Tribuna Sibiului, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1149-1173)
1971-11-26 / nr. 1170
Ami IV, nr. 1170 înfăptuirea idealului comunist implică dăruire şi elan Atmosfera în care se desfăşoară adunările de dări de seamă ale organizaţiilor de partid din şcolile municipiului Mediaş, in aceste zile, este dominată de puternicul ecou al plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 3—5 noiembrie, care a pus in faţa întregului partid, a tuturor organizaţiilor sale necesitatea intensificării eforturilor pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, politice şi cultural-educative, în scopul desăvîrşirii personalităţii umane. Şcoala fiind unul din factorii de seamă în domeniul educaţiei tinerei generaţii e firesc ca, in lumina documentelor elaborate, organizaţiile de partid din unităţile de Invăţămînt să facă o exigentă analiză a modului cum s-au achitat de această importantă îndatorire socială. Relevînd receptivitatea şi adeziunea unanimă a slujitorilor şcolii la măsurile adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. în iulie a.c., dările de seamă şi discuţiile purtate de comuniştii de la şcolile generale nr. 3 şi 4, de la Liceul „Axente Sever“ din Mediaş şi Şcoala generală din Tirnova, au apreciat faptul că aportul colectivelor didactice la munca de educaţie socialistă a tinerilor este mai substanţială. Astfel, multe din acţiunile propuse în programele de activitate cu ocazia dezbaterii documentelor au început să prindă viaţă, reflectîndu-se pozitiv în munca mai concretă a colectivelor de elevi. Din bilanţul prezentat de secretara Maria Mija, precum şi din intervenţia comuniştilor de la Şcoala generală din Tîrnava, reiese preocuparea acestui entuziast colectiv didactic pentru modernizarea învăţămîntului, apropierea lui de practică prin înfiinţarea laboratoarelor şcolare, fonetic, de fizică, de biologie, prin dotarea lor cu aparatura ştiinţifică necesară. La acestea se mai adaugă şi interesul pentru amenajarea unui atelier de lăcătuşerde, precum şi alte acţiuni meritorii care ridică această unitate şcolară la nivelul unor şcoli similare din cele mai dezvoltate oraşe ale ţării. Efortul dascălilor şcolii izvorăşte din interesul lor ştiinţific, din dăruirea, elanul şi dragostea faţă de copii. Însuşiri care caracterizează pe un comunist, în acest sens am reţinut remarca făcută de prof. Valerian Stănescu, iniţiatorul unora dintre aceste realizări: „Noi n-am făcut toate acestea de dragul de a incinta ochii celor ce ne vizitează şi nici pentru a culege lauri, ci în folosul copiilor pe care-i învăţăm. De aceea nu e suficient să le avem, ci e necesar ca toate cadrele didactice să folosească această aparatură modernă, în scopul realizării lecţiilor la o înaltă ţinută intelectuală; este necesar ca ele să predea şi lecţiile de ştiinţe sociale şi orele de dirigenţie în laborator, pentru a avea eficienţa dorită“. La Liceul „Axente Sever“ problema activităţii productive a elevilor a revenit în discuţia multor comunişti. Evidenţiind preocuparea organizaţiei de partid pentru asigurarea locurilor de muncă, tuturor celor 62 de grupe de elevi, atît în cele cinci ateliere şcolare, cit şi în întreprinderi, printre muncitori, comuniştii au subliniat necesitatea unei mai riguroase supravegheri a elevilor, în aşa fel incit să nu se irosească inutil nici un minut. „Se impune deci o mai atentă urmărire a activităţii practice a elevilor