Tribuna Sibiului, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)
1971-04-08 / nr. 971
Joi, 8 aprilie 1971 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VA AV ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV nr. 9711 4 pagini 30 bani Economisirea resurselor materiale — deziderat al ridicării calitative a activităţii de producţie NORMAREA -pîrghie de micşorare a consumurilor Normarea consumurilor de materiale constituie unul din instrumentele principale de obţinere a unei eficienţe economice ridicate numai în cazul în care cantitatea limită stabilită prin normă a se consuma este respectată. Adesea însă, în practică, normele se folosesc doar ca „orientare“, producţia „înghiţind“ cantităţi care să oscileze în jurul celor stabilite. Desigur că, indiferent care sunt cauzele, în exclusivitate explicaţia fenomenului amintit o găsim în spiritul de exigenţă diminuat ce mai există pe alocuri. Ne gîndim la toate aspectele, începînd de la exigenţa cu care se întocmesc normele şi pînă la cea cu care sînt respectate în fapt. Acolo însă unde se manifestă responsabilitate, curba consumurilor de materiale cunoaşte serioase descreşteri materializate în importante economii. Demnă de relevat ni se pare metodologia de lucru pe care a adoptat-o în acest sens conducerea uzinei „Automecanica" din Mediaș, încă de la început, «înainte ca lotul nou de produse să intre în fabricaţie se face o ananză amănunţită a pieselor ce-l compun, urmărindu-se în permanenţă modificarea consumurilor specifice , în sensul micşorării lor faţă de celelalte produse similare realizate anterior. Astfel, fiecare produs este luat în parte analizîndu-se pe rînd, cu atenţie, toate reperele ce-1 formează. In felul acesta se stabileşte cantitatea de material strict necesară fiecărui produs. Bineînţeles că analizele au loc atît sub aspect constructiv cît şi tehnologic, îmbunătăţirile ce urmează a se aduce venind tocmai din asemenea direcţii. Motivarea tehnică a noului consum specific constă în însăşi tehnologia ce se stabileşte fiecărui reper în parte. Diferenţele de soluţii constituind tocmai economia de metal posibilă a se obţine. Ce înseamnă acest lucru? In primul rînd că se pune un accent deosebit pe perfecţionarea din punct de vedere calitativ a acţiunii de normare a consumurilor de materiale avîndu-se mereu în vedere faptul că reducerea acestora facilitează micşorarea cheltuielilor de producţie. Tot în această ordine de idei mai trebuie menţionat că numai astfel se reuşeşte ca în întregime normele să fie motivate tehnic renunţîndu-se la practica de a se elabora norme pe baze statistice care ar perpetua deficienţele ce au existat anterior. Considerăm că este suficient să arătăm dinamica reducerii consumului de metal la produsul autocisternă de transport carburanţi şi lubrifianţi. Dacă în 1966 pentru confecţionarea autocisternei se consumau 2 205 kg de metal, în 1967 consumul era , de 2160 kg, în 1968 de 1946, , în ’69 de 1870 kg, pentru ca în ’70 să se ajungă la aproape jumătate, 1 798 kg. Exemplul dat reflectă efortul continuu de perfecţionare, de economisire a metalului prin reducerea efectivă a greutăţii autocisternei. întărim preocupările colectivului medieşan cu un alt exemplu: prin reducerea consumului de metal cu 3,71 la sută, i în 1970 s-au economisit pe total uzină 166 tone metal. Asta înseamnă că se pot realiza în plus 30 de semiremorci izofrigorifice sau 70 autovidanjoare sau 122 furgoane pentru piine. Cu toate acestea, o analiză mai detaliată scoate la iveală unele neajunsuri care demonstrează că la „Automecanica“ nu sunt folosite întrutotul