Tribuna Sibiului, iunie 1976 (Anul 28, nr. 5869-5894)

1976-06-23 / nr. 5888

Tv. iunie ect de U-^V. pen- Pillat ști de rău. neprolimba portul Uniaiovaniei“). Directă )idolomâa Ila eca.cine- Chadupă TV pro-O „Prieanţii“, le 9; Arta: orele 17,30: „Albă şapte 2; 14: repencific“, 18 şi resuligan“, ; 14; stului: inia a 18,30 pular: , ore: „Rit a 10; z Xoîmbet , ore: „Cale 17 SUS: rege orele 1 ” 15,30 ră a ediaş e cu 2 recul- Conpoli- i soderea 2diaş, i a de Ie la î ca: inuionțon guriscan), nupas- Co- î liminașului la po- i so- Hie VIA) a fi *erul •erit, rsul se erse e și ctrijfla em- 12— —28. Anul XXVIII, nr. 5888 TRIBUNA SIBIULUI Stimularea creativităţii Cincinalul revoluţiei tehnicoştiinţifice implică între multe altele şi ralierea marii mase a oamenilor muncii la o acţiune cu ample valenţe politico-educative şi patriotice şi anume neostoita căutare a noului şi aplicarea lui, preocuparea permanentă de a valorifica cunoştinţele şi aptitudinile în acte de creativitate, menite a duce la sporirea eficienţei muncii în toate domeniile de activitate. Căci prin muncă creatoare, conştientă, plină de responsabilitate işi poate cetăţeanul României socialiste manifesta ataşamentul faţă de patrie, faţă de înţeleaptă politică a partidului şi statului de ridicare a ţării pe trepte înalte de progres şi civilizaţie. In economia generală a activităţilor cluburilor şi caselor de cultură, cercurile tehnico-aplicative şi alte manifestări menite a dezvolta la oamenii muncii spiritul creator, ocupă un loc din ce în ce mai însemnat. Dintre exemplele posibile ne-am oprit la Clubul lucrătorilor din transporturi şi telecomunicaţii, deoarece experienţa dobîndită aici o considerăm pozitivă, mai ales prin prisma calităţii şi eficienţei, dar şi a preocupărilor conducerii unităţii în lumina hotărîrilor Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste. Organizînd în anul 1975/76 cercuri de depanare radio, TV, radio-amatorism pe unde scurte, maşini de calcul şi foto, clubul a dovedit o bună orientare, avînd în vedere faptul că principalii beneficiari ai acestora au fost lucrători din domeniul transporturilor (auto şi feroviare) şi telecomunicaţiilor. Cursanţii, de cele mai diferite profesii — electricieni, strungari, lăcătuşi, frezori, mecanici, tehnicieni, maiştri, ingineri, elevi de la liceul de specialitate — au căpătat în afara unor noi deprinderi practice şi cunoştinţe teoretice, dorinţa de a face ceva nou, de a îmbunătăţi aparatura existentă. Stau dovadă acestei afirmaţii expoziţia în holul clubului, care prezintă rezultatul muncii cercului de radio-tehnică, precum şi mărturiile unor cursanţi că sunt preocupaţi de a realiza îmbunătăţiri utilajelor şi aparaturii de care se folosesc la lo în aşezămintele de cultură cui de muncă. Pentru a întregi imaginea preocupărilor clubului în stimularea opţiunii lucrărilor din t.’Amsporturi şi telecomunicaţii pentru acte de creativitate tehnică vom aminti contribuţia adusă de cursurile tehnice ale U.P. desfăşurate la club şi în unităţi, precum şi de clubul inginerilor şi tehnicienilor şi cel al electromecanicului CT. După cum se vede, o activitate meritorie. Dar mai importantă este preocuparea pe care comitetele sindicatelor din ramură şi conducerea clubului o dovedesc pentru amplificarea activităţilor şi ridicarea lor pe o treaptă calitativ superioară. Incepind cu toamna acestui an vor lua fiinţă un cerc de electronică industrială (solicitat şi de unii cursanţi ce au absolvit radio-tehnica, pe care o consideră treapta I spre perfecţionare în domeniul electronicii), unul de circuite integrate tranzistorizate şi vor fi diversificate cluburile pe profesii urmărindu-se atragerea unei mase cit mai mari de salariaţi. „Suntem obligaţi să sprijinim oamenii să ţină pasul cu tehnica şi să se străduiască să o perfecţioneze" ne spunea Nicolae Muntean, directorul clubului. In