Tribuna Sibiului, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 890-914)
1971-01-26 / nr. 909
y ■ ~M- ■ La Uzina „Emailul roşu“ Mediaş * ____ _ MASURI hutam-TOARE ('TATI!N ASIGURAREA CONDIŢIILOR ÎNDEPLINIRII PLANULUI DE EXPORT Cucerind un binemeritat prestigiu pe piaţa internaţională, uzina „E- mailul roşu“ din Mediaş şi-a sporit şi în acest an planul de producţie destinat exportului. Creşterea valorică de 2,2 ori şi a planului fizic de 2,5 ori faţă de planul anului 1970 este semnificativă. De altfel, din totalul numărului de produse ce se vor realiza în acest an, 21,7 la sută vor fi mesagerele hărniciei colectivului medieşan peste graniţele ţării, în R. F. a Germaniei, Liban, Libia, Israel, Italia, Franţa, Iordania, Olanda, U.R.S.S., Australia, S.U.A. şi altele. Se vor exporta vase emailate, care deţin ponderea în totalul mărfurilor destinate livrărilor externe, vehicule şi jucării pentru copii, cărucioare pentru copii etc. Pornind de la aceste considerente am întreprins la uzina medieşană .Emailul roşu“ o scurtă investigaţie pentru a cunoaşte preocupările comitetului de direcţie în scopul asigurării condiţiilor realizării planului de export De la directorul uzinei, ing. Constantin Tatomir am aflat că, din punctul de vedere al planului de export, trimestrul I este acoperit cu contracte în proporţie de 101,8 la sută, iar întregul an în proporţie de 66 la sută. O situaţie bună, am putea spune, sub rezerva însă că va trebui să se urgenteze perfectarea contractelor pentru planul întregului an, mai ales că există solicitări. Printre măsurile de ordin organizatoric luate în scopul asigurării unei producţii superioare din punct de vedere calitativ amintim faptul că s-a trecut la organizarea producţiei pe linii de fabricaţii distincte în special la emailare şi totodată se urmăreşte o specializare a oamenilor care efectuează produse cu decor. Deoarece solicitările au început sâ.4tpic, mai mari It, sortimentele cu decoruri s-a pus problema sporirii productivităţii muncii la aceste operaţii, care se efectuau pînă de curînd manual. Rezolvarea a venit din partea emailatorului Iosif Leombacher, a matriţerului Martin Siterli şi a maistrului sculer Gligor Mustocea, care au conceput, proiectat şi executat două maşini pentru aplicat decor. Acum, în uzină se studiază îmbunătăţirea performanţelor acestora. Sigur că, în privinţa îmbunătăţirii calităţii produselor, măsurile luate şi cele ce se vor lua în continuare vor avea drept rezultat o sporire a eficienţei activităţii uzinei, o reflectare pozitivă în indicatorii financiari. In curînd va începe un curs special de calificare cu cadrele din întreprindere cît şi din afară pentru pregătirea de emailatori. Cursul va dura 6 luni. In acelaşi timp, activitatea laboratorului este îndreptată spre îmbunătăţirea unor reţele de email. In (Continuare In pag. a Il-a) CORNELIU DAN Uzina „Independenţa“ Sibiu. Utilaje grele pentru marile turnătoriiFoto: HORST BUCHFELNER Chemate să analizeze modul cum au fost îndeplinite sarcinile de producţie ale anului trecent şi să dezbată problemele privitoare la realizarea indicatorilor planificaţi pentru acest an în toate sectoarele de activitate, adunările generale ale cooperatorilor polarizează atenţia tuturor oamenilor muncii din agricultură. VELT: Lucrările adunării generale a cooperatorilor s-au desfăşurat într-o atmosferă de înaltă responsabilitate faţă de realizarea producţiei agricole. Deşi rezultatele obţinute în activitatea desfăşurată în 1970 nu au fost satisfăcătoare, adunarea generală a scos în evidenţă faptul că şi la Velţ există condiţii pentru ca în acest an sarcinile de producţie să fie realizate. Participanţii la dezbateri, printre care Roman Vlaicu, Izdrailă Bajnai, inginerul Petru Frank, directorul S.M.A. Bazna Şi alţii, au reliefat hotărirea oamenilor locului de a-şi intensifica eforturile în 1971 pentru a obţine producţii cît mai bune în toate sectoarele de activitate. In încheierea lucrărilor, tovarăşul Vasile Bărbuleţ, secretar al Comitetului judeţean de partid, a subliniat importanţa aplicării noilor măsuri de organizare şi retribuire a muncii pentru sporirea producţiei agricole, punînd un accent deosebit pe necesitatea întăririi spiritului dedicciplor.