Tribuna Sibiului, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1224)
1972-01-15 / nr. 1211
Pagina 2 Tribuna Sibiului Anul V, nr. 1211 Lucrările celei de-a XI-a sesiuni a Consiliului popular judeţean EXPUNERE privind planul economiei locale pe anul 1972 — TEXT PRESCURTAT — în luna decembrie, Plenara Comitetului Central al partidului şi apoi Marea Adunare Naţională au dezbătut şi au dat putere de lege planului de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1972. Ilustrînd preocuparea constantă, stăruitoare a partidului, a conducerii sale, in frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pentru Înfăptuirea amplului program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, planul pe anul 1972, prin indicatorii săi principali şi corelaţiile sale fundamentale, reflectă dinamismul viguros al dezvoltării economiei naţionale, concentrînd energia şi capacitatea creatoare ale oamenilor muncii spre valorificarea mai intensă a potenţialului productiv, a resurselor materiale şi umane ale ţării, spre creşterea substanţială a eficienţei economice, a venitului naţional, în scopul accelerării progresului economic şi social al României socialiste. Oamenii muncii din judeţul Sibiu, români, germani, maghiari, sub conducerea permanentă a organelor şi organizaţiilor de partid, au desfăşurat în anul 1971 o muncă asiduă pentru a îndeplini cu succes prevederile din primul an al cincinalului, reuşind să raporteze îndeplinirea planului anual la data de 25 decembrie. In economia întregului judeţ s-au obţinut rezultate bune, principalii indicatori de plan fiind realizaţi şi chiar depăşiţi. Producţia globală industrială a fost îndeplinită în proporţie de 101,7 la sută, cu o producţie suplimentară de 279 milioane lei. La producţia marfă vîndută şi încasată s-a dat în plus un volumde peste 415 milioane lei. Productivitatea muncii a sporit faţă de prevederi cu 1,1 la sută, sporul producţiei pe seama creşterii productivităţii muncii fiind de 62,1 la sută, în economia locală a judeţului, cu toate că volumul producţiei industriale globale a crescut cu 10,7 la sută, iar al celei marfă cu 10 la sută faţă de realizările anului 1970, sarcinile planificate la aceşti indicatori nu s-au îndeplinit decît în proporţie de 99,1 la sută, cu un minus de 6,5 milioane lei şi respectiv 7,2 milioane lei. Trebuie subliniate aci eforturile deosebite ale întreprinderilor IMIX Agnita, ARCHIMETI şi ale celei de morarit şi panificaţie, pentru a-şi realiza şi depăşi prevederile din planul de stat, dar în acelaşi timp şi slaba preocupare pentru realizarea sarcinilor la întreprinderile MACO şi AMET, ale căror minusuri in organizarea şi urmărirea activităţii de producţie au tras în urmă rezultatele celorlalte şi nu determinat neindeplinirea sarcinilor de plan în industria locală. De asemenea, rezultatele au fost diminuate în ultimele luni ale anului trecut şi de rarealizările întreprinderii îLCA din Mediaş ca urmare a lipsei permanente a materiilor prime necesare secţiei de aparataj electric. Trebuie să mai scoatem în evidenţă faptul că şi în activitatea de realizare a planului de export în anul 1971 s-au manifestat o serie de aspecte necorespunzătoare, ceea ce a condus la situaţia neîndeplinirii integrale a sarcinilor, cu toate că realizările sunt mai mari au peste 40 mo faţă de cele ale anului precedent. Atît direcţia de specialitate, cit şi întreprinderile nu s-au preocupat în suficientă măsură pentru asigurarea într-o pondere mai mare a unui portofoliu de comenzi de lungă durată care să permită o pregătire corespunzătoare a producţiei. Ele au desfăşurat activitatea de export pe baza unor comenzi întîmplătoare, incerte, fără garanţii la executare sau la desfacere. In această activitate socotim că va trebui în mai mare măsură să sprijinim întreprinderile de a participa direct la operaţiile de angajare a producţiei la export, de a creşte operativitatea perfectării contractelor, de a pregăti producţia în condiţii mai bune, pe baza unui portofoliu de comenzi mai stabil. Ritmurile înalte de creştere a sarcinilor de plan pe anul 1972 şi pe Întreg cincinalul impun ca organele care răspund direct de activitatea industriei locale, Incepînd cu Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, aparatul său de specialitate, comitetele executive ale consiliilor populare municipale şi orăşeneşti care au in subordine unele întreprinderi să-şi sporească răspunderea pentru realizarea sarcinilor, să lucreze mai legat de activitatea practică şi să pregătească condiţii concrete pentru realizarea integrală a tuturor sarcinilor industriei locale. In sectorul de gospodărie comunală activitatea a fost orientată spre ridicarea nivelului edilitar şi gospodăresc al localităţilor şi îmbunătăţirea serviciilor către populaţie. Toate unităţile economice de