prezent se lucrează la conceperea unui program special de acţiuni comune intre cercurile tehnico-aplicative, cele tehnice de la U.P. şi alte activităţi specifice, fapt pozitiv dacă avem în vedere că importanta preocupare de a sprijini şi stimula creativitatea se cere susţinută şi de alte activităţi politico-educative. Pornind de la această experienţă pozitivă, cunoscînd şi altele în judeţ şi ţinînd seama de posibilităţile mari, încă nevalorificate, am sugera celor în drept organizarea unei întreceri între unităţile culturale, pe durata octombrie 1976 — iunie 1977, cu obiective concrete şi scop final controlabil, care să asigure creşterea calitativă a acestei importante activităţi sociale, precum şi a sferei ei de cuprindere. OCTAVIAN RUSU CONTRAPUNCTSibiu! sentimental După o largă perioadă de absenţă, în care sper ca stiloul să nu-şi fi pierdut cu totul unele bune deprinderi (cele rele, ştim cu toţii, se „cîştigă" uşor), rubrica de faţă revine la o viaţă pe care şi-o doreşte, cum este şi firesc, cit mai normală. Mai întii, cu bucuria de a putea fi regăzduită de un cotidian; şi mai apoi, inregistrînd cu satisfacţie că în acest interval s-a acumulat un noian de date care face dificilă opţiunea pentru un subiect sau altul. De aceea mi-am propus să revin, sentimental, la citeva lucruri despre oraşul în care trăiesc şi muncesc mulţi dintre cititorii ziarului nostru — Sibiul. Dar „sentimental“ e doar un fel de a spune, subsemnatul refuzîndu-şi — prin formaţie şi temperament, sau invers - efuziunile pe care le presupune acest cuvînt, fapt ce l-a pus — cu timp în urmă - în situaţia de a lua act de rîndurile indignate (şi nu prea urbane, e adevărat) ale unui anonim cititor. Numai că vajnicul nostru întocmitor de epistole nu s-a gindit că scrisul, mai ales în gazetărie, nu se practică pentru a fi pe placul tuturor, ceea ce se va întîmpla şi cu însemnările de faţă, din motivele ce se vor vedea mai jos. Mărturisesc cu umilinţă că îmi lipseşte pana pentru a putea oferi Sibiului reportajul pe care îl merită. Fiindcă de aia ar trebui să pornesc şi fiindcă nu pot să nu constat, în urma unei informaţii, hai să-i zicem, mulţumitoare , că Sibiul contemporan nouă încă nu şi-a găsit imaginea literară pe măsura realităţii. Cu frumuseţile, dar şi cu nefrumuseţile sale, înţelegind prin acestea din urmă lucrurile care fie că sunt sortite pieirii, fie că nu au ajuns acolo unde ar fi trebuit să ajungă. Cine poate să spună că totul e perfect? In acest proces, esenţial este că Sibiul îşi „anexează“, an de an, noi structuri ale civilizaţiei moderne, mărturii ale contemporaneităţii care îl surprind nu numai pe călătorul revenit după ani pe aceste meleaguri, dar pe însuşi locuitorul municipiului. Exemplele ne stau tuturor la îndemînă. Aşa cum de altfel ne este tot atît de la îndemină să vedem că această prezenţă în actual nu se face prin negarea, prin renunţarea la dimensiunile deja cîştigate, existente. Deşi, aici, citeva semne de întrebare mai pot fi aşternute pe hîrtie, fiindcă mai scăpăm din vedere unele „amănunte". Am înţeles, de pildă, raţiunea pentru care au fost înlăturate tramvaiele de pe arterele principale ale oraşului (deşi încă nu ştim dacă întreprinderea care asigură transportul în comun a reuşit să pătrundă mecanismul prin care respectivele arhaice mijloace de locomoţie îşi făceau datoria prompt şi urban, adică civilizat). Dar ne e greu să acceptăm ideea că, de la anotimp la anotimp, parcul Subarini - odinioară mîndrie „sentimentală" a municipiului - seamănă tot mai puţin cu propria sa amintire (nu mai scriu, din nou, despre chioşcul din mijlocul său şi nici despre fanfara ce cînta aici). Aşa cum nu înţeleg de ce trebuie să ne spună specialiştii în silvicultură că — dacă va continua acţiunea de poluare a pădurii Dumbrava, prin mila excursioniştilor şi a vizitatorilor transportori de