi cinematografie au consemnat momentul sosirii la New York a şefului statului român. Răspunzînd solicitărilor reprezentanţilor presei, preşedintele Nicolae Ceauşescu a făcut o scurtă declaraţie. Am venit în Statele Unite ale Americii — a spus preşedintele Nicolae Ceauşescu — pentru a participa la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Apreciem că Organizaţiei Naţiunilor Unite îi revine un rol de seamă în asigurarea unei lumi de cooperare şi de pace.Vin pentru prima oară în Statele Unite şi aş dori să adresez poporului american un salut călduros. Cu prilejul participării la reuniunea jubiliară, sper să am posibilitatea de a vizita unele centre ale Statelor Unite ale Americii şi să am o întîlnire cu preşedintele S.U.A., domnul Nixon. In încheiere, preşedintele Nicolae Ceauşescu a mulţumit reprezentantului municipalităţii New Yorkului, şefului protocolului O.N.U., tuturor celor prezenţi, pentru primirea făcută. Un grup de copii ai diplomaţilor români au oferit buchete de flori tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. Coloana maşinilor oficiale s-a îndreptat apoi spre sediul misiunii române la Naţiunile Unite, reşedinţa preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu şi a sofiei sale, pe timpul şederii la New York. Marţi după-amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu va avea întrevederi cu preşedintele celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., Edward Hambro, şi cu secretarul general al O.N.U., U Thiant. Despre aceste întrevederi vom relata în ziarul de mîine. File de reportaj Oameni şi maşini "Trăim o, epocă prin definiţie monumentală. Pe cit pare de ugor, pe otita e de greu de a creiona o viziţie de ansamblu a ceea ce a înfăptuit de-a lungul anilor acest, popor, de a reda proporţiile realităţii. „Cu cit priveşti mai Înapoi în timp, cu căii poţi să zăreşti mai departe în perspectiva lui", spune un vechi adagiu. Dorinţa fiecărui ins de a scruta viitorul comparîndu-l cu trecutul Îşi găseşte concretizarea In edificiile ridicate, in metamorfozele vieţii noastre diurne. Este tocmai ceea ce mi s-a cristalizat de-a lungul vizitei Întreprinse la Fabrica de ciorapi „7 Noiembrie" Sibiu. Performanţele de care se bucură harnicul colectiv de salariaţi al acestei fabrici au fost obţinute cu destule eforturi. Aici, acum la Începutul deceniului al optulea, oameni cu părul cărunt. Împreună cu tineri, s-au unit într-un uriaş efort pentru ca năzuinţa lor comună de mai bine să-şi găsească cit mai grabnic Împlinirea. .. .Atelierul Cotlon, cel mai vechi atelier din fabrică a constituit nucleul dezvoltării procesului de producţie. $1 ca un pilon solid, un adevărat punct de reazăm ce l-a constituit pentru Întreprindere, astăzi bătrinele maşini de tricotat rectiliniu,şi eiută simfonia In tonalităţi grave, sub directa supraveghere a celor care tot de aproape trei decenii au făcut corp comun — oamenii. A alege pe câţiva dintre ei, a-i pune într-o anumită ordine, e lucru foarte dificil. Gh. Antonovici, Frieda Schossal, Fernengel Waldemar sau Dumitru Froman, şeful atelierului, sunt la fei de harnici, conştiincioşi şi pricepuţi, precum şi la fei de vechi in meserie ca şi ceilalţi colegi de-ai lor. Aici, în această secţie, dată fiind complexitatea maşinilor, deservirea reclamă numai forţă de muncă de Înaltă calificare. Intervenţiile prompte pentru întreţinerea organelor producătoare de ochiuri ale maşinii fac ca cei mai buni specialişti din fabrică să se afle în acest atelier. Este suficient să amintim că un singur muncitor deserveşte între 24 şi 28 de fonturi (n.n. — capete de lucru) ale unei maşini, care are nici mai mult nici mai puţin de 15 000 ace, necesare