Tribuna Sibiului, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 811-837)

1970-10-14 / nr. 822

Pentru producţia agricola a­ anului viitor MAI MULTĂ RESPONSABI­LIT­A­TE ÎN FOLOSIREA MIJLOACELOR MECANICE Pe ogoarele judeţului nostru continuă să se depună o activitate stăruitoare pentru terminarea în timpul optim a lucrărilor agricole de sezon. In numeroase unităţi, prin măsurile energice întreprinse de factorii de răspundere, forţele şi mijloacele existente sunt folosite la maximum, în timp ce în altele de­ficienţele în organizarea muncii continuă să persiste. Vom ilustra, pe scurt, faptele constatate luni în cîteva din unităţile agricole vizi­tate. Zi plină La Axente Sever luni a fost o zi de muncă intensă. Toate brigă­zile au lucrat la recoltatul culturi­lor tîrzii. In această importantă acţiune au fost antrenaţi sute de cooperatori, şi alături de ei, cu a­­ceeaşi hărnicie au muncit şi me­canizatorii din secţia I.M.A. Cînd tovarăşul Martin Füger, preşedin­tele unităţii, ne-a prezentat reali­zările de pînă acum, pe chipul lui stăruia satisfacţia. .Am încheiat recoltatul cartofilor, iar la sfecla de zahăr executăm această lucra­re pe ultimele suprafeţe, ne spu­ne el. Astăzi cu 3 maşini S.U. 29 am însămînţat 35 ha cu grîu. Aş dori să reţineţi faptul că tractoris­tul Ioan Pandea a însămînţat in­tr-o singură zi, cu o maşină, 14 ha cu grîu“. Teren pregătit este, dar lipsesc maşinile Pe ţăranii cooperatori din Aţei i-am cunoscut dintotdeauna ca oa­meni harnici. Nu se dezmint nici de data aceasta. Ei au terminat recoltatul cartofilor. Culesul stru­gurilor este, de asemenea, aproape pe terminate. Luni, 35 de oameni se aflau la recoltatul sfeclei de zahăr, şi după cîte spunea tovară­şul Johan Schuster, preşedintele unităţii, in zilele următoare vor ieşi la sfeclă peste 150 de coopera­tori. Cu însămînţăril­e în schimb lu­crurile nu stau tocmai bine. La orz, din 100 ha, cit a fost planifi­cat, erau însămînţate numai 70, iar la grîu din 220 — 5 ha. Rit­mul în care se lucra nu lăsa să se întrevadă că această importantă lucrare se va încheia în timp util. Cu toate că aici se aflau pregă­tite pentru a fi însămînţate peste 50 de hectare, se­ lucra cu sin­gura maşină existentă în secţia I.M.A. Şeful secţiei, Cori­an Dumi­tru, ne spunea că a solicitat con­ducerii I.M.A. Tîrnava ajutorul ne­cesar în rezolvarea problemei, dar că acest ajutor încă nu a sosit­ în ritm de...melc Cooperativa agricolă de produc­ţie din Alma are de însămînţat în toamna acestui an 430 ha cu­­grîu şi 150 ha cu orz. Dar din această suprafaţă­ nu s-au realizat pînă la 12 octombrie decit 98 ha, din care 82 ha cu grîu, 10 ha cu secară pentru masă verde şi 6 ha cu orz. Principala cauză a rămînerii în urmă la însămînţări o­ constituie lipsa de preocupare pentru utili­zarea judicioasă a tractoarelor existente. Atît şeful de secţie, Iustin Şerban, cit şi specialistul unităţii, ing. Christian­­Botsch, ne-au prezentat unele motivări. Realitatea este că în această uni­tate domneşte o atmosferă de parcă nici n-ar fi vorba de pro­ducţia acestui an şi de recolta­­ a­­nului viitor. Inginerul Christian Botsch „uită“ să întocmească pro­gramul de lucru,­ iar şeful secţiei tri­mite din „greşeală“ tractorul cu re­morca la sediul I.M.A. după piese de schimb. Slaba coordonare a acti­vităţii iese şi mai pregnant în e­­videnţa dacă mai amintim şi fap­tul că unul din tractoare, în lipsa acută de teren arat şi pregătit, lucra la executarea ogoarelor de toamnă! Organizarea „ştiinţifică“ a producţiei a făcut să se înregis­treze un ritm scăzut la arat şi se­mănat. In trei zile aici