gunoaie de duminica, în plus distrugători de iarbă și copaci — vom avea în curind scheletul unei păduri. Să fie aceasta răzbunarea Sibiului sentimental? MIRCEA BRAGA Urmare din pag. Inomice cum sunt: organizarea producţiei şi a muncii, atitudinea faţă de avutul obştesc, calificare, comportarea unor cadre tehnico-administrative. Din totalul de 168 scrisori, 43 au fost rezolvate favorabil, fiind întemeiate. Dovadă că mai există conducători la diferite nivele care nu cunosc în amănunţime legislaţia muncii şi, ca atare, prin deciziile pe care le iau creează nemulţumiri îndreptăţite. Celălalt aspect, al unui număr suficient de mare de scrisori neîntemeiate reflectă acelaşi aspect al necunoaşterii legislaţiei, al insuficientelor acţiuni pentru popularizarea legilor. De pildă un număr mare de scrisori au venit din partea unor tineri lucrători la I.P.A. Sibiu, I.C.M.J., întreprinderea „Independenţa“, tineri care au încălcat prevederile contractului de muncă şi nu s-au achitat de obligaţia de a lucra cel puţin cinci ani în întreprinderea respectivă. Din partea lucrătorilor de la I.T.A., I.J.I.L., întreprinderea mecanică Mîrşa s-au primit o serie de scrisori care reclamau pe nedrept unele decizii de desfacere a contractelor de muncă, ori schimbarea locului de muncă, în urma cercetărilor dovedindu-se că petenţii aveau abateri grave, pregătire necorespunzătoare etc. Concluzia? Pe lingă o preocupare atentă, în spiritul dreptăţii, al respectării legalităţii în rezolvarea cerinţelor oamenilor muncii, organele şi organizaţiile sindicale trebuie să-şi axeze activităţile educative pornind concret cu cauzele (cunoscute) care generează nemulţumiri. Este necesar să se încurajeze« propunerile, sugestiile care reclamă o mai bună organizare a muncii şi totodată să se insiste asupra formelor de cunoaştere şi popularizare a legilor. Un punct de plecare în lansarea unor astfel de acţiuni educative îl constituie însăşi datele acestui articol. Ce vizează şi cum sunt rezolvate scrisorile Activităţi politico-educative Ieri după-amiază, într-o plenară comună Consiliul municipal al sindicatelor şi Comitetul municipal al U.T.C. Sibiu au analizat cu înaltă responsabilitate critică activitatea organelor şi organizaţiilor sindicale şi U.T.C., modul cum acestea au folosit diversele forme ale muncii politice şi cultural-educative pentru Întărirea disciplinei în muncă. „Să muncim şi să trăim in lumina generoaselor idei ale recentului Congres al educaţiei politice şi al culturii socialiste“. Aceasta este tema care constituie obiect al întîlnirilor din această săptămînă, întreg activişti de partid şi de stat din municipiul Mediaş şi muncitorii de la „Emailul roşu“, (marţi, 22 iunie), „Automecanica“ şi altele. Astăzi, sub egida Consiliului municipal al F.U.S. Mediaş, o brigadă de popularizare a ştiinţei întîlneşte muncitori de la întreprinderea „Tirnava“. O intîlnire asemănătoare a avut loc ieri la intrreprinderea „* Mai“. Obiectul dezbaterilor îl constituie documentele Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, de notat, forma atractivă a acestor manifestări: gazdele Întreabă, oaspeţii răspund. Reducerea costului produselor fabricate Urmare din pag. I care balanţa este încordată, folosirea acelor materiale şi sortimente a căror producţie se realizează cu cel mai redus consum de energie, creşterea ponderii materialelor şi elementelor uşoare — în construcţii — care, la condiţii tehnice similare cu ale materialelor clasice, micşorează cheltuielile de transport şi permit dimensionarea mai economică a fundaţiilor şi structurilor etc. Conjugate, asemenea măsuri răspund imperativelor curente ale economiei naţionale, în cadrul căreia fiecare produs are o destinație precisă și trebuie realizat cu un consum cit mai redus de material, cu cheltuieli minime. întreprinderea agricolă de stat Avrig, pentru selecţia