gospodărie comunală şi-au realizat planul de producţieprestaţii, Imregistrîndu-se pe ansamblu (Urmare din pag. I) de investiţii, subliniind în mod deosebit necesitatea acordării unei atenţii sporite factorului calitativ In toate domeniile de activitate. In continuare s-a trecut la aprobarea pe articole a fiecărui proiect de hotărîre. Acestea au fost votate în unanimitate. Au fost aleşi, cu unanimitate de voturi, ca judecători pentru judecătoriile judeţului Sibiu, tovarăşii Laurenţiu Bulea şi Petre Cristoiu, iar ca judecător la Tribunalul judeţean Sibiu, Kovács Géza. In încheierea lucrărilor sesiunii a luat cuvintul tovarăşul Richard Winter, prim-secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Vorbitorul a apreciat ca pozitive rezultatele economice obţinute pe ansamblul economiei judeţului nostru, faptul că, urmînd linia indicată de conducerea de partid, industria sibiană se dezvoltă continuu, contribuind în tot mai mare o depăşire de 3,4 la sută. Depăşirea indicatorilor de plan şi gospodărirea mai judicioasă a mijloacelor materiale şi băneşti au determinat obţinerea unor beneficii suplimentare de peste 1,3 milioane lei. Activităţii de gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor i s-a acordat o atenţie deosebită de către comitetele executive ale consiliilor populare, de către deputaţi. In toate locaitâţile noastre s-au desfăşurat acţiuni de largă mobilizare a cetăţenilor la treburile gospodăreşti, reuşindu-se ca la sfîrşitul anului să se execute prin muncă patriotică lucrări în valoare de 120 milioane lei, faţă de 70 milioane lei angajament luat la nivelul judeţului. în întrecerea finală la nivelul judeţului au concurat 11 comune cu rezultate deosebite, pînă la urmă detaşîndu-se pe primele 3 locuri comunele Orlat, Bîrghiş şi Roşia cu peste 300 lei economii pe fiecare locuitor, în lucrările efectuate. Este, de asemenea, un rezultat deosebit făptui că în întrecerea pe ţară au intrat în etapa ultimă cele două municipii şi două din oraşele judeţului nostru, că, după definitivarea aprecierilor, oraşul Ocna Sibiului a obţinut locul II la categoria respectivă de oraşe, iar oraşul Agnita a fost apreciat nominal printre cele cu rezultate foarte bune. Tot ceea ce s-a obţinut In acţiunea de gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor trebuie să constituie un imbold pentru toate consiliile populare de a-şi intensifica eforturile In viitor spre noi realizări şi mai valoroase. Cu toate rezultatele arătate, In activitatea de gospodărie comunală mai dăinuie serioase neajunsuri. Considerăm că este inadmisibil ca şi la ora actuală transporturile în comun să genereze zilnic nemulţumiri în rîndul populaţiei, mai ales în municipiul Sibiu, avînd în vedere dotările substanţiale cu mijloacele de transport din ultimii ani. Aceasta reflectă un mod de organizare defectuos, un control inconsistent al acestei activităţi, atît din partea întreprinderii cit şi din partea Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Sibiu. Situaţii grave persistă şi în aprovizionarea cu apă a oraşelor noastre — în special a municipiului Sibiu. Faţă de aceste situaţii, atît întreprinderile specializate, Direcţia de gospodărie comunală şi locativă, cit şi comitetele executive ale consiliilor populare au întreprins măsuri destul de necorespunzătoare. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean va trebui ca în viitor să coordoneze mai concret această activitate şi să tragă la răspundere cu fermitate factorii responsabili pentru rezolvarea problemelor ce se ridică şi a sarcinilor ce se stabilesc în acest domeniu. In anul care a trecut, ajutată de Comitetul executiv, întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj a reuşit să-şi îmbunătăţească baza tehnicomaterială de producţie, prin construirea unui poligon de panouri mari la Mediaş şi dotarea cu utilaje in valoare de 18,6 milioane lei, ceea ce a permis să crească gradul de mecanizare a lucrărilor şi a creat condiţii de folosire pe scară mai largă a metodelor industriale de executare a construcţiilor. Organizînd mai bine munca pe şantier, extinzând sistemul de lucru în acord global, întreprinderea a reuşit să-şi realizeze planul producţiei de construcţii-montaj în proporţie de 104,6 la sută, executând un volum suplimentar de lucrări în valoare de 8,3 milioane lei. Deşi volumul producţiei totale a fost depăşit, au existat unele obiective la care nu s-au realizat valorile planificate, cu toate că ele aveau termenul de punere infuncţiune în anul 1971. De asemenea, în ceea ce priveşte calitatea lucrărilor s-au semnalat unele deficienţe destul de grave, ca cele de la blocul A1, din cartierul Ştrand şi Fabrica de băuturi răcoritoare Sibiu. De aceea va trebui ca in viitor colectivul de muncă din această Întreprindere să acorde o atenţie deosebită