î in. iînduî- -c-cop^sa-tmii len,Vorbitorul a indicat, consiliului de conducere, tuturor cooperatorilor să ia măsuri operative şi eficiente pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producţie din acest an, mai ales în sectorul creşterii şi îmgrăşării tineretului taurin, precumşi pentrucrearea bazei materiale a producţiei anului viitor. RĂVĂŞEL: Adunarea generală a dezbătut cu simţ de răspundere problemele referitoare la modul de realizare a producţiei în 1970 şi aspectele ridicate de îndeplinirea sarcinilor pe acest an. în încheierea lucrărilor adunării generale, tovarăşul Mihail Tiller, membru al Biroului Comitetului judeţean de partid, directorul Direcţiei agricole judeţene, a scos în evidenţă necesitatea participării tuturor cooperatorilor şi mecanizatorilor la efectuarea la timp a lucrărilor agricole, pentru realizarea unor producţii cît mai bune. APOLDU DE SUS: Dezbătînd sarcinile de producţie pe anul în curs, adunarea generală a cooperatorilor din Apoldu de Sus a aprobat indicatorii planificaţi. In vederea realizării producţiilor stabilite, adunarea generală a cerut consiliului de conducere să întreprindă cele mai eficiente măsuri. Răspunzând cherpîrii I’ mii':»'. *««»»«Operatorii din Roşia, adunarea generală a cooperatorilor din Apoldu de Sus s-a angajat să dea importante cantităţi de produse agroalimentare peste plan. MEDIAŞ: Adunarea generală a cooperatorilor a dezbătut cu simţ de răspundere problemele de producţie, subliniind necesitatea intensificării eforturilor pentru realizarea unor producţii cit mai ridicate. Participanţii la dezbateri, printre care cooperatorii Vasile Cioca, Ana Mărginean, Leontina Popa şi alţii, au scos în evidenţă realizările economice ale sectoarelor în care lucrează, dar au arătat cu curaj şi unele lipsuri care au grevat asupra modului de îndeplinire a sarcinilor, de producţie în anul trecut. A fost scoasă în evidenţă necesitatea îmbunătăţirii activităţii în sectorul creşterii animalelor şi în legumicultura, ramuri cu pondere însemnată în economia unităţii. Cooperatorii din Mediaş s-au angajat să-şi sporească aportul lor la formarea fondului de stat şi să obţină importante producţii agricole peste indicatorii planificaţi. ŞAROŞU PE TÎRNAVE: Şi aici adunarea generală a cooperatorilor a hotărît adoptarea acordului global ca formă de retribuire a muncii. Totodată, a fost aprobat planul de măsuri menite să contribuie la realizarea în bune condiţiuni a indicatorilor de plan pe acest an. GH. VALEANU P. BUD ! ÎN DEZBATEREA ADUNĂRILOR GENERALE ALE COOPERATORILOR producţiilor acestui an Realizarea AVRIGUL - O COMUNĂ ÎN PLINĂ URBANIZARE Venind ce trenul si coborind în frumoasa gară din vecinătatea parcului, sau venind dinspre Sibiu cu maşina, pe şoseaua şerpuind peste prelungirea montană împădurită, Hala Bradului, ce desparte Ţara Făgăraşului de meleagurile istorice ale Sibiului, Avrigul ţi se dezvăluie în două ipostaze: una — dominată de vîrfurile înzăpezite ale munţilor, Străjuind parcă mişcarea longitudinală şî domoală a Oltului şi tutelînd autoritar dealurile „ardeleneşti" din faţă... cealaltă — conferind dimensiune comunei în sine — încă de la podul care-i semnează Oltului paşaportul pentru Oltenia — şi proiectînd pe un cer albastru statura unei cetăţi în aparenţă egală ca înălţime cu munţii... Am ales prima ipostază, aceea care aşează just Avrigul în cadrul natural. Am căutat însă mai ales dimensiunea interioară a Avrigului, cu frumoasele palate brukenthaliene, construite aici nu dintr-un capriciu de feudal ultrarafinat, ci printr-o justă alegere. Clădirile preventoriului, a liceului, cu statura lor urbană, închid în semicerc intrarea în imensul dar nebănuitul parc natural, împrejmuit cu zid trainic, din beton şi cărămidă. Oricum, Avrigul trebuie început din acest