toate canalele generatoare de economii. După cum ne spunea ing. Cornel Sancu, şeful serviciului tehnolog şef, se fac simţite încă unele defecţiuni în mecanismul organizării activităţii ce se desfăşoară aici. „Nu avem organizată încă o magazie de deşeuri recuperabile. Acest lucru face ca materialele ce rămîn sub formă de deşeuri să fie folosite la realizarea altor produse fără a mai fi luate în evidenţă“. Producţia lansîndu-se în loturi destul de mari, nu se mai întocmesc bonuri de consum pentru fiecare reper deoarece necesită o evidență enormă, cu un volum de muncă la fel de mare. în acest fel, dintr-o dată, încă de la început se pierde controlul asupra consumului efectiv ce se realizează. Conștientă de acest lucru, conducerea uzinei a hotărit ca în atelierul de debitare să existe doi muncitori — citeu (Continuare în pag a IlI-a) V. BARBU Pentru utecistul Manole Micu, mai întii a fost pasiunea. Apoi, in decursul anilor a devenit unul din cei mai apreciaţi şlefuitori de sticlă din secţia sculptură a fabricii „Vitrometan“ Mediaş In prim-planul activităţilor agricole______ Plantatul cartofilor epoca SOCALITATEA I Organizarea bună a muncii în marea majoritate a unităţilor agricole, favorizatăde timpul prielnic lucrului în cîmp, a permis cooperatorilor, mecanizatorilor, specialiştilor să execute un impresionant volum de lucrări de sezon. Eforturile colective ale oamenilor s-au materializat în încheierea insăminţărilor culturilor din epoca I în marea majoritate a unităţilor. în prim-planul activităţilor agricole de sezon se situează în această perioadă plantatul cartofilor de toamnă, lucrare căreia i se acordă o deosebită importanţă, dată fiind însemnătatea culturii în economia agrară a judeţului nostru. Nouă cooperative agricole din zona văii Oltului cultivă anul acesta 957 ha cartofi de toamnă. Datorită condiţiilor de sol şi climă foarte favorabile acestei culturi, aceste uni raid anchetă, tăţi au posibilitatea să realizeze anual venituri substanţiale din valorificarea producţiei realizate. Cum se pregăteşte transformarea acestei posibilităţi in realitate? O întrebare la care răspund: 1. Brigadierul de cîmp Ilie Poşa, de la C.A.P. Porumbacu de Jos. Cooperatorii noştri au o oarecare experienţă în cultivarea cartofilor aşa că nici în acest an nu ne va fi greu să realizăm producţia medie planificată, de 13 600 kg/ha. Astăzi (N.R. 6 aprilie a.c.) sunt prezenţi aici, în hotarul „Grind" mai mult de 100 de cooperatori şi cooperatoare la plantatul cartofilor. întreaga suprafaţă de terenuri destinate culturii cartofilor de toamnă a fost fertilizată cu 20 tone îngrăşăminte naturale şi 150 kg azotoase la fiecare hectar. Material semincer avem, aşa că acum nu ne-a mai rămas decit să organizăm bine munca. Intr-adevăr, despre organizarea muncii la Porumbacu de Jos se pot spune numai lucruri bune: la silozurile de cartofi sunt 15 cooperatori care asigură alimentarea ritmică a brigăzilor cu „materie primă", acţiune în care sunt antrenate 14 atelaje şi remorca proprietate C.A.P. în cîmp, tractoristul Ion Zăgăriu execută discuitul terenului iar mecanizatorii Ion Nistor şi Gheorghe Murgan cu marcatoare-rozetă, pregătesc condiţiile pentru plantatul cartofilor, în urma acestora — cei mai mult de 100 de cooperatori și cooperatoare pun tuberculi în cuiburi. Totul este bine organizat, bine pus la punct Se asigură o densitate medie de cca 42 000 cuiburi la hectar, ceea ce, pentru soiul Ora constituie apropierea de optimum. Așa se explică, în bună parte, faptul că în primele două zile, de început de lucru, la Porumbacu de Jos au fost plantați