modului cum îşi organizează activitatea pentru încadrarea în termenele de punere în funcţiune şi asigurarea unei calităţi superioare lucrărilor executate. Activitatea colectivului Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri a fost pozitivă, el realizind 36 km îmbrăcăminţi asfaltice uşoare, faţă de 20 km cit era planificat, cilindrări pe 16 km şi lucrări de întreţinere pe o lungime de 650 km drumuri asfaltate şi împietruite. Şi în această activitate s-au constatat însă o serie de deficienţe la calitatea lucrărilor efectuate( mai ales pe drumurile unde s-au aplicat îmbrăcăminţi asfaltice uşoare, faţă de care va trebui ca în viitor să existe mai multă exigenţă din partea factorilor răspunzători. Ca urmare a preocupării permanente a Comitetului executiv al Conmăsură la îmbogăţirea tezaurului naţional de valori materiale şi spirituale ale întregului nostru popor. Au fost trecute apoi în revistă rezultatele bune obţinute în anul 1971 de oamenii muncii din agricultura judeţului Sibiu, faptul că recoltele sporite obţinute la majoritatea culturilor a asigurat valorificarea la fondul cenralizat al statului a unor însemnate cantităţi de produse agricole. Referindu-se la sarcinile mobilizatoare care stau în faţa organelor locale de partid şi de stat în acest an, la necesitatea îmbunătăţirii calităţii muncii tuturor factorilor care contribuie la îndeplinirea programului celui de-al X-lea Congres al P.C.R., vorbitorul a recomandat mobilizarea tuturor forţelor şi a numeroaselor rezerve de care dispun imităţile economice, celelalte instituţii şi organisme din judeţ pentru a putea fi dobîndite în anul 1972 rezultate şi mai bune, pe măsura hărniciei şi priceperii oamenilor muncii români, germani, maghiari din judeţul nostru. sttlului popular al judeţului pentru realizarea planului de investiţii pe anul 1971, fondurile alocate au fost realizate şi depăşite în proporţie de 116,3 la sută la total investiţii şi 115,5 la sută la construcţii-montaj. Aceste fonduri au fost utilizate pentru realizarea unor lucrări importante de canalizare in municipiul Sibiu (staţia de epurare) şi în oraşul Cisnădie, precum şi pentru cele de alimentare cu apă în municipiul Mediaş, au fost construite şi date in funcţiune 1612 apartamente din fondurile centralizate ale statului, cu 412 apartamente peste plan, fără ca prin aceasta să se recupereze în totalitate cele 550 apartamente nerealizate in 1970. Trebuie însă precizat că nerecuperările din urmă se localizează în municipiul Sibiu, ceea ce creează în permanenţă animarea primirii de către cetăţeni a unor apartamente repartizate. Din fondurile de investiţii pentru obiective social-culturale s-au construit şi dat în funcţiune 32 săli de clasă, din care o şcoală generală cu 24 săli de clasă in municipiul Sibiu, o creşă cu 120 locuri în municipiul Sibiu, un sediu pentru Consiliul popular comunal Loamneş şi s-au continuat lucrările la policlinica din Mediaş, care se va termina în anul acesta. Folosind fondurile populaţiei au fost construite şi date în funcţiune 952 apartamente, mai puţin cu 178 faţă de numărul prevăzut în plan pe 1971. Deşi în anul 1971 au fost obţinute rezultate bune in ceea ce priveşte investiţiile din fondurile centralizate ale statului, totuşi, nu trebuie să trecem cu vederea unele defecţiuni care au existat în pregătirea şi urmărirea lucrărilor de către beneficiari, precum şi in ceea ce priveşte calitatea lucrărilor realizate de constructori, in mod deosebit a deficienţelor calitative in execuţia locuinţelor din fondurile populaţiei, care au creat multe nemulţumiri. De asemenea, trebuie să relevăm faptul că datorită cauzelor arătate mai sUS, precum şi insuficientei colaborări şi coordonări a factorilor responsabili, o serie de obiective nu au fostpuse în funcţiune în anul 1971. (Staţia de epurare, Fabrica de băuturi răcoritoare, staţia de hidrofor, staţia de redresori şi baza întreprinderii de transportatoare din Sibiu). In agricultura judeţului, în anul 1971 condiţiile mai prielnice şi munca mai bine organizată au influenţat obţinerea de rezultate pozitive de către întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie, depăşindu-se producţiile planificate în special în sectorul vegetal. Noua formă de muncă şi retribuţie prin acord global a stimulat ţărănimea cooperatoare, astfel că lucrările s-au făcut la timp şi de bună calitate, fapt ce s-a răsfrînt în cele mai mari producţii medii obţinute de judeţul nostru in sectorul cooperatist şi anume: la grîu 2 010 kg/ha, la porumb 2 275 kg/ha, la cartofi 15 991 kg/ha, la sfeclă de zahăr 25 082 kg/ha. Aceasta a creat posibilitatea de a se achita obligaţiile la fondul de stat şi să se dea In plus: la grîu peste 2 000 t., la porumb peste 2 000 t., iar la cartofi peste 3 500 t. Trebuie încă remarcat faptul că in