de către diriginţi, precum şi întărirea autoconducerii din partea tinerilor şcolari, acolo unde ei lucrează, în sensul formării deprinderilor de muncă“ — spunea profesoara Doina Boilă. Interesul pentru transpunerea în fapte a indicaţiilor partidului, în Adunări de partid în şcoli scopul educării elevilor prin contactul nemijlocit cu munca productivă, a antrenat nu numai colectivele didactice, ci şi conducerile întreprinderilor medieşene, care au manifestat toată înţelegerea, găsind posibilităţi de cuprindere a tuturor elevilor într-o activitate diversificată de preprofesionalizare, in raport direct cu specificul dezvoltării industriale de perspectivă a municipiului, ţinînd seama de sexul şi vîrsta elevilor. In ceea ce priveşte activitatea de educaţie politică, moral-cetăţenească a elevilor, dezbaterile care au avut loc la instituţiile amintite dovedesc faptul că dascălii cunosc sensul documentelor de partid, că şi-au însuşit cu spirit autocritic şi sinceritate observaţiile făcute de secretarul general, procedând la desfăşurarea unor acţiuni cu pronunţat caracter emoţional. Avînd ca ghid preţios cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cadrele didactice, comandanţii detaşamentelor de pionieri, diriginţii şi-au îmbunătăţit simţitor metodele de muncă educative, ţinînd cont de particularităţile de virstă ale elevilor. Astfel, cadrul manifestărilor de primire în pionierat a elevilor de 7 ani, pregătiţi cu atenţie de comeridianţi, oferă momente de neuitat în viaţa copiilor, cu profunde rezonante patriotice. ..Am mai făcut destule primiri în rîndul pionierilor, dar cea din anul acesta, organizată în fabrică intre muncitori, la locul de muncă ai părinţilor elevilor mei, a fost copleşitoare sub aspect educativ. A fost o manifestare vibrantă a simţului patriotic, a respectului pentru muncă şi pentru cei ce muncesc. Toată ziua muncitoarele din secţia respectivă au fredonat, vesele, cîntecele pioniereşti; toată ziua elevii mei au vorbit cu însufleţire despre cele văzute şi trăite aici“ — spunea comunista Florica Titică de la Şcoala generală nr. 4. Asemenea acţiuni lăudabile a organizat şi Şcoala generală nr. 3, şi altele, invitînd părinţii să fie martorii acestor puternice trăiri afective ale copiilor lor. Un progres simţitor se observă şi în desfăşurarea acţiunilor de educare politică a elevilor de vârstă utecistă. Cabinetul de informare politică de la Liceul „Axente Sever“, activitatea cercului de filozofie, dicţionarul politic, orele de dirigenţie la care sunt invitaţi activişti de partid, oameni cu răspunderi In activitatea socială, sunt cîteva forme utile mai intens practicate, în acest an şcolar, in şcolile noastre. Elevii, bucurîndu-se mai mult de prezenţa activă a educatorilor, manifestă mai multă solicitudine la toate acţiunile iniţiate de şcoală. Aşa se explică participarea lor, în toamna aceasta la activitatea de recoltare a produselor agricole într-un număr impresionant de mare, aducîndu-şi o contribuţie meritorie. Privită sub aspect educativ, această largă participare a elevilor, alături de cadrele didactice, o considerăm o achiziţie moral-patriotică preţioasă. Discuţiile in adunările amintite au scos în evidenţă desigur şi o serie de lipsuri care se referă la comoditatea unor cadre didactice în ce priveşte pregătirea orelor de dirigense printr-o bogată informare, organizarea acţiunilor pioniereşti cu bogat conţinut educativ, folosirea