cartofii de toamnă pe 23 din cele 100 ha planificate, brigadierii de cîmp Ilie Poşa și Nicolae Neamțu apreciind că actuala participare a cooperatorilor la muncă va permite încheierea lucrării în 6—7 zile, întrucît se poate realiza o viteză zilnică de lucru de 15 ha. 2. Gheorghe Popianoş, preşedintele C.A.P. Porumbacu de Sus. La noi timpul e mai rece faţă de Porumbacu de Jos, de aceea vom începe doar mîine plantatul cartofilor de toamnă. Astăzi pregătim condiţiile de teren: facem „urme", fertilizăm. Avem deja teren pregătit pe 30 ha şi mecanizatorii lucrează cu toate forţele în continuare la pregătirea patului germinativ. Vom planta toţi cartofii de toamnă cu îngrăşăminte naturale aplicate la cuib, în doză de 15 tone la fiecare hectar. Dar nu avem material semincer decit pentru 60 ha, diferenţa urmînd să o primim prin I.J.P.U.L. Vom merge cu o viteză zilnică de 8 ha, aşa că în 10—12 zile vom încheia lucrarea de plantare. Şi la Porumbacu de Sus se fac pregătiri intense pentru plantatul cartofilor de toamnă. în hotarul „Piriul cel adine", mecanizatorii și cooperatorii au împînzit terenul. Tractoristul Eduard Bayer lucrează cu marcatorul, iar Nicolae Croitoru şi Nicolae Mortoiu — la discuit. Alte 4 tractoare cu remorci — sunt mobilizate la aplicarea îngrășămintelor naturale, în terenul brigăzii condusă de Elena Guţu. Celălalt brigadier de cîmp, Nicolae Bunea, era prezent în (Continuare în pag a fil-B) GH. GRADINARU S* IIs RETROSPECTIVE REVOLUŢIONARE SIBILEi) (Secvenţe din cronica unor memorabile lupte trecute) ... In zilele memorabile de mai 1921, în capitala ţării s-au pus bazele Partidului Comunist Român. Salutat cu căldură şi pe meleagurile sibiene, evenimentul era o rezultantă a efortului depus de mişcarea revoluţionară din întreaga ţară, implicit de cea din judeţul Sibiu. ... De numele Sibiului se leagă organic un moment înălţător din istoria mişcării muncitoreşti revoluţionare din România. Aci, în zilele de 4—7 iunie 1922 s-au desfăşurat lucrările Congresului general al sindicatelor, congres în care mişcarea sindicală a fost declarată unificată şi centralizată. Atunci a fost ales Consiliul General al Uniunilor Sindicale din România. Acest congres, prin rezultatele sale, a semnificat momentul din care activitatea sindicatelor din întreaga ţară a evoluat pe un drum unitar, fapt care a determinat ca, în timp de numai un an numărul lor să se dubleze, ajungînd în primăvara lui 1923 la peste 70 000. ... Nu numai la Sibiu, dar şi în celelalte centre ale judeţului, mişcarea socialistă — comunistă s-a dezvoltat intens încă în primii ani ce au urmat creării P.C.R. „In oraşul Mediaş — citim cu mare interes într-un raport al autorităţilor la 9 septembrie 1922 — există un club socialist (este vorba de sediul organizaţiilor muncitoreşti din localitate — ren.) care numără 600 de membri activi“. ... In anii stabilizării relative a capitalismului, începînd chiar cu primele momente ce au urmat creării P.C.R., Sibiul a înregistrat o continuă luptă pentru contract colectiv, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale lucrătorilor din întreprinderile metalurgice,, mai GH. I. IONIŢA doctor în istorie ales de la „Schiel“ şi „Rieger“. Adeseori lupta lor a luat forma grevistă, comuniştii fiind aceia care i-au îndrumat spre folosirea celor mai combative forme de acţiune. O asemenea grevă s-a desfăşurat în cursul anului 1923, timp de zece săptămîni. „Deşi terminată cu rezultate parţiale — citim în recenta lucrare apărută „Din istoria luptelor greviste ale proletariatului din România", voi. IV, 1970, pag. 252 — greva din Sibiu, prin