la tricotarea a 28 ciorapi cu dungă, din fire sintetice, pentru femei. Părăsind onorabila secţie cu simţul respectului pentru cei care alifia şi atiţia ani au desfăşurat o continuă activitate productivă, facem cunoştinţă — la secţia circulare cu 2 cilindri cu o altă atmosferă. Am putea spune că In „secţia circulare" — cum o numesc pe scurt tricolorii sibieni, experienţa celor vechi s-a contopit intru totul cu elanul tineresc, voioşia şi hărnicia noilor muncitori, proaspeţi absolvenţi ai şcolilor profesionale. Aflăm că aici, doar 30 la sută dintre muncitoare sunt mai vechi în meserie, iar dintre muncitori 70 la sută. Tot ei sunt oamenii de bază ai compartimentului, nu pentru că reprezintă o majoritate, ci pentru că prin calitatea muncii ce o desfăşoară s-au impus, constituie exemple vii, demne de urmat pentru toţi tinerii. Este o secţie de tranziţie de la vechi la nou. Este sectorul care-l pregăteşte pe vizitator, care ii oferă posibilitatea cunoaşterii treptate a ascensiunii, a dezvoltării adevărate, a creaţiei noului din fabrică. Căci in ea, în afară de ambianţa cu adevărat familiară, propice unei munci eficiente, utilajele noi stau alături de cele cu un stagiu mai lung de serviciu. Şi parcă nevrind să se facă de ruşine, acestea din urmă merg in continuu, fără răgaz, finind pasul cu cele de tricotat ciorapi cu 2 cilindri, denumite „Universal“ 2 C.J.L., sau cu maşinile „Carpaţi“, de producţie indigenă. La gama sedimentală atil de variată produsă in cadrul, secţiei: ciorapi pentru copii, ciorapi pentru femei şi pentru bărbaţi, o mare contribuţie şi-au adus-o muncitorii Elena Tatu, Tudoriţa Olteanu, Elena Stolz, Ana Cimpean, Maria Luca, Ana Dancea, Ioan Pascuele. Şi aici, ca de altfel în toate compartimentele întreprinderii, se desfăşoară o activitate rodnică. Maşinile Uniplet 12 Db, de pildă, simple In aparenţă dar complex înzestrate In interior, brutale în exactitatea lor, necesită şi ele muncitori de Înaltă calificare pentru a funcţiona ireproşabil, Dar nu numai atît. Calitatea produselor executate aici a făcut ca ele să fie solicitate în tot mai mare proporţie pe piaţa internaţională. Numai astfel se explică de ce o pondere de 67 la sută din exportul fabricii este deţinută de această secţie. R.F. a Germaniei, Franţa, Austria, Israel şi Libia sunt ţări in care marca fabricii a doblndit prestigiu. Şi pentru că muncitorii fabricii ţin la acest prestigiu, ei au realizat peste plan in cele 9 luni din acest an, 8200 perechi ciorapi bumbac, 4100 perechi ciorapi supraelastici, 890 bucăţi tricotaje pentru copii, 410 perechi ciorapi sintetici eten g. BARBU rsjmrfjmrsA r~s V. IS *s D I I *s i • Comitetul judeţean al femeilor, în colaborare cu Consiliul judeţean al sindicatelor au organizat la căminul de fete din Tălmaciu pentru tinerele muncitoare de la „Firul roşu" expunerea „Dezvoltarea personalităţii femeii*. A expus Silvia Cacoveanu, membră a Biroului Consiliului judeţean al sindicatelor. • Recent, la Casa de cultură din Mediaş, Comitetul municipal al femeilor a organizat un simpozion pe tema „Unde duce abuzul de medicamente". • Comitetul municipal Mediaş al femeilor şi comisiile de femei se preocupă în prezent de confecţionarea a 500 bucăţi scutece şi articole de îmbrăcăminte pentru copiii de la Spitalul nr. 1 din această localitate. Din activitatea comisiilor şi comitetelor de femei * ■sr* (continuare in pag. a 11-a) Circulaţia rutieră între exigenţe şi consecinţele nerespectării legii Circulaţia rutieră a constituit anele an o preocupare majoră a tuturor factorilor chemaţi să asigure desfăşurării acesteia cu maximă fluiditate şi o securitate deplină. Pe această linie se înscriu perfecţionarea continuă