aparaturii ştiinţifice, a materialelor didactice la lecţii, încă slaba participare la desfăşurarea învăţăraîntului ideologic. O problemă sesizată în toate adunările generale la care am participat se referă la modul defectuos de programare a cadrelor la cursurile de perfecţionare didactică. O serie de cadre didactice care au un aport de seamă în procesul de învăţămînt, scoase de la catedră pe o perioadă de trei săptămîni, în mijlocul trimestrului şcolar sau în perioada tezelor, perturbează întreaga activitate a şcolii. Spaţiul nu-mi permite să explic în amănunt consecinţele acestei dereglări, aşa că mă rezum a exprima aici dorinţa tuturor comuniştilor ca asemenea instruiri, in special la obiectele cu mai mare pondere în planul de învăţămint, să se organizeze in perioada vacanţelor. în felul acesta ele vin atît în ajutorul cadrelor didactice, cit şi în a! elevilor, de care trebuie să Ţinem seama in primul rind. Prof. ILIE OLARU Tribuna Sibiului Pagina 3 După cum am anunţat in ziarul nostru de ieri, cu prilejul festivităţilor ce au avut loc miercuri, la Mediaş, au fost dezvelite busturile revoluţionarului Axente Sever şi al gînditorului progresist Stephan Ludwig Roth, în imaginile de faţăstrigă, bustul lui Axente Sever în faţa Liceului nr. 2, iar în dreapta, bustul lui Stephan Ludwig Roth, în faţa Liceului nr. 1 Eşalonarea optimă a sarcinilor de plan pe 1072 (Urmare din pag. 1) muim pentru a se asigura realizarea integrală a planului — uneori recurgindu-se chiar la prestarea de ore suplimentare — în timp ce în primele decade, maşinile, utilajele şi forţa de muncă sunt folosite necorespunzător. Dată fiind situaţia in care se află va putea oare F.I.P. Agnita să realizeze pînă la 30 decembrie 29 procente? In caz afirmativ, înseamnă că forţa productivă a ei este mult mai mare decit şi-a planificat-o pe restul trimestrelor! Rezerve latente, întreiiute de optici deformate! Ceea ce atrage în mod deosebit atenţia este imensitatea rezervelor care stau nefolosite în aceste unităţi, ca urmare a unei defalcări neraţionale a sarcinilor de plan. Analizînd gradul de utilizare a potenţialului productiv, la I.R.U.M. de pildă , rezultă că, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, indicii de • Exterior şi interior al noii cabane «Dealul Săştii", cu 140 locuri, construită lingă şoseaua E 15 şi D.N. 1, dată în folosinţă , zilele trecute utilizarea fondului de timp disponibil înregistrează o uşoară îmbunătăţire de la un trimestru la altul. Pe ’72, ca urmare a planificării făcute, suntem asiguraţi că situaţia acestora se va îmbunătăţi simţitor. „Am căutat să defalcăm cit mai judicios sarcinile de plan pe trimestre şi în cadrul acestora, pe luni , ne informa economistul Nicolae Gheorghe, şeful serviciului plan. Dar pînă la decade n-am mers, că e prea devreme“. Aşadar, iar oprire la jumătatea drumului... ? ! Pare surprinzătoare o asemenea optică tocmai acum cînd, în sfîrşit, întreprinderea a reuşit să-şi propună a realiza 24 la sută din planul anual în primul pătrat, urmînd ca în restul să realizeze cota matematică — deci să se apropie de optim ! * Relatarea acestor aspecte are drept scop să atragă atenţia tuturor unităţilor economice din judeţ asupra importanţei ce o are eşalonarea cit mai corespunzătoare a sarcinilor de plan pe noul an. în paralel cu aceasta, comitetele oamenilor muncii trebuie să aibă mereu în atenţie depăşirea în continuare a planului