au fost executate arături pentru însămîn­ţări doar pe 5 ha. Neexistînd asi­gurat front de lucru,­­se foloseau la semănat doar două maşini din 3. Este evident că lipsa podului peste Tîrnavă a determinat slăbi­rea controlului şi îndrumarea din partea organelor agricole judeţene. Or, la Alma, ca şi în alte unităţi din această zonă a judeţului — Cirlos, Mălîncrav, Biertan, Laslea etc. — este nevoie de mai mult a­­jutor pentru ca lucrările de sezon să se încheie în perioada optimă. P. BADEA Competitivitatea trebuie alimentată cu produse de cali­tate şi sortimente noi Convorbire cu ing. EMILIAN BĂRBAT, d­irector general al Combinatului de sticlărie Mediaş în vazele frumos lucrate, cu gust, In serviciile de apă, vin şi lichior, In paharele şi multele articole de menaj fin produse la „Vitrometan “ Mediaş sunt exprimate calităţile u­­nor adevăraţi artişti. Acest fapt a determinat pe tot mai mulţi bene­ficiari externi să solicite astfel de articole, măiestrit lucrate de către sticlarii medieşeni. Pentru a afla preocupările acestui colectiv de muncă în ce priveşte realizarea sarcinilor de export, mă­surile luate, ne-am adresat tovară­şului inginer Emilian Bărbat, directo­rul general al Combinatului de sti­clărie, RED. Desigur, nu cu intenţia de a face un istoric al exportului, dar despre evoluţia acestuia la­­Vitrometan" consider că ar fi ni­merit să ne spuneţi cîteva cu­vinte. E. B. In primii ani, ca în orice în­ceput, exportul, s-a făcut în puţine ţări şi fireşte şi valorile acestuia au fost destul de mici. Cu timpul însă, cerinţele fiind tot mai mari, a tre­buit să luăm măsuri de extindere a producţiei pentru a face faţă solici­tărilor pe piaţa externă. S-a ajuns astfel ca relaţiile comerciale cu ţă­rile interesate să fie extinse de la an la an. In prezent livrăm articole de sticlărie în peste 15 tari. Cu mul­te firme din aceste ţări cum sunt, de pildă, ,Toscany" din S.U.A., fir­ma „Roth" din Anglia, „Arcadia" din S.U.A. şi altele întreţinem relaţii co­merciale de peste 15 ani. De menţionat este şi faptul că ar­ticolele noastre de sticlărie sunt ex­portate în ţări foarte dezvoltate din (Continuare în pag. a IlI-a) Convorbire consemnată de E. SANDU m • Cartea: PERPESSICIUS — MEMORIAL DE ZIARISTICĂ • Cititorii sesizează • Rubrica de informaţii: « AZI... AZI...■ mm Pag. a II-a »mm mmm • SUB ZODIA TOAM-­­ NEI S-AU „TOPIT“ | FURAJELE­­ Pag. a IlI-a jjI■ ® ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ \ Pag. aIV-a ! ss Noul local al Liceului „Octa­­vian Goga“ din Sibiu, dat în folosinţă la începerea noului an şcolar, este înzestrat cu labora­toare bine utilate, dotate cu o aparatură didactică modernă de care răspund laborantele Maria Filoti şi Amalia Voicu oi­rivet De loc legendă«*« A intrat In birou. A salutat. Puţin ceremonios, parcă reamintind de stilul unui vetust bonton. Şi-a spus numele. Ne-a mărturisit că are o pro­blemă. A expus-o lapidar, ne-a prezentat tăcut nişte hârtii. L-am ascultat atent. Apoi s-a ridicat zâmbitor, şi-a aranjat hîrtiile. Terminase povestea vieţii sale, o viaţă exemplară sub multe aspecte. A încheiat cu aceste cuvinte: „Am făcut foam­e cindva. Să ştiţi că de foame nu moare omul. De ruşine, da“. S-a îndreptat spre uşă salutînd la fel de ceremo­nios. Apoi şi-a reamintit ceva. „Am cumpărat „România liberă“ de ieri. Trei exem­plare am luat. Se vorbeşte despre un coleg al dvs. căruia i s-a oferit o mare sumă de bani pentru a nu scrie ceva. Voi împărţi ziarele, prietenilor. Voi spune şi altora. Frumoasă treabă. Nici nu ştiţi cât de bine mi-a făcut lectura acelui articol. Uite oa­menii!" Bătrînelul a