amploarea şi durata ei, prin hotărîrea de luptă manifestată de grevişti şi prin realizarea unui front comun cu grevele muncitorilor noetalurgişti din Tg. Mureş şi Braşov, constituie un eveniment de seamă al luptelor muncitoreşti din acest oraş şi al luptelor proletariatului din România desfăşurate în cursul anului 1923“. ... Cînd în 1925, din iniţiativa P.C.R. s-au pus bazele organizaţiei democratice a Blocului Muncitoresc Ţărănesc (B.M.T.), la constituire şi-au adus contribuţia şi reprezentanţi ai muncitorilor şi ţăranilor din judeţul Sibiu. In componenţa conducerii ,organizaţiei s-au aflat de altfel, de fiecare dată, şi reprezentanţi din Sibiu şi Mediaş. ... In cursul anului 1926 se constituie la Sibiu şi Mediaş comitete de ajutorare pe lingă sindicatele unitare, organizaţii de masă ale muncitorilor care intrau în acţiune colectînd ajutoare pentru grevişti ori de cite ori la „Rieger“ — Sibiu, „Vitrometan“ — Mediaş sau în alte fabrici ale judeţului muncitorii intrau în luptă. ... La 16 februarie 1929, la Mediaş s-au pus bazele unui larg comitet local de luptă pentru amnistie. ... In anii crizei economice (1929— 1933), cînd pretutindeni în ţară s-au declanşat ample bătălii de clasă, ecourile au fost prezente şi pe meleagurile sibiene, în fabricile mai importante din Sibiu, Mediaş şi Copşa Mica, au avut loc o serie de acţiuni revendicative, pentru contract colectiv, în apărarea dreptului lor la munca şi la viaţă, muncitorii se dovedeau tot mai hotărîţi. După exemplul lor, au intrat în luptă şi alte pături şi categorii sociale. ... 16 februarie 1933. La sosirea veştilor în legătură cu baia de sînge de la atelierele C.F.R.-„Griviţa“, la Mediaş, unde în ultimele săptămîni fuseseră efectuate multiple concedieri, masa de șomeri, în front comun, răs(Continuare în pag. a III-a) 1921 1971 [BIBLIOTECA,,ASTRA" SIBIU Propaganda şi documentarea tehnica în judeţul Sibiu Protehfiica Sibiu-71 Venind în sprijinul acţiunilor de perfecţionare a organizării producţiei şi a muncii, de introducere în practică a tehnicii noi, de ridicare pe o treaptă superioară a eficientei economice a producţiei. Consiliul judeţean al sindicatelor Sibiu a organizat recent în cadrul manifestărilor de propagandă tehnicoeconomică reunite sub titlul generic „Protehnica Sibiu ’71“, — un interesant şi util colocviu pe tema „Propaganda şi documentarea tehnică în judeţul Sibiu in anul 1971“. Au conferenţiat ing. Ilie G. Ionescu, membru al comisiei culturale al Consiliului judeţean al sindicatelor despre „Planul de propagandă tehnică pe anul 1971“, Matei Wieserner, responsabil al comisiei inginerilor şi tehnicienilor de pe lingă Consiliul municipal al sindicatelor Sibiu, despre „Aspecte ale propagandei tehnice în municipiul Sibiu — realizări mai importante, propuneri de viitor“, Pantelimon Medar, responsabil al comisiei inginerilor şi tehnicienilor de pe lîngă Consiliul municipal al sindicatelor Mediaş, despre ,.Adaptarea propagandei tehnice la condiţiile locale“. Constantin Dăncăneţ, rectorul Universităţii populare Cisnădie, despre „Propaganda tehnică — component 8 a activităţii Universităţii populare“ şi Octavian Rusu, membru al biroului executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor, despre „Sarcinile de viitor pentru îmbunătăţirea activităţii de propagandă tehnică în sindicate, case de cultură şi cluburi muncitoreşti". A fost editată cu acest prilej şi o foaie volantă „Protehnica ’71“, în coloanele căreia sunt concentrate cîteva aspecte şi tendinţe noi în propaganda şi documentarea tehnică în anul 1971. In cadrul colocviului s-a desprins ideea că, în