ultimii ani au fost rezultate foarte slabe în agricultura cooperatistă, iar cheltuielile efectuate au grevat în mod serios și anul 1971. In același timp, venituri importante ale cooperativelor se irosesc datorită slabei preocupări pentru sectorul zootehnic. De aceea, considerăm că trebuie criticaţi cu toată asprimea specialiştii Direcţiei generale pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură şi ape, cei din unităţile cooperatiste şi de la circumscripţiile veterinare, pentru lipsa de eficienţă a măsurilor întreprinse în direcţia dezvoltării sectorului zootehnic, pentru mentalitatea învechită , care contribuie la menţinerea acestui important sector intr-o stare necorespunzătoare. Va trebui, deci, să se schimbe optica specialiştilor, a unor cadre de răspundere, chiar din faza de planificare a producţiilor agricole, în sensul de a creşte producţiile planificate, partea ce se valorifică la fondul de stat, pentru aceasta ei trebuie să găsească, împreună cu consiliile de conducere, modalităţile şi căile necesare. In mare parte aceste recomandări se referă şi la întreprinderile agricole de stat, ale căror venituri obţinute din producţii mai mari sunt anulate în mare parte de cheltuielile exagerate efectuate în activitatea economică. Şi aci, în mare parte, deficienţele se localizează în sectoarele zootehnice, care, nefiind cu chibzuinţă gospodărite, înregistrează pierderi însemnate. Atît întreprinderile agricole de stat în noua formă de organizare, cit şi cooperativele agricole de producţie, care au la îndemână formele noi de stimulare a activităţii, vor trebui să-şi îmbunătăţească substanţial producţiile vegetale şi animaliere, pentru a se înscrie foarte curind cel puţin în cifrele prevăzute în actualul cincinal. In ansamblul economiei judeţului nostru, activitatea comercială ocupă un loc deosebit de important în realizarea politicii partidului şi statului privind ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Sub îndrumarea permanentă a Comitetului judeţean de partid, Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean s-a preocupat mai competent de îndrumarea organelor şi organizaţiilor comerciale pentru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei, a dezvoltării şi modernizării reţelei comerciale, a lărgirii sortimentelor de mărfuri şi a deservirii in tot mai bune condiţiuni. Ca urmare a acestui fapt, activitatea comercială din judeţul nostru prezintă la sfîrşitul anului 1971 un bilanţ pozitiv. Toate întreprinderile comerciale şi-au realizat sarcinile de desfacere, vînzindu-se mărfuri de 2 565 milioane lei, cu 195 milioane lei mai mult decît în 1970. Unităţile comerciale locale şi-au realizat planul în proporţie de 102,9 la sută, vînzind suplimentar mărfuri de peste 33 milioane lei. S-au desfăcut în plus faţă de 1970 — 1 530 t. piine, 1 441 t. făină albă, 1 096 t. zahăr, 12 200 t. cartofi şi alte produse agroalimentare şi nealimentare. Cu toate acestea, în reţeaua comercială s-au semnalat lipsuri de produse chiar la articolele curente, ca urmare a insuficientei preocupări a conducerilor întreprinderilor şi Direcţiei comerciale pentru găsirea de noi surse de aprovizionare, pentru urmărirea operativă a primirii mărfurilor contractate şi pentru distribuirea acestora la magazinele de desfacere cu amănuntul, încheind aceste consideraţii asupra modului cum s-au îndeplinit sarcinile economice pe anul 1971, trebuie să informăm că unele măsuri stabilite de Consiliul popular judeţean pentru descentralizarea unor activităţi economice, prin subordonarea lor municipiilor, oraşelor şi comunelor. In anul 1971 au dat rezultate bune, care îndreptăţesc să afirmăm că nu s-a greşit. Trebuie subliniat însă că preocuparea consiliilor populare comunale pentru dezvoltarea unor activităţi locale industriale, pe baza surselor proprii de materii prime, a fost nesatisfăcătoare şi atenţia a fost îndreptată numai spre sectoarele cooperatiste unde s-au realizat lucruri bune. Stimaţi tovarăşi, Problemele dezvoltării judeţului nostru constituie preocuparea principală şi permanentă a Comitetului judeţean de partid, a comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale de partid, a organelor locale ale puterii şi administraţiei locale de stat, urmărindu-se înfăptuirea sarcinilor ca decurg din Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. şi Plenara Comitetului Central din decembrie 1971. In economia judeţului Sibiu planul de stat pe anul 1972 menţine un ritm de înaltă creştere, care va asigura realizarea şi depăşirea sarcinilor. Producţia industrială în profil teritorial va atinge 12,2 miliarde lei, iar volumul producţiei destinată exportului va creşte substanţial. Investiţiile prevăzute a se realiza în acest an, în valoare de 1,4 miliarde lei, asigură crearea de noi capacităţi de producţie