şi testarea porcinelor. Tehnicienii Stătescu Neli, Rusu Crişan şi Lebegioară Ioan, determină stratul de grăsime periu, cu ultrasunete Adunările Urmate din pag. I mod deosebit trebuie să ajute cooperativele cu greutăţi in activitatea organizatorică şi economică, să elaboreze şi să aplice programe speciale anuale şi de perspectivă, care să contribuie la îmbunătăţirea rezultatelor de producţie şi financiare ale acestora. Pornind de la aceste consideraţii, adunările generale semestriale ce s-au ţinut şi se ţin în această săptămînă, au drept scop analiza multilaterală a felului cum s-au îndeplinit indicatorii economici pe primulsemestru, stabilirea de măsuri cit mai eficiente şi economicoase in vederea realizării integrale a sarcinilor de plan pe anul în curs. Pentru atingerea acestui deziderat materialele ce se prezintă trebuie întocmite cu discernămînt, să se pornească de la specificul şi realităţile existente în unităţile din raza consiliului intercooperatist, să se abordeze cu prioritate problemele majore de a căror soluţionare depind in ultimă instanţă rezultatele economice. De aceea la întocmirea lor trebuie antrenaţi toţi membrii biroului executiv care, cu experienţa şi cunoaşterea concretă a realităţii, pot şi trebuie să asigure cuprinderea cu competenţă a tuturor problemelor. Referirile ce se fac să fie nominalizate, exemplele cit mai la obiect. In mod deosebit să se insiste pe aspectele din unităţile mai puţin dezvoltate, care, după aceste adunări trebuie să ştie cu exactitate ce anume au de făcut pentru redresarea cit mai rapidă a situaţiei. — Ce obiective trebuie să conţină planurile de măsuri? — Prevederile lor trebuie să pornească de la realităţile concrete existente in unităţi, să fie cit mai bine sistematizate, să cuprindă termene de rezolvare şi cine răspunde. Atît materialele cit şi planurile de măsuri trebuie de asemenea manieră întocmite incit să stimuleze iniţiativa, să creeze un cadru organizatoric de muncă. Nu spun o noutate dacă afirm că la ora actuală în toate generale C.A.P. domneşte o atmosferă constructivă, fiecare cooperator, mecanizator, locuitorii satelor se străduiesc să-şi aducă cit mai complet contribuţia la realizarea sarcinilor economice. Adunările generale ale consiliilor intercooperatiste trebuie să stimuleze în continuare această atmosferă. Ele trebuie să contribuie ca sarcinile din actuala campanie — întreţinerea culturilor, recoltarea furajelor, recoltarea păioaselor, îndeplinirea indicatorilor din zootehnie — să fie îndeplinite exemplar* — Dar în legătură cu participarea? — Toată această muncă ar fi fără obiect dacă nu vom lua măsuri pentru o mobilizare corespunzătoare. Ia adunările generale trebuie să participe toţi membrii consiliului (membrii consiliilor de conducere ale C.A.P. componente, directorul şi contabilul şef al staţiunii pentru mecanizarea agriculturii, medicul şef al circumscripţiei sanitar-veterinare, preşedinţii asociaţiilor intercooperatiste, reprezentanţii întreprinderilor agricole de stat şi ai staţiunilor agricole experimentale). Numai aşa vom stimula răspunderea personală pentru bunul mers al activităţii din raza de activitate, vom combate tendinţa de figuraţie care mai persistă, practica de a transforma aceste organisme intr-un fel de centralizator de date şi mai puţin de organe de creaţie, control şi îndrumare tehnică. — O ultimă specificare. Cum trebuie organizat controlul îndeplinirii obiectivelor din planurile de măsuri? — Lunar birourile executive trebuie să se întrunească şi să analizeze modul cum sunt îndeplinite măsurile preconizate. Aceasta nu înseamnă că trebuie aşteptat o lună pentru a verifica dacă cutare sau cutare măsură a fost îndeplinită. Pe parcurs preşedintele consiliului, ajutat de inginerul şef, urmăreşte aplicarea hotărîrilor adunării generale şi coordonează din mers întreaga activitate. Pag. 3