parc... Atunci, treptat, îl poţi descoperi în secvenţe surprinzătoare. Fără îndoială, cea de-a doua treapta interioară a acestei vechi aşezări este dimensiunea lui Gheorghe Lazăr, întemeietorul şcolii moderne româneşti s-a născut în căsuţa aceea albastră construită cu faţa spre piscul dealului Cîndva, acum două sute de ani, geamurile acestei case oglindeau munţii, piscurile înzăpezite ale Carpaţilor... Dar Avrigul nu este numai locul amintirilor decupate orgolios din trecutul naţional — ci şi al prezentului, cu tot ce reprezintă epoca nouă, socialistă. O altă treaptă a comunei — nouă şi plină de realizări adaugă personalităţii Avrigului pecetea caracteristică a contemporaneităţii. Şi, pentru că este rodul muncii acestui înflăcărat prezent socialist, fără aura de legendă şi de mit care învăluie acei „tempi passati” pentru că este vorba de munca noastră, de realizările noastre, se cuvine să Ie descriem simplu, fără efuziuni lirice — ca-ntr-un inventar demudat de conţinutul afectiv, dar trepidînd de freamătul viu al muncii deceniilor şapte şi acum opt ale celui de-al XX- lea veac. Plasat în inima civică a comunei, bustul cărturarului a fost încadrat de moderna clădire a poştei şi de complexul comercial de tip urban. Statuia, lui Gheorghe Lazăr înconjurată de clădiri şi acoperită de cupola albastră a cerului dobîndeşte o înaltă dimensiune pe verticală — simbol al realizărilor unei ere la care fiul acestui pămînt va fi visat atunci cînd a întemeiat la începutul veacului al XIX-lea şcoala de inginerie românească... *„ Dar comuna Avrig, in accepţia teritorial-administrativă a cuvântului nu este numai localitatea de reşedinţă a consiliului popular comunal. Ea cuprinde şi satele Bradu, Săcădate, Glîmboaca, Mîrşa — avînd o populaţie de 9 200 locuitori. O parte dintre aceşti oameni lucrează în agricultură, dar într-un procent destul de ridicat sunt angajaţi la cele două întreprinderi industriale de pe raza comunei: Fabrica de sticlă.. Avrig şi Uzina mecanică (Continuare în pag. a II-a) VIOREL CUCU BIBLOTECA„ASTRA"| SIBIU ORGAN All COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV nr. 909, I Marţi, 26 ianuarie 1971 ! 4 pagini 30 bani Noutăţi la „Timpuri noi“ Cooperaţia meşteşugărească sibiană se află în permanent dialog cu... dorinţele mărturisite ale sutelor şi miilor de clienţi. Pentru a veni în întîmpinarea solicitărilor, creatorii şi lucrătorii pregătesc mereu alte şi alte surprize. Notăm: • Pentru dezvoltarea unităţii de tricotaje din cadrul complexului meşteşugăresc (str. Garoafei 4), creatorii din cooperativă au pregătit 15 modele noi de pulovere şi jachete pentru copii, veste pentru bărbaţi şi eşarfe pentru femei. Modelele se află în studiu înaintat de omologare, şi noutăţile vor fi curînd în comerţ. Acest sector al cooperativei va fi dotat cu încă 8 maşini de tricotat nr. 8 şi 10 de tip .Diamant, ceea ce va spori considerabil posibilităţile de a satisface cerinţele publicului larg. • Aceeaşi cooperativă, la secţia sa de marochinărie a pregătit 4 modele noi de poşete de • La Cisnfidioara, cooperativa .Timpuri noi" a deschis un centru de tricotaje — cu muncă exclusiv la domiciliu — deservită de 14 lucrătoare. • Au fost prezentate recent la UCECOM mai multe prototipuri de momeli pentru... peşti şi pescuit (peştişor, cărăbuşi, broscuţă, greier) din material plastic. Se pare că articolele se bucură şi de aprecierile unor clienţi de peste hotare. Cînd se caută... damă care - această oră giile tuturor a văzut, cel puţin pînă la — au întrunit sufracelor care le-au Hora Unirii în piaţa G Martie Sibiu Cronică Prin decret al Consiliului de Stat tovarăşul Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri a fost numit şi în funcţia de ministru al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor. Tovarăşul Angelo Miculescu a fost numit în funcţia de ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. în acelaşi minister, tovarăşul Florin Ioan Iorgulescu a fost numit în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Apelor, iar tovarăşul Ion Moldovan în funcţia de şef al Departamentului Industriei Alimentare. Ministrul secretar de stat, preşedintele Consiliului Național al Apelor şi şeful Departamentului Industriei Alimentare sunt membri ai Consiliului de Miniştri. /-"■...........