şi obiective social-culturale, care vor duce la sporirea producţiei bunurilor materiale şi la creşterea continuă a nivelului de trai al populaţiei. Importante sarcini de plan revin în anul 1972 şi economiei locale a judeţului nostru. Astfel, industria locală va trebui să asigure realizarea unui volum de producţie de 826 milioane lei, cu un spor de 61 milioane lei faţă de realizările efective ale anului 1971. De asemenea, producţia destinată exportului va fi cu 5,0 milioane lei valută peste realizările anului trecut. Livrările către fondul pieţii vor înregistra un spor de 26,6 mii. lei faţă de cele din anul 1971, prevăzîndu-se dezvoltarea şi diversificarea în continuare a producţiei bunurilor de larg consum, precum şi producţia de materiale de construcţii, din care o mare parte să asigure nevoile populaţiei din judeţ. Pentru realizarea sarcinilor sporite a fost alocat industriei locale un volum de investiţii în valoare de 40 mii. lei, în scopul creării de noi capacităţi de producţie. Este necesar, însă, ca, pe lîngă capacităţile noi ce vor fi date în funcţiune, activitatea acestui sector economic să fie orientată spre o folosire mai intensivă a spaţiilor de producţie şi utilajelor existente, spre întărirea disciplinei în producţie, a responsabilităţii fiecărui salariat faţă de îndeplinirea sarcinilor ce-i revin. Vor trebui să-şi găsească în mai mare măsură locul noile procedee tehnologice avansate, modernizarea proceselor de producţie, acordîndu-se o atenţie plină de răspundere reducerii consumurilor specifice de materii prime şi materiale, întăririi exigenţei şi controlului în compartimentul financiar-contabil, pentru înlăturarea cheltuielilor neeconomicoase şi reducerea imobilizărilor. In activitatea de gospodărie comunală planul pe anul 1972 prevede la prestaţii de servicii un volum de 322,8 milioane lei, cu o creştere de 7,6 milioane lei faţă de realizările anului 1971. Pentru activitatea de investiţii s-au alocat 198,6 milioane lei, cu 25,0 milioane lei mai mult decît în anul 1971. Se prevede ca în anul 1972 să se construiască şi să se dea în funcţiune un număr de 2150 apartamente, din care 1 000 apartamente din fondurile centralizate ale statului. Anul 1972 va fi anul lucrărilor de îmbunătăţire a alimentării cu apă potabilă a municipiului Sibiu, în care scop se vor executa lucrări de îmbunătăţire şi mărirea substanţială a capacităţii surselor existente şi reţele importante. In anul 1972 se vor termina şi pune în funcţiune staţia de epurare, colectorul principal Sibiu şi colectorul canalizare Cisnădie. Se vor executa reţelele tehnico-edilitare şi stradale în cvartalele de lo-.cuinţe, precum şi lucrări de îmbunătăţire a alimentării cu apă a oraşului Agnita. De asemenea, vor fi date în folosinţă importante obiective social-culturale: policlinica de la Mediaş, 400 săli clasă, 3 grădiniţe cu 480 locuri, o creşă cu 100 locuri şi 5 ateliere şcolare. Se vor termina lucrările de asfaltare a drumului la staţiunea Păltiniş. Se va construi noul sediu al Institutului de proiectare judeţean. In industria locală se va termina şi pune în funcţiune Fabrica de băuturi răcoritoare din Sibiu, se va construi o staţie de autoservice la Mediaş, o staţie de extras şi sortat balast la Sebeş-Olt şi o fabrică de biscuiţi şi paste făinoase la Sibiu. întreprinderea de construcţii montaj a judeţului Sibiu va fi dotată cu utilaje noi, de mare capacitate, care împreună cu noul poligon de panouri mari, terminat la finele anului 1971, vor conduce la sporirea capacităţii de producţie în construcţii-montaj. De asemenea, prin construirea unui cămin de 316 locuri din fonduri centralizate şi prin folosirea fondurilor de organizare de şantier se vor crea condiţii mai bune pentru stabilizarea cadrelor şi eliminarea fluctuaţiei forţei de muncă. Comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale, direcţiile de specialitate, constructorii şi proiectanţii au sarcina şi răspunderea pentru îndeplinirea planului de măsuri al comitetului executiv al C.P.J., traducînd astfe în viaţă programul de măsuri aprobat de Secretariatul C.C. al P.C.R. din 11 octombrie 1971, privind activitatea de construcţii-montaj şi construcţia de locuinţe. Prevederile planului pe anul 1972 în domeniul comerţului cu amănuntul se ridică, pentru sistema locală, la 1540 milioane lei, cu 57,4 milioane lei mai mult decît realizările din 1971. Pozitiv este faptul că fondul de mărfuri prevede creșteri la produsele de bază. Se vor desface 53 mii tone pîine, 7 470 tone făină albă, 5 240 tone carne, 2 800 tone ulei, precum și alte produse alimentare şi nealimentare. Comitetele executive ale consiliilor populare şi Direcţia comercială vor trebui să se preocupe mai mult de aprovizionarea populaţiei, folosind experienţa bună cîştigată în ultimii ani, să controleze cu