de producţie in trimestrul IV a.c., încărcarea judicioasă a maşinilor şi utilajelor în primele trimestre ale anului viitor şi generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III, atingerea parametrilor proiectaţi la termenele planificate etc. Nu trebuie uitat în nici un moment că de felul cum ne planificăm azi munca, depind rezultatele ce Ie vom obţine miine! Cu planul anual îndeplinit Întreprinderea viei şi vinului Sibiu, care a raportat recent îndeplinirea prevederilor planului anual, este a doua unitate industrială din judeţ ce îşi înscrie la activ o astfel de valoroasă performanţă. Devansarea cu 5 săptămîni a planului este urmarea unor măsuri consecvente de orientare a producţiei către sortimentele cu materii prime şi desfacere asigurate, a unor preocupări susţinute pentru diversificarea nomenclatorului de produse şi îmbunătăţirea calităţii lor, în perioada ce ne desparte de încheierea calendaristică a anului, întreprinderea sibiană estimează realizarea unei producţii globale suplimentare de 5,8 milioane lei şi a unei producţii marfă de peste 9,5 milioane lei. 00008080300883808888308008000080088008000080808800080800888880880000008833880888880 Căminul cultural şi educaţia tineretului Căminul cultural are menirea să ridice nivelul politico-ideologic al sătenilor, să contribuie la educarea lor pentru formarea unei înalte conştiinţe socialiste, să le ridice permanent orizontul cultural-artistic. In acest context, relaţia cămin cultural-tineret trebuie să-şi găsească o rezolvare la nivelul cerinţelor societăţii noastre socialiste, astfel incit eficienţa şi valoarea educativă a activităţilor ce se desfăşoară aici să atingă cele mai înalte cote. Patriotismul, dragostea faţă de muncă, formarea unei conştiinţe înaintate, intransigenţa faţă de lipsuri şi comoditate, grija faţă de avutul obştesc, comportarea demnă în familie şi societate sînt puncte principale de reper din activitatea instructiv-educativă a căminului cultural. Pentru reflectarea relaţiei cămin cultural-tineret, am poposit în localităţile Axente Sever, Agribiciu, Tirnava şi Brateiu. Caracteristic acestor localităţi este numărul mare de navetişti către Mediaş, Copşa Mică şi Sibiu. Tînărul muncitor, insă, îşi petrece majoritatea timpului liber in comună, de aceea căminul cultural are un rol important in formarea sa. El doreşte să găsească în programul căminului cultural activităţi educative plăcute, odihnitoare, tinereşti. In cadrul căminului cultural din Axente Sever s-a deschis un club al tineretului. „Tinerii audiază expuneri educative, participă la diferite jocuri sportive, dansează“, ne spune directorul căminului, Ion Puşcă. Urmărind activităţile realizate în luna octombrie şi cele propuse pentru luna noiembrie descoperim grija ce se manifestă aici pentru educarea tinerilor, conţinutul ridicat de idei al materialelor expuse. Oare eficienţa este pe măsura acestor preocupări, dacă din 16 activităţi 14 sunt expuneri, o recenzie şi un concurs „Cine ştie cîştigă“? Aici funcţionează şi o universitate populară, condusă de profesorul Nicolae Lazăr. Cele nouă secţii îşi vor aduce desigur din plin contribuţia la înarmarea sătenilor cu cunoştinţe din diferite domenii de activitate: ştiinţă, cultură, istorie, literatură, pedagogie. Considerăm potrivit ca, la cursul tehnic, pentru a veni în intimpinarea preocupărilor pentru cunoaştere ale populaţiei active salariate, să se facă legătura