ieşit. A închis uşa grijuliu, ca pe o casetă firavă. O clipă i-am mai bănuit pe coridor, puţin ticsiţi, paşii... O altă clipă mi-au stăruit in memorie cuvintele bătrînului cărunt, puţin încovoiat. „De foame nu mor oamenii, mor de ruşine. De cîte ori mi s-a cerut să mă vind... N-am făcut-o niciodată. Cole­gul dumneavoastră ne-a dat şi el o pildă... Vedeţi, eu văd lucrurile şi faptele ca pe o înlănţuire, ca pe o naştere una dintr-alta, ca pe o ştafetă. Gene­raţia mea a trăit multe drame. A rezistat. A dumitale, tinere, e cea care are în coloană oameni ca acel con­frate de care pomeneam, care nu va muri nicicînd de ruşine ... Voi spune şi altora povestea asta“. Apoi, l-am uitat pe bătrînelul acela. ... Dar nu-mi iese din minte înflăcărarea cu care vorbea de convingeri, de oameni integri, de oameni adevăraţi, de cei care nu se vînd niciodată. De cei care nu pot muri de ruşine. Aceştia sînt oamenii. Dar, tot atunci, mi-am reamintit alt soi de îm­prejurări. Altfel de protagonişti. Fără vrere parcă mi-a trecut prin memorie legenda cu cei treizeci de arginţi. Şi legenda biblică cu blidul de linte... Oare nu aşa mor oamenii? " V. DOREA „ASTI PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNU­LVA! ORGAN AI] COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III nr. 822 Miercuri, 14 octombrie 1970 4 pagini 30 bani ■•sm *s SOSIREA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NUM CEAUŞESCU, LA NEW WIJRK NEW YORK 13 (Agerpres). — De la trimişii speciali: Pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a sosit marţi la amiază la New York pentru a par­ticipa la lucrările sesiunii jubiliare a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Împreună cu preşedintele Nicolae Ceauşescu au sosit tovarăşii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, şi Cornelia Mănescu, ministrul afa­cerilor externe. Avionul prezidenţial a aterizat pe aeroportul internaţional „J. F. Ken­nedy" la ora 12 (ora locală). Cere­monia întîmpinării a avut loc în­ faţa salonului oficial, unde erau ar­borate drapelul de stat al României şi steagul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Erau prezenţi şefi de delegaţii ale ţărilor membre ale Naţiunilor Unite, reprezentanţi permanenţi acreditaţi la O.N.U., precum şi diplomaţi care iau parte la lucrările sesiunii Adunării Generale. Potrivit protocolului O.N.U. rezer­vat şefilor de stat care sosesc la Naţiunile Unite, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost salutat pe aeroport, în numele secretarului general U Thant, de şeful ceremonialului, Si­­non Korle, iar în numele primarului New Yorkului, John Lindsay, de re­prezentantul acestuia John Palmer. Au fost de faţă membrii delegaţiei române la sesiunea ordinară O.N.U., Nicolae Ecobescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Maria Groza, vicepreşedintă a Marii Adu­nări Naţionale, ambasadorul Costin Murgescu, Gheorghe Diaconescu, re­prezentantul permanent al României la Naţiunile Unite şi Corneliu Bog­dan, ambasadorul ţării noastre la Washington. Ziarişti americani, corespondenţi străini, reporteri ai principalelor posturi de radio, televiziune şi cine­matografie au consemnat momentul sosirii la New York a şefului statu­lui român. Răspunzînd solicitărilor reprezen­tanţilor presei, preşedintele Nicolae Ceauşescu a făcut o scurtă decla­raţie. Am venit în Statele Unite ale A­­mericii — a spus preşedintele Ni­colae Ceauşescu — pentru a parti­cipa la sesiunea jubiliară a Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite. Apreciem că Organizaţiei Naţiunilor Unite îi revine un rol de seamă în asigura­rea unei lumi de cooperare şi de pace.