a cadrului legislativ, îmbunătăţirea sistematizării şi semnalizării rutiere, modernizarea mijloacelor tehnice de control, supravegherea şi dirijarea ca şi perfecţionarea considerabilă a pregătirii cadrelor de specialitate. Dacă la scară naţională primele rezultate ale acestor măsuri sunt îmbucurătoare, ele materializîndu-se într-o scădere cu 10 la sută, a numărului total de accidente înregistrate în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu 1969, în judeţul Sibiu constatăm o situaţie paradoxal nesatisfăcătoare. Analiza principalilor indicatori ai accidentelor de circulaţie produse în judeţul Sibiu în primele nouă luni ale acestui an nu este de loc îmbucurătoare. Astfel, dacă în aceeaşi perioadă a anului trecut au avut loc 93 de accidente grave ale căror consecinţe , au fost 37 persoane decedate, ,70 rănite grav şi pagube materiale în valoare de 318 714 lei, în anul acesta, pînă la 1 octombrie, s-au înregistrat 91 accidente grave, cu 38 persoane decedate, 73 rănite grav şi o valoare a pagubelor materiale de 485 977 lei. Rezultă o scădere minimă a numărului total de accidente grave, în timp ce consecinţele acestora în victime omeneşti şi pagube materiale au cunoscut o creştere ce subliniază caracterul violent al accidentelor care au avut loc. Evoluţia lunară a accidentelor ne indică o creştere considerabilă a numărului şi consecinţeloracestora în lunile iulie, august şi septembrie, cînd s-au produs 56 la sută din accidentele grave, 52,6 la sută din cazurile de deces, 60 la sută din cazurile de rănire gravă şi 53,4 la sută din pagubele materiale mai sus citate. O astfel de situaţie, evident negativă, ne obligă a face unele reflecţii şî constatări cu privire la cauzele care au generat-o. Pe întinsa reţea de căi rutiere din ■judeţul nostru de circa 1 460 km, pulsează zilnic o intensă circulaţie, în general greoaie, ca urmare a varietăţii participanţilor: peste 4 700 autoturisme, mai mult de 1 800 autocamioane, peste 1 700 autospeciale, aproape 2 000 de tractoare, 4 306 motociclete şi 4 028 motorete, alcătuind parcul de autovehicule propriu al judeţului Sibiu la care se adaugă circa 8 000 autovehicule aparţinînd altor judeţe ce tranzitează, în 24 de ore căile noastre rutiere. Fluiditatea şi siguranţa circulaţiei este afectată suplimentar de cele 8 bariere de cale ferată, ce intersectează şoselele naţionale, de zecile de mii de biciclete, care şi căruţe, ca şi de numeroşi pietoni, fără să mai vorbim de animalele mari care în anumite ore, dimineaţa şi seara, îngreunează circulaţia, reducîndu-i fluxul şi mărind gradul de periculozitate. Cunoscînd specificul şi complexitatea circulaţiei rutiere din judeţul nostru şi reţinînd bilanţul negativ al accidentelor din primele nouă luni ale acestui an, ajungem invariabil la concluzia că cea mai importantă şi hotărîtoare condiţie de care depinde, atît în prezent, cît şi în viitor, siguranţa şi fluiditatea circulaţiei rutiere o constituie „DISCIPLINA PARTICIPANŢILOR", respectarea legislaţiei rutiere în litera şi spiritul ei de către toţi cei ce iau parte la circulaţia pe drumurile publice. Referindu-ne la această condiţie sine qua non, putem sublinia cu argumente convingătoare că în judeţul nostru, deşi s-au făcut unele progrese, mai sunt încă multe de întreprins, există mult loc de mai bine privind disciplina marii majorităţi a participanţilor la traficul rutier. Numai în perioada 15 iunie — 1 octombrie, pentru grave încălcări ale regulilor de circulaţie, 291 conducători auto au trebuit să suporte — pe lingă amenda contravenţională — şi măsura re■***■■ 1 ...................--------- Locotenent-colonel BUJOR URECHE adjunct al șefului 1» ftf. J. Sibiu