cu pulsul viu al economiei ţării, a judeţului. Tinerii comunei au înfiinţat un ansamblu folcloric cu două secţii — română şi germană — un grup vocal şi un cerc foto. După frumoasele manifestări folclorice „Nunta pe Tîrnavă“ şi „Dansul florilor“, ei caută să folosească din plin tradiţiile folclorice ale satului, pregătesc în prezent o şezătoare. Cadrele didactice Nicolae Lazăr, Helmuth Gross, Carolina Munteanu, Finica Lazăr, Katharina Seiwert, Ludwig Seiwert, Octavian Burete, Virgil Todeasa, inginerul Ioniţă Costea formează un colectiv permanent de sprijin al căminiului cultural. Intervine insă şi rolul directorului, rol de selectare a celor mai adecvate activităţi, care să răspundă condiţiilor specifice localităţii. — Vin tinerii la căminul cultural? — Prezenţa lor este slabă, ne răspunde directorul căminului cultural din satul Agribiciu — Richard Dengel. — Cum vă explicaţi? Nu primim răspuns. Şi totuşi el există. Căminul cultural nu are un plan de muncă. „Dorim să înfiinţăm un club al tineretului“, ne spune directorul Richard Dengel. Dorința e firească, dar rezolvarea este imposibilă atîta timp cit la întrebarea „Ce profil va avea clubul tineretului“ vom primi răspunsul: Jacole neincălzită îndeajuns, 15 scaune defecte, o masă de tenis intr-o stare deplorabilă, un televizor nou-nou, dar care este Închis în bibliotecă, o sobă fără burlane In camera de jocuri sportive, un ecran cinematografic rupt şi murdar şi... foarte, foarte mult praf. In condiţiile acestea, este foarte greu să se desfăşoare activităţi educative atrăgătoare. Existenţa unei organizaţii U.T.C. puternice (secretară Eugenia Lepinzan) şi a unui grup de tineri taten-Ni se prezintă un plan, concret, defalcat pe luni, cu activităţi variate, bogate în conţinut, interesante, ce argumentează priceperea directorului in planificarea activităţii, dar ele vor rămîne pe hirtie, ca pînă acum, dacă nu se vor lua măsuri eficiente de înviorare a participării tinerilor la manifestările din cadrul căminului cultural. — Nu putem conta pe tineret în organizarea activităţilor, ne declară senin directorul căminului. I-am cerut să stăm de vorbă cu ciţiva tineri. Spre surprinderea noastră, s-au adunat vreo 30. O forţă! Am discutat cu ei. Redau cîteva opinii: Octavian Tomuţă: Oraşul Mediaş fiind aproape, tinerii, în loc să vină la căminul cultural, pleacă la oraş. Ana Stoia: Tinerii sunt prea comozi. Avem în comună tineri, talentaţi, dar nu există cineva să-i adune, să-i conducă. Cu multă greutate am reuşit (după trei apeluri insistente) sâ vorbim cu locţiitoarea comitetului comunal U.T.C Tirnava, Maria Şerban. Organizaţia U.T.C. a avut şi o secretară, Maria Papară, care, din martie, s-a angajat în oraşul Mediaş. In acest an, nu s-a desfăşurat nici o adunare generală, după cum ne spune Maria Şerban. Nu dorim sa intrăm mai in amănunt, dar inexistenţa activităţii organizaţiei U.T.C. a contribuit şi ea la inexistenţa relaţiei cămin culturaltineret în comuna Tîrnava. In comună sunt 400 tineri. Se pot înfiinţa formaţii artistice, un cerc de pictură — există doi pictori talentaţi în comună, un curs de limbi străine în laboratorul audio-vizual al şcolii, cercuri de învăţare a instrumentelor. Acestea au fost opiniile tinerilor: Nicolae Şerban, Aurel Stan, Ivan Paraschiva, Ion Stan, Petre Miclăuş, Vasile Naţu. Dar pentru a se activiza aceste forme, pentru a se înviora activitatea căminului cultural, directorul