­­Vin pentru prima oară în Statele Unite şi aş dori să adresez poporului american un salut călduros. Cu prilejul participării la reuniu­nea jubiliară, sper să am posibilita­tea de a vizita unele centre ale Sta­telor Unite ale Americii şi să am o întîlnire cu preşedintele S.U.A., dom­nul Nixon. In încheiere, preşedintele Nicolae Ceauşescu a mulţumit reprezentantu­lui municipalităţii New Yorkului,­ şefului protocolului O.N.U., tuturor celor prezenţi, pentru primirea fă­cută. Un grup de copii ai diplomaţilor români au oferit buchete de flori to­­­varăşului Nicolae Ceauşescu şi so­ţiei sale, Elena Ceauşescu. Coloana maşinilor oficiale s-a în­dreptat apoi spre sediul misiunii ro­­­mâne la Naţiunile Unite, reşedinţa preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu şi a sofiei sale, pe timpul şederii la New York. Marţi după-amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu va avea întreve­deri cu preşedintele celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., Edward Hambro, şi cu secre­tarul general al O.N.U., U Thiant. Despre aceste întrevederi vom re­lata în ziarul de mîine. File de reportaj Oameni şi maşini "Trăim o, epocă prin definiţie mo­numentală. Pe cit pare de ugor, pe otita e de greu de a creiona o vi­­­ziţie de ansamblu a ceea ce a în­făptuit de-a lungul anilor acest, po­por,­­ de a reda proporţiile realităţii. „Cu cit priveşti mai Înapoi în timp, cu căii poţi să zăreşti mai departe în perspectiva lui", spune un vechi adagiu. Dorinţa fiecărui ins de a scruta viitorul comparîndu-l cu­­ trecutul Îşi găseşte concre­tizarea In edificiile ridicate, in me­tamorfozele vieţii noastre diurne. Este tocmai ceea ce mi s-a cris­talizat de-a lungul vizitei Întreprinse la Fabrica de ciorapi „7 Noiembrie" Sibiu. Performanţele de care se bucu­ră harnicul colectiv de salariaţi al acestei fabrici au fost obţinute cu destule eforturi. Aici, acum la Înce­putul deceniului al optulea, oameni cu părul cărunt. Împreună cu tineri, s-au unit într-un uriaş efort pentru ca năzuinţa lor comună de mai bine să-şi găsească cit mai grabnic Împli­nirea. .. .Atelierul Cotlon, cel mai vechi atelier din fabrică a constituit nu­cleul dezvoltării procesului de pro­ducţie. $1 ca un pilon solid, un ade­vărat punct de reazăm ce l-a con­stituit pentru Întreprindere, astăzi bătrinele maşini de tricotat rectiliniu­­,şi eiută simfonia In tonalităţi grave, sub directa supraveghere a celor care tot de aproape trei decenii au făcut corp comun — oamenii. A alege pe câţiva dintre ei, a-i pune într-o anumită ordine, e lucru foarte dificil. Gh. Antonovici, Frieda Schos­­sal, Fernengel Waldemar sau Du­mitru Froman, şeful atelierului, sunt la fei de harnici, conştiincioşi şi pri­cepuţi, precum şi la fei de vechi in meserie ca şi ceilalţi colegi de-ai lor. Aici, în această secţie, dată fiind complexitatea maşinilor, deser­virea reclamă numai forţă de muncă de Înaltă calificare. Intervenţiile prompte pentru întreţinerea organe­lor producătoare de ochiuri ale ma­şinii fac ca cei mai buni specialişti din fabrică să se afle în acest ate­lier. Este suficient să amintim că un singur muncitor deserveşte între 24 şi 28 de fonturi (n.n. — capete de lucru) ale unei maşini, care are nici mai mult nici mai puţin de 15 000 ace, necesare la tricot­area a 28 cio­rapi cu dungă, din fire sintetice, pentru femei. Părăsind onorabila secţie cu simţul respectului pentru cei care alifia şi atiţia ani au desfăşurat o continuă activitate productivă, facem cunoştinţă — la secţia circulare cu 2 cilindri cu o altă atmosferă. Am putea