condiţiile competitivităţii sporite, eficienţa economică nu poate fi concepută fără un înalt coeficient de creaţie. Condiţiile obiective în care se desfăşoară producţia modernă ridică înalte exigenţe faţă de pregătirea, de competenţa celor chemaţi să le realizeze. A asigura în toate sectoarele şi la toate nivelele (începînd de la grupele sindicale) o competenţă corespunzătoare, a nu lăsa loc pentru diletantism sau rutină, reprezintă o necesitate obiectivă, inexorabilă unei economii moderne. Dar această acţiune nu este singulară. Mijlocind un larg schimb de opinii pe teme dintre cele mai importante ce preocupă colectivele de oameni ai muncii din unităţile industriale şi institutele de cercetări, „Protehnica ’71“ reflectă preocuparea organelor sindicale pentru îndeplinirea sarcinilor privind îmbunătăţirea conţinutului şi ariei de cuprindere a propagandei tehnice şi economice, sporirea contribuţiei sindicatelor la folosirea integrală şi cu maximum de eficienţă a capacităţilor de producţie, creşterea indicilor de utilizare intensivă şi extensivă a maşinilor şi instalaţiilor, în folosirea raţională a timpului de lucru şi a forţei de muncă, reducerea cheltuielilor materiale de producţie, a consumurilor specifice — îndeosebi de metal, lemn şi combustibil — realizarea integrală a vastului program de investiţii la termenele şi parametri proiectaţi, îmbunătăţirea calităţii produselor şi îndeplinirea integrală a planului de export. Propunîndu-şi aşadar intensificarea şi plasarea pe noi coordonate a activităţii de propagare a cunoştinţelor tehnice şi economice în rîndul celor ce muncesc, răspunzînd iniţiativelor dezvoltării din ce în ce mai rapide a activităţii industriale pe baza tehnicii celei mai avansate, asemenea acţiuni vor trebui să se desfăşoare cu prioritate la locurile de muncă, acolo unde se aplică nemijlocit cunoştinţele propagate. ION VIDRIGHIN Duminică, lucrătorii fermei nr. 12 Avrig a I.A.S. Sibiu şi-au mobilizat forţele la executarea lucrărilor agricole de sezon. In hotarul „Sub mejdină“, mecanizatorii Gheorghe Ştefan şi Ion Cătălinoiu au efectuat plantatul cartofilor de toamnă cu două maşini de tipul 4-Sa B.P.D. 62,5, concomitent aplicîndu-se și îngrășăminte chimice pe rînd *N IV 5 « i\ *s I * \ IS Is N *V *N » iS Is 0N 0S Is \s Is N s A înainte de termen in această perioadă, îrtr-o efervescentă creatoare, oamenii muncii din judeţul nostru s-au angrenat în Întrecerea socialistă pentru Îndeplinirea sarcinilor primului an al cincinalului, pentru intimpinarea sărbătoririi semicentenarului partidului cu rezultate deosebite in producţie. Tot mai multe sint scrisorile primite la redacţie prin care suntem Înştiinţaţi că in cinstea măreţei sărbători colectivele de muncă din Întreprinderi obţin rezultate remarcabile in realizarea angajamentelor asumate, in cele ce urmează prezentăm citeva din aceste rezultate. • Printre alte obiective mobilizatoare, colectivul întreprinderii „Flamura roșie" Sibiu s-a angajat să realizeze în cinstea semicentenarului partidului 450 tipodimensiuni și accesorii noi, din totalul de 900 prevăzute pentru întregul an. Prin munca depusă de muncitorii, inginerii şi tehnicienii din serviciile de concepţie şi secţiile de producţie s-a asigurat îndeplinirea înainte de termen a angajamentului luat. Pînă în prezent, numărul asimilărilor de produse şi accesorii se ridică la 473. In curs de realizare se află şi cinci , noi modele de creioane şi pixuri cu pastă: Corina, Globus, Tomis, Notes şi Minipit. • După trei luni de activitate din acest an, colectivul Uzinei metalurgice de metale neferoase Copşa Mică a