acestuia trebuie să atragă cadrele didactice tinere în organizarea unor activităţi eficiente, să sondeze permanent preferinţele tinerilor, să se apropie de pasiunile lor, de aptitudinile lor. Încă ceva: „Filmul adeseori se rupe, operatorul Hans Fischer, în timpul filmului, consumă băuturi alcoolice, de multe ori părăseşte cabina cinematografică lăsînd în loc persoane necalificate" (Mihai Dohl). Şi aceasta, sub ochii directorului căminului cultural! Ne oprim aici cu ancheta. Tinerii comunei, aşa cum s-au exprimat în discuţia purtată cu ei, sunt dornici să pornească la treabă. Pentru aceasta se impune ca organizaţia U.T.C. să-şi trăiască rolul de organizatoare şi conducătoare a tineretului, iar directorul căminului să nu pornească la treabă cu ideea „Da’ ce, eu trebuie să mă ocup de timpul liber al lor?“. Relaţia cămin cultural-tineret trebuie să-şi găsească o justă şi imperioasă rezolvare, elanul tinerilor să devină creator, să coloreze viaţa spirituală a satului. Pentru aceasta se impune ca, consiliul de conducere al căminului să fie o prezenţă mereu vie în viaţa cultural-artistică a localităţii. JEAN IONESCU ANCHETĂ „Ştiţi, conţinutul activităţilor încă nu l-am fixat!“. O situaţie asemănătoare am găsit şi la căminul cultural din comuna Brateiu, director Hans Meyrer. Planul activităţilor pe perioada octombrie-martie era întocmit, are un conţinut valoros, este aprobat, dar urmărindu-l nu-ţi poţi da seama cînd se vor desfăşura, concret, activităţile. De altfel, în luna octombrie n-a avut loc nici o activitate. — In luna octombrie ne pregătim, este o lună organizatorică, ne argumenta directorul căminului. — Bine, dar nici pe noiembrie nu s-a prevăzut decit alegerea consiliului de conducere. — Am să fac miine planul (1?) Răspunsul este edificator. Ce oferă tineretului căminul cultural din Brateiu? Iată o sală de spectaţi, cu iniţiativă, nu absolvă pe directorul căminului de îndatorirea de a căuta permanent modalităţi de atragere a tinerilor la căminul cultural. Poposim in comuna Tirnava. Ne interesăm la tinerul muncitor Ilie Pincă despre activitatea căminului cultural. Ne răspunde: „De mult nu s-a mai făcut nimic. Am dori și noi să ne petrecem timpul în chip folositor, după orele de serviciu“, îmi vine greu să cred spusele tinărului. Comuna este mare. Pe străzile ei am văzut mulţi tineri. Care să fie cauza? De ce căminul cultural rămîne deseori pustiu? Mai întîi consemnez optica directorului căminului cultural, Mişu Ţenea: „Da’ ce, eu trebuie să am grijă de timpul liber al lor”? ■ Se cer eforturi conjugate (Urmare din pag. I) cura, In incinta grădinii de legume, supuse degradării, se află importante cantităţi de legume: 200 tone de varză, 150 tone morcovi (aceştia insilozaţi), 60 tone de pătrunjel, cca 25 tone de gulii, cca 110 tone de ceapă etc. „Apreciem că, datorită greutăţilor pe care întreprinderea judeţeană pentru valorificarea şi producerea legumelor şi fructelor ni le-a făcut prin nepreluarea la timp a unor produse, vom încheia bilanţul anual al activităţii în legumicultura cu o pierdere de cca 700 000 lei, ne relatează tovarăşul Ion Mija, preşedintele C.A.P. Brateiu. Tovarăşul inginer Iosif Lazăr, şeful Centrului de legume-fructe Mediaş, ne-a tot promis că trimite lucrători şi mijloace de transport pentru a prelua produsele aflate acum sub cerul liber, dar am rămas cu promisiunile şi, bineînţeles, cu produsele, care îşi pierd din valoare. Tovarăşii din conducerea I.J.P.V.L.F., n-au mai trecut pe la noi din primăvară, cu toate că tot timpul am avut discuţii cu lucrătorii acestei întreprinderi. Nu mai ştim ce să credem: I.J.P.V.L.F.