■■■■!■■■................■ !—V In pag. a 3-a Cincinalul unor mari si semnificative izbînzi IN DOMENIUL ENERGIEI ELECTRICE ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAt In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au participat ca invitaţi tovarăşul Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri, conducători ai altor organe centrale de stat şi preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. Din împuternicirea Consiliului de Miniştri, tovarăşul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistența mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 noiembrie 1970, precum și proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarăşul Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Nationale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Nationale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. „După cum este cunoscut — a spus preşedintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relaţiilor bune dintre România şi Polonia, al faptului că între ţările noastre există vechi legături de prietenie şi colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decât să consemneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre România şi Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria oglindeşte relaţiile de bună vecinătate şi de colaborare îndelungată dintre ţările noastre. Această colaborare şi prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică; ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugului stăpînirii străine, pentru independenţă naţională şi socială, în anii construcţiei socialiste prietenia şi colaborarea dintre România şi Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă şi putem spune că relaţiile de astăzi sunt deosebit de cordiale şi amicale. Ele se bazează pe dorinţa comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre şi dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părţi a lumii într-o zonă a păcii şi colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cît şi cel cu Bulgaria, sînt rezultatul politicii consecvente a partidului şi guvernului României socialiste de dezvoltare a relaţiilor de colaborare şi cooperare cu toate statele socialiste; noi vedem în întărirea colaborării şi cooperării multilaterale cu toate ţările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, a întăririi economice şi ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei naţiuni socialiste şi, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat aşează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relaţiile dintre România, pe de o parte şi Polonia şi Bulgaria pe de altă parte, avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securităţii în Europa, la dezvoltarea colaborării şi prieteniei intre toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate şi să ratifice aceste tratate". Consiliul de Stat a adoptat în unanimitate decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, precum şi decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. în continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiectelor respective, următoarele decrete: decretul privind autorizarea şi funcţionarea în Republica Socialistă România a reprezentantelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economice străine; decretul privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, decretul pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, precum şi decretul pentru modificarea Legii nr. 16/1968 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Băncii Române de Comerţ Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauţilor, reîntoarcerea astronauţilor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul extraatmosferic, precum şi Acordul