toată exigenţa activitatea lucrătorilor din comerţ pentru respectarea întocmai a prevederilor Decretului 377/1971 privind desfăşurarea activităţii comerciale. Este necesar să se continue acţiunea de extindere şi modernizare a reţelei comerciale in toate localităţile judeţului, pentru a îmbunătăţi condiţiile de desfacere a mărfurilor. Considerăm de asemenea necesar ca Direcţia comercială să acorde mai multă atenţie coordonării, îndrumării şi controlării modului cum îşi desfăşoară activitatea toate sectoarele comerciale din judeţul nostru în special comerţul cu legume-fructe şi cooperaţia de consum. In domeniul agriculturii planul pe 1972 prevede sporuri însemnate de producţie la toate culturile vegetale, la efectivele de animale şi la produsele destinate fondului de stat. Această sarcină reflectă posibilităţile reale existente în unităţile agricole de stat şi cooperatiste. Planul acestui an în agricultură se va realiza în condiţiile aplicării în măsură mai mare a chimizării, mecanizării, extinderii lucrărilor de irigaţii şi lucrări de îmbunătăţiri funciare. Se va extinde organizarea şi profilarea producţiei in unităţi, iar gradul de mecanizare a lucrărilor va spori prin dotarea unităţilor S.M.A. cu maşini. Cantitatea sporită de îngrăşăminte chimice ce se vor aplica în acest an la unitatea de suprafaţă, la toate culturile, va ajuta unităţile să poată depăşi producţiile obţinute în 1971. La conferinţa pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale s-a subliniat necesitatea lărgirii atribuţiilor consiliilor populare în realizarea sarcinilor economice, edilitar-gospodăreşti şi social-culturale. In lumina acestor indicaţii, începînd cu anul acesta, s-au transmis comunelor toate sarcinile din sectoarele agricol, sanitar, învăţămînt, cultură, administraţie, in vederea coordonării şi urmăririi acestora, ceea ce va conduce în final la realizarea sarcinilor reieşite din rezoluţia conferinţei şi, implicit, la dezvoltarea multilaterală a activităţilor din comunele judeţului nostru. In acest scop, comitetelor executive ale consiliilor populare comunale le revine sarcina de a contribui în mai mare măsură la rezolvarea concretă a problemelor economice din cooperativele agricole de producţie, din întreprinderile agricole de stat, din staţiunile de maşini şi tractoare şi din celelalte unităţi economice de pe teritoriul comunei, să intensifice şi să-şi îmbunătăţească activitatea de educare politică-patriotică şi morală a populaţiei. De asemenea, se va acorda o atenţie mai mare dezvoltării unor activităţi productive sau de prestaţii, prin folosirea resurselor materiale şi umane locale, ceea ce va conduce la realizarea de venituri suplimentare la bugetele comunelor. Stimaţi tovarăşi, înfăptuirea sarcinilor planului economic local trebuie să canalizeze toate forţele, întregul potenţial material şi uman de care dispunem. Folosind mai mult experienţa anului trecut, este necesar ca la rezolvarea problemelor economiei locale să fie atrase tot mai mult masele de cetăţeni, oameni ai muncii, în frunte cu comuniştii, prin intermediul deputaţilor, care prin contribuţia lor să ajute la terminarea şipunerea în funcţiune a unor obiective. Un aport mai substanţial în îndeplinirea şi depăşirea planului economiei locale trebuie să-şi aducă şi comisiile permanente ale consiliilor populare, prin cercetarea şi găsirea de noi căi de valorificare a resurselor interne. Potrivit noii legi, Consiliului popular judeţean îi revin sarcini sporite de a îndruma şi sprijini activitatea tuturor unităţilor de pe teritoriul judeţului, atît in realizarea obiectivelor, dar şi în realizarea sarcinilor de import-export şi a indicatorilor de eficienţă. Aceasta va da posibilitatea unui control mai eficient asupra îndeplinirii planului, va crea condiţii pentru punerea în valoare în mai mare măsură a rezervelor existente şi adoptarea unor decizii operative, fundamentate pe cunoaşterea posibilităţilor de pe teritoriu. Avem convingerea că prin eforturile comune ale tuturor oamenilor muncii din judeţul nostru, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, sarcinile anului 1972 vor putea fi pe deplin realizate, contribuind la dezvoltarea economică şi socialculturală, dînd viaţă programului stabilit de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. 1) . 