-ul a fost creat să ne ajute în muncă sau să ne producă pagubă?“ Asemenea situaţii, cînd lucrătorii I.J.P.U.L.F. tratează cu o nepermisă indolenţă valorificarea producţiei legumicole şi buna aprovizionare a populaţiei cu legume, sunt înregistrate şi în alte unităţi. Inginerul Alexandru Preda, de la C.A.P. Şelimbăr, ne relatează că la ferma unității se află recoltate 80 tone de varză, 2 tone varză roşie, o cantitate importantă de ţelină, iar Centrul de legume-fructe Sibiu întîrzie nepermis preluarea acestor produse. La C.A.P. Miercurea Sibiului sunt cca 80 tone de morcovi care aşteaptă... La C.A.P. Cristian, după mărturisirile inginerului Virgil Podar, şeful Centrului de legume-fructe Sibiu, trebuie urgentată preluarea a 10 tone morcovi, 12 tone de sfeclă roşie, 5 tone ridichi, 5 tone de păstîrnac. De asemenea, lucrătorii I.J.P.U.L.F. nu consimt că au vreo datorie în a prelua producţia suplimentară de legume obţinută la Anîna. Şi exemplele pot fi înmulţite. Considerăm că este de datoria Direcţiei generale judeţene a agriculturii să intervină operativ pentru a-i determina pe tovarăşii din conducerea I.J.P.U.L.F. să înţeleagă că funcţia lor le dă dreptul nu numai să se angajeze şi să angajeze unităţile în realizarea politicii agrare a partidului nostru, dar le şi incumbă datoria de a munci cu responsabilitate pentru îndeplinirea sarcinilor lor de serviciu. Credem că este timpul să răspundem cooperatorilor la întrebarea: „Cine va suporta paguba care se produce în averea obştească prin preluarea cu întîrziere sau prin nepreluarea produselor obţinute în grădina de legume?“ Nu considerăm că unele cooperative agricole n-au nici o vină în această direcţie. Unii fermieri sau preşedinţi nu acordă nici o importanţă pregătirii producţiei pentru livrare, în aceste unităţi efectuîndu-se o sortare necorespunzătoare. De asemenea, cunoaştem faptul că I.J.P.U.L.F. nu dispune de spaţii suficiente de depozitare şi resortare a producţiei preluate. Dar nu este permis nimănui să aducă prejudicii de sute de mii de lei economiei naţionale, nu-i este nimănui îngăduit să „aprobe“ pierderi de producţie. Considerăm că este necesară o reaşezare a concepţiei de colaborare intre I.J.P.U.L.F. şi agricultura cooperatistă. In sensul unirii eforturilor tuturora pentru valorificarea superioară a produselor legumicole, pentru o cit mai bună aprovizionare a oamenilor muncii. Pe tema deservirii ! In ultima perioadă ne-au sosit 3 la redacţie clteva scrisori care 3 vizează unele aspecte negative 3 din sectorul de deservire a popu s latiei. • De mai mult timp, din uni- tăţile sibiene cu articole pentru copii lipsesc o serie de produse. • Bunăoară, de peste două luni în aceste magazine nu se găsesc unniforme (şortuleţe) pentru copiii de grădiniţă. De asemenea lipsesc unele mărimi de uniforme şcolare (de altfel cele mai solicitate). 9 Semnatarul scrisorii caută uni- 9 formă şcolară talia 36, necesară 9 copilului în virstă de 10 ani. Am găsit, numai pentru alte talii, şi alte mărimi. In asemenea situaţii sunt şi alţi părinţi. Ei trebuie să cumpere materiale şi să coman- de confecţionarea de uniforme, care ar trebui să se găsească din 9 abundenţă şi în toată gama mă- 3 rimilor în unităţile de profil ale I.C.S. Textile-Incălţăminte Sibiu. 