obţinut rezultate deosebite, reuşind să dea peste plan o producţie globală în valoare de 23 milioane Iei. Ca urmare a măsurilor întreprinse pentru valorificarea rezervelor interne s-au revizuit şi angajamentele anuale. S-a stabilit astfel să se realizeze peste plan o producţie globală şi marfă în valoare de 60 milioane lei, un milion lei beneficii, iar productivitatea muncii să sporească cu cel puţin 1 la sută. • încă la 31 martie, colectivul de salariaţi de la întreprinderea de transporturi Sibiu avea îndeplinite angajamentele luate în cinstea gloriosului semicentenar al partidului. La indicatorul producţieprestaţii s-au realizat peste plan 70 000 lei, faţă de 50 000 lei angajament. De asemenea, s-au realizat 770 000 lei economii la preţul de cost şi 100 000 lei beneficii peste plan, cifre cu mult superioare angajamentelor iniţiale. I V M N \\ I\ *s 5 «s *N I\ INIst *s I \ tX *XI\ Is N *s 5 v * DIN SUMAR: Rubrica de informaţii AZI... AZI... Pe urmele scrisorilor nepublicate pag. a II-a Toate măsurile pentru prevenirea incendiilor CURIER JURIDIC pag. a III-a ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ pag. a IV-a Ştiri din ţară Pe şantierul Uzinei de alumină, din Tulcea, a fost amenajată platforma viitoarei întreprinderi şi s-a executat jumătate din volumul fundaţiilor. Se construiesc înainte intens termocentrala, căile ferate şi drumurile interioare, precum şi dispensarul şi cantina. In actualul trimestru vor începe lucrările structurilor de rezistenţă. Uzina, a cărei construcţie este prevăzută a fi terminată la mijlocul anului 1973, va furniza anual 250 000 tone de alumină. La Măcin, a luat fiinţă o nouă unitate economică: întreprinderea de pescuit, care a preluat amenajarea piscicolă a întreprinderii agricole de stat din localitate și bunurile piscicole naturale din această zonă. Avind asigurată baza tehnico-materială și cadrele ele specialitate, noua unitate va putea lucra, încă în acest an, o cantitate de 2 000 tone de peşte. Cercetătorii Institutului agronomic „Dr. Petru Groza“ din Cluj, au reuşit să aclimatizeze o nouă plantă medicinală — Solanum laciniatum — care conţine, între altele, solosodină, un important glucoalcaloid necesar fabricării hormonilor steroizi, cortizonului şi altor substanţe. Primele culturi în câmp, la ferma experimentală a institutului şi la Cooperativa agricolă de producţie din Suatu, au dat rezultate bune. Extragerea solosodinei din plantele de solanum va fi realizată de specialiştii fabricii de medicamente „Terapia“ din localitate. Potrivit datelor statistice, planul producţiei globale al unităţilor Ministerului Industriei Materialelor de Construcţii a fost depăşit în primul trimestru cu 48,4 milioane lei. S-a obţinut o producţie suplimentară de 29 300 tone ciment, 6,9 milioane bucăţi cărămizi şi blocuri ceramice, 99 000 mp plăci de azbociment, 6 000 mp prefabricate din beton armat, 861 000 mp geamuri trase şi laminate etc. Planul de export a fost depăşit cu 2,5 milioane lei valută, produsele întreprinderilor din acest sector fiind solicitate, în prezent, în 42 de ţări din lume. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, nivelul realizărilor este cu 12,7 la sută mai mare. La obţinerea acestor succese a contribuit şi faptul că au fost date in exploatare, la termenul prevăzut, unele obiective industriale importante printre care Combinatul de materiale de construcţii Aleşd, întreprinderea de prefabricate din beton armat — Buzău, Fabrica de produse ceramice — Sătuc, secţia de granulit şi blocuri ceramice — Iaşi, linia a II-a de tuburi de azbociment — Medgidia. (Agerpres)