spune că In „secţia circulare" — cum o numesc pe scurt tricolorii sibieni, experienţa celor vechi s-a contopit intru totul cu elanul tineresc, voioşia şi hărnicia noilor muncitori, proaspeţi absolvenţi ai şcolilor pro­fesionale. Aflăm că aici, doar 30 la sută dintre muncitoare sunt mai vechi în meserie, iar dintre munci­tori 70 la sută. Tot ei sunt oamenii de bază ai compartimentului, nu pen­tru că reprezintă o majoritate, ci pentru că prin calitatea muncii ce o desfăşoară s-au impus, constituie exemple vii, demne de urmat pentru toţi tinerii. Este o secţie de tranziţie de la vechi la nou. Este sectorul care-l pregăteşte pe vizitator, care ii oferă posibilitatea cunoaşterii trep­tate a ascensiunii, a dezvoltării ade­vărate, a creaţiei noului din fabrică. Căci in ea, în afară de ambianţa cu adevărat familiară, propice unei munci eficiente, utilajele noi stau a­­lături de cele cu un stagiu mai lung de serviciu. Şi parcă nevrind să se facă de ruşine, acestea din urmă merg in continuu, fără răgaz, finind pasul cu cele de tricotat ciorapi cu­ 2 cilindri, denumite „Universal“ 2 C.J.L., sau cu maşinile „Carpaţi“, de producţie indigenă. La gama sed­i­­mentală atil de variată produsă in cadrul, secţiei: ciorapi pentru copii, ciorapi pentru femei şi pentru băr­baţi, o mare contribuţie şi-au adus-o muncitorii Elena Tatu, Tudoriţa Olteanu, Elena Stolz, Ana Cimpean, Maria Luca, Ana Dan­­cea, Ioan Pascu­ele. Şi aici, ca de altfel în toate compartimentele în­treprinderii, se desfăşoară o activi­tate rodnică. Maşinile Uniplet 12 Db, de pildă, simple In aparenţă dar complex înzestrate In interior, bru­tale în exactitatea lor, necesită şi ele muncitori de Înaltă calificare pentru a funcţiona ireproşabil, Dar nu numai atît. Calitatea produselor executate aici a făcut ca ele să fie solicitate în tot mai mare proporţie pe piaţa internaţională. Numai ast­fel se explică de ce o pondere de 67 la sută din exportul fabricii este de­ţinută de această secţie. R.F. a Ger­maniei, Franţa, Austria, Israel şi Li­bia sunt ţări in care marca fabricii a doblndit prestigiu. Şi pentru că mun­citorii fabricii ţin la acest prestigiu, ei au realizat peste plan in cele 9 luni din acest an, 8­200 perechi cio­rapi bumbac, 4100 perechi ciorapi supraelastici, 890 bucăţi tricotaje pentru copii, 410 perechi ciorapi sin­tetici eten g. BARBU rsjmrfjmrsA r~s V. IS *s D I­ I *s i • Comitetul jude­ţean al femeilor, în colaborare cu Consi­liul judeţean al sin­dicatelor au organi­zat la căminul de fe­te din Tălmaciu pen­tru tinerele muncitoa­re de la „Firul roşu" expunerea „Dezvolta­rea personalităţii fe­meii*. A expus Silvia Cacoveanu, membră a Biroului Consiliului judeţean al sindicate­lor. • Recent, la Casa de cultură din Me­diaş, Comitetul muni­cipal al femeilor a organizat un simpo­zion pe tema „Unde duce abuzul de me­dicamente". • Comitetul muni­cipal Mediaş al fe­meilor şi comisiile de femei se preocupă în prezent de confecţio­narea a 500 bucăţi scutece şi articole de îmbrăcăminte pentru copiii de­­ la Spitalul nr. 1 din această lo­calitate.