comercial dintre Republica Socialistă România şi Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate şi avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naţionale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. Răspunsul guvernului român la Aide memoireul guvernului finlandez După cum s-a anunţat, la sfîrşitul lunii noiembrie 1970, guvernul Finlandei a dat publicităţii im Aidememoire care sugerează iniţierea unor consultări cu privire la organizarea conferinţei de securitate cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei, in vederea trecerii la schimburi de vederi în această chestiune în cadrul unor reuniuni multilaterale la Helsinki. Documentul a fost adus la cunoştinţa guvernului român pe cale diplomatică. La 31 decembrie 1970, guvernul Republicii Socialiste România a dat guvernului Finlandei răspunsul verbal de principiu la problemele prezentate in Aide-memoire-ul finlandez. La 25 ianuarie 1971, Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București, a fost primit la Ministerul Afacerilor Externe și i s-a remis răspunsul scris al guvernului Republicii Socialiste România la Aide-memoire-ul guvernului Finlandei. După ce se subliniază că propunerile conţinute în documentul finlandez au fost examinate cu atenţie de guvernul român, în răspuns se arată: „România desfăşoară o intensă activitate pentru îmbunătăţirea pe toate planurile a relaţiilor de bună vecinătate între toate statele continentului european, pe baza principiilor unanim recunoscute ale suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc, a respectării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, corespunzător intereselor şi aspiraţiilor sale vitale. In concepţia (Continuare în pas a IV-a) Hora Unirii şi a înfrăţirii Există, în bunul obicei al poporului nostru, de a sărbători, cu cinstea cuvenită, marile evenimente istorice care au rămas întipărite, dincolo de fila de aur a istoriei, în inimile oamenilor, transmise astfel, cu tot clocotul participării, de la o generaţie la alta. Intre acestea, înfiorează cugetul — ca în faţa evenimentelor decisive — amintirea măreţului act al Unirii din 1859 a Moldovei cu Ţara Românească, act politic de o covîrşitoare importanţă istorică, prin care s-au pus bazele statului român modern. An de an, acest eveniment prilejuieşte emoţionante retrăiri ale clipelor şi entuziasmului Unirii, ciştigînd, in anii noştri, semnificaţii proaspete, deosebite, izvorite din sentimentul de mîndrie pentru măreţele realizări ale României socialiste. Sub semnul entuziasmului şi al bucuriei muncii comune, pline de roadele marilor realizări, populaţia sibiană a sărbătorit, duminică, printr-o mare afluenţă, evenimentul Unirii. Acordurile solemne şi îmbărbătătoare ale vestitei Hore au răsunat, în piaţa 6 Martie, ca un leit-motiv al solidarităţii conştiinţelor de astăzi cu trecutul glorios al poporului nostru. Ora 17. In faţa unei largi adunări sunt evocate momente cu adinei semnificaţii ale măreţului act istoric, de la 24 ianuarie 1859. A urmat apoi un recital coral, cuprinzînd cintece patriotice, închinate partidului şi patriei, cintece mobilizatoare tradiţionale, interpretate de corurile reunite, al Sindicatului învăţămînt, „Gh. Dima", al Liceului „Gh. Lazăr“, al Liceului pedagogic, al Liceului de muzică şi arte plastice şi grupul vocal al elevilor Şcolii de ofiţeri „Nicolae Bălcescu", în acompaniamentul fanfarei militare (dirijori: Ilie Micu şi Sandu Iorga). Entuziasmul sărbătoririi s-a revărsat, ca o îmbelşugare a trăirilor lăuntrice de optimism şi recunoştinţă, în masa bogată a participanţilor, în hore spontane ale solidarităţii, viu colorate, în primăvăratea dimineaţă de iarnă solară, prin costumaţii naţionale , româneşti, germane, maghiare. Simbolul actual al emoţionantei Hore s-a cristalizat în entuziasmul vieţii şi muncii in comun a românilor, germanilor, maghiarilor, făuritori comuni ai destinului României socialiste. Astfel incit, Hora Unirii a fost şi o adevărată horă a înfrăţirii. TITU POPESClfi