3 • Din Agnita ni se semnalează 9 că, adeseori la magazinele an- 3 mentare din localitate se vlnd u- s nele sortimente de prospături cu un grad mare de umiditate. Un 9 caz concret s-a petrecut In data 9 de 5 noiembrie, cînd mai mulţi 9 cetăţeni au cumpărat salam po- 9 lonez care avea atîta umiditate, 9 incit curgea apa din el. Fiind se- 3 sizată, conducerea cooperativei de 3 consum — Agnita, a răspuns cu 3 seninătate că „celor ce nu le con- 9 vine calitatea prospăturilor să nu le cumpere“. Conducerea coope- 9 rativei, cei care răspund de a- 3 provizionarea oamenilor muncii 3 9 din Agnita trebuie să manifeste 9 3 mai multă exigenţă faţă de caii- 3 9 tatea produselor, returnînd marfa 3 , necorespunzătoare celor ce au g • produs-o și nu s-au încadrat la ■ • normele cerute! • De cîteva săptămîni, difuza- 9 rea presei în comuna Turnu Roşu 9 se face defectuos. Abonaţii la pre 9 sa centrală sau locală sunt ne- 3 mulţumiţi, deoarece primesc ziarele după 2-3 zile de la data 3 apariţiei. După cum au constatat, cei interesaţi, defecţiunea nu este la nivelul oficiului din localitate, ci ea pleacă de la Serviciul ju- detean de difuzare a presei. De exemplu atît ziarul „Satul socia- list“, cit şi ziarul „Tribuna Sibiu- lui“ din datele de 20 şi 21 no-iembrie au sosit la Oficiul din ■ Turnu Roşu in ziua de 22 noiem- brie, după ora 17. După timpul 9 necesar cartării, desigur că n-am mai rămas vreme pentru deservi- 9 rea tuturor abonaţilor încă în a- 9 ceeaşi seară. Cum exemplul re- : latat nu este singular, se impune 3 intervenţia Direcţiei judeţene de 9 poştă şi telecomunicaţii Sibiu ■ pentru ca şi abonaţii la presă din această comună să intre în pose- 9 sia ziarelor şi să Ie citească în f ziua apariţiei. • In seara zilei de 22 noiem- 3 brie, ora 18:30, la magazinul an- 3 mentar nr. 17 (Sibiu, str. 9 Mai 9 nr. 7), un copil a fost servit cu 3 salam polonez alterat. Din ferică- ■ re părinţii au sesizat atît culoarea necorespunzătoare (verzuie), cit şi gustul pronunţat înţepător. Fiind vorba de 100 gr, pe cetă- 9 ţean nu l-a revoltat paguba, ci lipsa de responsabilitate a celor 9 de la raionul de mezeluri. Avînd drept cumpărător un copil, au profitat probabil de aceasta, ser- I vindu-1 cu un produs care ar fi trebuit scos din circuitul comer- cial. Acest caz ne obligă a a- 9 tenţiona atît conducerile unităţi- 9 lor cu produse alimentare, cit şi 9 organele sanitare să controleze 9 mai atent starea unor produse 3 perisabile şi să împiedice ajun- 3 gerea lor la consumator. • In cartierul sibian Hipodrom ■ 9 locuiesc mii de familii. In majo- ; 9 ritatea acestora ambii soţi sînt I g în cîmpul muncii. Le rămîne deci 3 [ prea puţin timp să se ocupe cu 3 ■ aprovizionarea şi apoi cu prepa- 3 ■ rarea mesei. Din această cauză, 3 • se face propunerea înfiinţării u- 3 9 nei cantine-restaurant, la care 3 9 masa să se servească şi pentru S 9 acasă. Propunerea, susţinută de un 3 grup larg de locuitori ai acestui I I cartier, o considerăm justificată, 1 g ca o necesitate ce se impune. I 9 Deşi nu sunt condiţii de înfiinţa- f 9 re imediată a unei asemenea u- 3 9 nităţi, propunerea ar merita to- 3 9 tuşi studiată de forurile compe- 9 9 tente, dindu-i-se curs de rezolva- 3 3 re în viitor. S. MAGEANU (după sesizările primite de h ■ I Gh. Todeasa, V. Călineanu, 3 I.Ilie, A. Stăniţ şi I. Stoian) 9 * ' a r«Bsßaafiis£BraiBgmgeMiMsiaaaBio*azfiua]6fiii(&*jUE|k