4 I EXPUNERE privind bugetul local pe anul 1972 -TEXT PRESCURTAT — In anul trecut — primul an al cincinalului — oamenii muncii din judeţul nostru, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, însufleţiţi de sarcinile trasate de Congresul al X-lea al partidului, au obţinut succese importante în toate domeniile, lucru ce se reflectă în mod pozitiv şi în executarea bugetului local. Potrivit datelor preliminare, veniturile bugetului judeţului Sibiu pe anul 1971 se cifrează la suma de 680 160 mii lei, iar cheltuielile la 656 550 mii lei, rezultînd un sold de 23 610 mii lei. Prevederile iniţiale pe anul 1971 la venituri s-au realizat în proporţie de 11%, cu un plus de peste 63 milioane lei, ca urmare a unei activităţi economico-financiare pozitive desfăşurată de majoritatea unităţilor subordonate consiliilor populare, ceea ce a dat posibilitatea întocmirii unor planuri suplimentare de venituri şi cheltuieli în sumă de peste 56 milioane lei, în conformitate cu drepturile conferite comitetelor executive prin Legea nr. 57/1968. Aceste planuri au contribuit la finanţarea unor acţiuni neprevăzute sau la suplimentarea unor prevederi iniţiale. In urma acestor suplimentări, veniturile definitive ale bugetului local pe anul 1971 s-au realizat în proporţie de 101 %, cu un plus de 6,3 milioane lei. Majoritatea veniturilor înscrise în proiectul de buget provin de la unităţile de stat şi cooperatiste, ele însumînd 489ȘI 000 lei, adică 75%/o din totalul veniturilor bugetare. Acumulările băneşti ale economiei locale, principala sursă de formare a bugetului, vor creşte în acest an cu 10 milioane Iei, faţă de realizările preliminare ale anului 1971. Beneficiile totale ale unităţilor economice locale pe anul 1972 însumează 174,9 milioane lei, depăşind pe cele preliminate pentru anul trecut cu 19,4 milioane lei. Această creştere în centrul activităţii economice trebuie să stea sarcina îndeplinirii planului de producţie marfă vîndută şi încasată, indicator de bază care asigură realizarea în mod ritmic a acumulărilor bugetare din impozitul pe circulaţia mărfurilor şi din cote părţi din beneficii. Contractele economice trebuie să devină un instrument principal in concretizarea relaţiilor dintre întreprinderi, o pîrghie importantă pentru asigurarea satisfacerii cît mai depline a cerinţelor beneficiarilor, să contribuie în mai mare măsură la realizarea sarcinilor de plan şi la întărirea disciplinei financiare. Din fondurile prevăzute pentru întreţinerea drumurilor se vor executa lucrări de îmbrăcăminţi asfaltice uşoare pe 40 km, întreţineri de poduri, cilindrări uşoare şi lucrări pentru îmbunătăţirea circulaţiei rutiere. In cadrul acţiunilor de gospodărie comunală, majoritatea creditelor vor fi utilizate pentru întreţinerea străzilor, cheltuieli de gospodărie comunală în mediul rural, salubrizarea oraşelor, întreţinerea parcurilor şi zonelor verzi. Ponderea cea mai mare a cheltuielilor înscrise în bugetul local o formează alocaţiile pentru finanţarea acţiunilor social-culturale, ele reprezentînd 58% din total şi cresc faţă de realizările preliminate pe anul 1971 cu 16 500 000 lei. Pentru învăţămînt s-a alocat suma de 157 090 000 lei, în creştere faţă de anul 1971 cu peste 3 milioane lei, ca urmare a sporirii numărului de copii şi de clase, prin trecerea la învăţămîntul obligatoriu de 10 ani. S-a mai prevăzut din fondurile de investiţii centralizate suma de 11 460 000 lei pentru construirea unei şcoli cu 24 clase în municipiul Mediaş, şcoli cu cite 4 săli de clasă în Axente Sever şi satul Chesler, extinderea Şcolii generale nr. 5 Sibiu, 3 grădiniţe în Sibiu şi Cisnădie şi ateliere necesare activităţii tehnice productive a elevilor. Peste 151240 mii lei s-au prevăzut pentru ocrotirea sănătăţii, cu aproape 10 milioane lei mai mult decît execuţia preliminată pe anul 1971, asigurindu-se fondurile necesare pentru acordarea unei asistenţe medicale corespunzătoare cerinţelor actuale, iar din fondurile de investiţii centralizate s-au prevăzut 9 514 mii lei pentru terminarea construcţiei policlinicii din Mediaş şi o creşă in Hipodrom-Sibiu. Cheltuielile prevăzute pentru cultură şi artă se ridică la suma de 23 921 000 lei, din care pentru subvenProiectul de buget pe anul 1972 reflectă posibilităţile de care dispune economia locală a judeţului nostru şi prevede mijloacele necesare finanţării sarcinilor sporite. întocmirea proiectului de buget pe anul 1972 a constituit o preocupare de seamă a Comitetului executiv, care, sub îndrumarea Biroului Comitetului judeţean de partid, a urmărit ca cifrele prevăzute să asigure rezolvarea în cele mai bune condiţiuni a sarcinilor de plan ce stau în faţa Consiliului popular al judeţului şi a consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale în anul 1972, întocmit în strînsă corelare cu indicatorii de plan economici şi socialculturali, proiectul de buget este rezultatul unei munci colective la care şi-au adus aportul comitetele executive ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, Administraţia financiară, Direcţia planificare şi salarizare, direcţiile economice şi organele locale de specialitate din cadrul Consiliului popular al judeţului, întocmit pe aceste baze, bugetul Consiliului popular al judeţului Sibiu pe anul 1972 se caracterizează prin aceea că