­ Din activitatea comisiilor şi comitetelor de femei * ■sr* (continuare in pag. a 11­­-a) Circulaţia rutieră între exigenţe şi consecinţele nerespectării legii Circulaţia rutieră a constituit an­ele an o preocupare majoră a tuturor factorilor chemaţi să asigure desfă­şurării acesteia cu maximă fluidi­tate şi o securitate deplină. Pe a­­ceastă linie se înscriu perfecţionarea continuă a cadrului legislativ, îmbu­nătăţirea sistematizării şi semnaliză­rii rutiere, modernizarea mijloacelor tehnice de control, supravegherea şi dirijarea ca şi perfecţionarea consi­derabilă a pregătirii cadrelor de spe­cialitate. Dacă la scară naţională primele re­zultate ale acestor măsuri sunt îm­bucurătoare, ele materializîndu-se în­­tr-o scădere cu 10 la sută, a numă­rului total de accidente înregistrate în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu 1969, în judeţul Sibiu constatăm o situaţie paradoxal nesa­tisfăcătoare. Analiza principalilor indicatori ai accidentelor de­ circulaţie produse în judeţul Sibiu în primele nouă luni ale acestui an nu este de loc îm­bucurătoare. Astfel, dacă în aceeaşi perioadă a anului trecut au avut loc 93 de accidente grave ale căror con­secinţe , au fost 37 persoane decedate, ,70 rănite­­ grav şi pagube materiale în valoare de 318 714 lei, în anul a­­cesta, pînă la 1 octombrie, s-au în­registrat 91 accidente grave, cu 38 persoane decedate, 73 rănite grav şi o valoare a pagubelor materiale de 485 977 lei. Rezultă o scădere minimă a numă­rului total de accidente grave, în timp ce consecinţele acestora în vic­time omeneşti şi pagube materiale au cunoscut o creştere ce subliniază caracterul violent al accidentelor ca­re au avut loc. Evoluţia lunară a ac­cidentelor ne indică o creştere consi­derabilă a numărului şi consecinţe­lor­­acestora în lunile iulie, august şi septembrie, cînd s-au produs 56 la sută din accidentele grave, 52,6 la su­tă din cazurile de deces, 60 la sută din cazurile de rănire gravă şi 53,4 la sută din pagubele materiale mai sus citate. O astfel de situaţie, evident nega­tivă, ne obligă a face unele reflecţii şî constatări cu privire la cauzele care au generat-o. Pe întinsa reţea de căi rutiere din ■judeţul nostru de circa 1 460 km, pul­sează zilnic o intensă circulaţie, în general greoaie, ca urmare a varietă­ţii participanţilor: peste 4 700 auto­turisme, mai mult de 1 800 autoca­mioane, peste 1 700 autospeciale, a­­proape 2 000 de tractoare, 4 306 mo­tociclete şi 4 028 motorete, alcătuind parcul de autovehicule propriu al ju­deţului Sibiu la care se adaugă cir­ca 8 000 autovehicule aparţinînd altor judeţe ce tranzitează, în 24 de ore căile noastre rutiere. Fluiditatea şi siguranţa circulaţiei este­ afectată su­plimentar de cele 8 bariere de cale ferată, ce intersectează şoselele na­ţionale, de zecile de mii de biciclete, care şi căruţe, ca şi de numeroşi pietoni, fără să mai­ vorbim de ani­malele mari care în anumite ore, di­mineaţa şi seara, îngreunează circu­laţia, reducîndu-i fluxul şi mărind gradul de periculozitate. Cunoscînd specificul şi complexitatea circulaţiei rutiere din judeţul nostru şi reţinînd bilanţul negativ al acci­dentelor din primele nouă luni ale acestui an, ajungem invariabil la con­cluzia că cea mai importantă şi hotă­­rîtoare condiţie de care depinde, a­­tît în prezent, cît şi în viitor, sigu­ranţa şi fluiditatea circulaţiei rutiere o constituie „DISCIPLINA PARTICI­PANŢILOR", respectarea legislaţiei rutiere­ în litera şi spiritul ei de că­tre toţi cei ce iau parte la circulaţia pe drumurile publice. Referindu-ne la această condiţie si­ne qua non, putem sublinia cu argu­mente convingătoare că în judeţul nostru, deşi s-au făcut unele progre­se, mai sunt încă multe de întreprins, există mult loc de mai bine privind disciplina marii majorităţi a­ partici­panţilor la traficul rutier. Numai în perioada 15 iunie — 1 octombrie, pen­tru grave încălcări ale regulilor de circulaţie, 291 conducători auto au trebuit să suporte — pe lingă amen­da contravenţională — şi măsura re­■***■■ 1 ...................---------­ Locotenent-colonel BUJOR URECHE adjunct al șefului 1» ftf. J. Sibiu

Next