este un buget excedentar, însumînd la venituri 648 451 000 lei, iar la cheltuieli 590 110 000 lei, cu un excedent de 58 341 000 lei. Partea de venituri a bugetului se compune din următoarele surse principale: oglindeşte dezvoltarea susţinută a întreprinderilor şi organizaţiilor economice locale şi creşterea an de an a eficienţei acestora. Din beneficiile planificate pe anul 1972, o sumă de 50 milioane lei va rămîne la dispoziţia întreprinderilor în vederea autofinanţării unor investiţii, rambursării creditelor pentru mica mecanizare, formării fondurilor de premiere şi pentru alte destinaţii prevăzute în lege. Cheltuielile prevăzute în buget pe anul 1972 se repartizează pe acţiuni după cum urmează: de Consiliul popular al judeţului Sibiu pe anul 1972. Sumele prevăzute pentru acţiunile economice se repartizează astfel: ţionarea unităţilor de artă suma de 7 500 000 lei, iar pentru restaurări de monumente istorice 675 000 lei. Cheltuielile pentru organele admiministraţiei de stat însumează 28 648 000 lei, reprezentînd 4,8 % din totalul cheltuielilor bugetare. In baza indicaţiilor date de conducerea superioară de partid şi de stat pe linia descentralizării — indicaţii subliniate şi în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta consfătuire pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale , cheltuielile pentru , agricultură şi sănătate s-au trecut inacest an în bugetele comunelor, în vederea unei mai bune coordonări a acestor activităţi. Ca urmare a votării legii privind contribuţia bănească şi în muncă a cetăţenilor, consiliile populare vor dispune în acest an de importante fonduri băneşti şi de muncă pentru executarea unor lucrări gospodăreşti şi social-culturale necesare pe raza comunelor şi oraşelor din judeţul nostru. Dezbaterea proiectului de buget pe anul 1972 trebuie să constituie un prilej de analiză temeinică a întregii activităţi pe care o desfăşurăm în vederea lichidării lipsurilor ce mai persistă în activitatea economică şi în execuţia bugetară. O importanţă deosebită va avea executarea în bune condiţiuni a bugetului nostru în mod ritmic şi în toate verigile lui, ceea ce va contribui la înfăptuirea sarcinilor ce revin consiliilor populare din planul de dezvoltare a economiei naţionale. Fondurile ce stau la dispoziţia consiliilor populare comunale din impozitul pe clădiri, contribuţia bănească a cetăţenilor şi din alte surse vor trebui folosite pentru executarea unor lucrări de mai mare importanţă în vederea ridicării gradului de urbanizare a comunelor, cum ar fi: alimentarea cu apă, lucrări de canalizare şi îndiguiri, construcţii de şcoli, grădiniţe, dispensare, modernizări de străzi şi altele. Comitetele executive ale Consiliului popular judeţean, municipale, orăşeneşti şi comunale, comisiile permanente, toţi deputaţii judeţeni, municipali, orăşeneşti şi comunali au datoria să ia toate măsurile pentru gospodărirea cu simţ de răspundere a valorilor materiale şi băneşti puse la dispoziţie, pentru înlăturarea lipsurilor ce mai influenţează negativ obţinerea unor rezultate şi mai bune în activitatea economică şi socialculturală a judeţului nostru. — cote părţi din beneficiile întreprinderilor locale .... 118 988 000 lei — impozit pe circulaţia mărfurilor de la unitățile economice şi coop. locale ............................................................................... 304 950 000 lei — alte venituri din sectorul de stat şi cooperatist................. 65113 000 lei — impozit pe salarii de la întreprinderile economice, unități bugetare şi coop. locale .............................................. 87 000 000 lei — alte impozite şi taxe de la populaţie ......................... 52 400 000 lei — sold din executarea bugetului pe 1971 ................................. 20 000 000 lei Total: 648 451 000 lei — acțiuni economice...................................................... . 212 711 000 lei — acțiuni social-culturale .......................................... 341 051 000 lei — pentru org. locale ale administraţiei de stat ... 28 848 000 lei — rezerva bugetară ........................................................... 7 500 000 lei Aceste cheltuieli asigură finanţarea în bune condiţiuni a întregii activităţi prevăzute a fi desfăşurată — alocaţii de la buget pentru acoperirea planului de investiţii centralizate . ........................................................................... 101 310 000 — creşterea de mijloace circulante şi dotaţii de stat de la întreprinderile locale ................................................................... 2 500 000 — întrețineri drumuri și poduri..................... 30 600 000 — acțiuni agro-zooveterinare 43 113 000 — acțiuni de gospodărie comunală .............................................. 33 100 000 lei lei lei lei lei