Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1984 (Anul 36, nr. 8375-8452)
1984-09-15 / nr. 8439
________----------------------1BIBLOTECaIaSTRA“] 1 SIBIU ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXVI, nr. 8 439 Sîmbăta, 15 septembrie 1984 4 pagini, 50 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU, IN JUDEŢUL TIMIŞ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a continuat vineri vizita de lucru în judeţul Timiş. Reîntîlnirea secretarului general al partidului cu colective muncitoreşti din acest judeţ s-a desfăşurat în aceeaşi atmosferă entuziastă, de intensă bucurie şi deplină satisfacţie de a-l saluta, în mijlocul lor, pe conducătorul iubit şi stimat, ctitorul României moderne, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cărui vastă operă înnoitoare marchează cea mai fertilă epocă din istoria patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi, cu cele mai alese sentimente de dragoste şi stimă, de profundă recunoştinţă de timişoreni, care, ştiu că marile transformări revoluţionare petrecute în toate domeniile sunt indisolubil legate de numele şi activitatea secretarului general al partidului. Intr-o puternică unitate de cuget şi simţire, ei au dat glas, odată cu întreaga ţară, dorinţei fierbinţi ca, la apropiatul forum al comuniştilor români, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, revoluţionarul neobosit, să fie reales în suprema funcţie de secretar general al partidului — chezăşie sigură a edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării ferme a României spre comunism. Primul obiectiv vizitat a fost întreprinderea mecanică Timişoara, unitate reprezentativă a industriei noastre constructoare de maşini miniere. Datorită unei bogate experienţe acumulate, întreprinderea a devenit, din anul 1981, la indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, unitate coordonatoare pe ţară în domeniul producţiei de Utilaj minier de suprafaţă şi adîncime. Prin intermediul unor machete şi grafice, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost informaţi de directorul unităţii, că întreprinderea, dispunînd de o dotare tehnică modernă, s-a dezvoltat continuu. Se vizitează secţia de utilaje miniere unde se produc excavatoare pe şenile cu deplasament de peste 800 tone, combine de înaintare în subteran, de fiabilitate ridicată şi mare robusteţe, susţineri mecanizate pentru abataje şi alte utilaje complexe bine cunoscute în marile exploatări miniere de pe întreg cuprinsul ţării. Reţine atenţia, între altele, linia completă pentru fabricarea cilindrilor mecanizaţi de susţinere a abatajelor miniere. Aici se dau explicaţii in legătură cu extinderea unor procedee tehnologice moderne, între care sudura în mediu protector cu bioxid de carbon, creîndu-se condiţii pentru creşterea eficienţei economice pe ansamblul întreprinderii. Alte realizări de prestigiu ale întreprinderii sunt prezentate secretarului general al partidului în secţia de utilaj metalurgic. Secretarul general al partidului a apreciat preocupările specialiştilor întreprinderii pentru diversificarea continuă a producţiei şi a cerut specialiştilor să continue activitatea de integrare în fabricaţie a unor utilaje de mare capacitate de care are nevoie industria minieră din ţara noastră. S-a indicat, de asemenea, să se acţioneze pentru dotarea unităţii cu noi agregate specializate, care să asigure creşterea continuă a producţiei, inclusiv a celei destinate exportului şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Pe întregul parcurs al vizitei, muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii au întîmpinat cu sentimente de a(Continuare în pag. a TV-a) Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Timiş a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi al deschiderii anului de învăţămînt 1984/1985, astăzi va avea loc în municipiul Timişoara o adunare populară pe care posturile de radio și televiziune o vor transmite direct, în jurul orei 11:00. LA ZI în agriculturi Au încheiat recoltatul cartofilor de toamnă In unităţile agricole din cadrul judeţului se desfăşoară acţiuni ferme, bine conduse, pentru finalizarea, în cel mai scurt timp posibil, a recoltării cartofilor de toamnă şi onorarea obligaţiilor la fondul de stat. Graba pentru încheierea lucrării e determinată de faptul că după cartofi se va însămînţa grîu. Şi cum însămînţarea griului se face după tehnologii ştiinţific fundamentate e nevoie de o anumită perioadă de timp pentru pregătirea unui pat germinativ bun. In cursul zilei de ieri recolta de cartofi a fost strînsă de pe aproape 200 de hectare. S-au înregistrat ritmuri bune de lucru in multe din unităţile agricole producătoare de cartofi. Alături de cooperativele agricole de producţie din Apoldu de Sus, Dîrlos, Velţ care au raportat încheierea lucrării cu 2 zile în urmă şi-a înscris ieri numele o nouă unitate: C.A.P. Ruşi. Sunt avansate cu lucrările de recoltat cartofi şi cooperativele agricole de producţie din Micăsasa, Copşa Mică, Ighişu Nou, Mediaş, Ludoş, Miercurea, Marpod şi altele. Fruntaşi în depozitarea furajelor Pornindu-se de la adevărul că fără furaje multe, de calitate şi în sortimente variate nu se pot realiza producţii, zootehnice de performanţă unităţile agricole s-au preocupat mai intens pentru a înzestra cămările zootehniei cu furaje cît mai multe. Au depozitat fînuri peste prevederile din program cooperativele agricole de producţie din Arpaşu de Jos, Cîrţa, Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus, Săcădate, Scorei, Şeica Mică, Şoroştin, Bazna, Dîrlos, Moşna, Velţ, precum şi unităţile cooperatiste din C.U.A. S.C. Bîrghiş şi Iacobeni. LFLESCHIN Conservarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător - element esenţial pentru sănătatea şi bunăstarea omului, pentru calitatea vieţii. In pag a III - a Un nou an şcolar Astăzi începe un nou an şcolar. Pentru milioanele de tineri studioşi din ţara noastră astăzi, conform tradiţiei, se deschid larg porţile şcolilor de toate gradele, porţile luminii. Trecîndu-le pragurile, elevii şi studenţii vor face un nou pas către viitor, către viitorul de aur al patriei noastre. Firesc, in acest an, în anul 40 al libertăţii noastre, in anul Congresului al XIII-lea al partidului, deschiderea şcolilor are o semnificaţie deosebită. Entuziaşti, pasionaţi, încrezători în ziua de mîine, dornici de a-şi însuşi cu mai multe cunoştinţe pentru a se forma ca oameni de nădejde ai ţârii, elevi şi studenţi, prin grija partidului şi statului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, sunt înconjuraţi cu dragoste, oferindu-li-se excelente condiţii de învăţătură. Astăzi începe un nou an şcolar, o nouă etapă in viaţa tineretului studios care, cu ginduri de aleasă recunoştinţă faţă de partid, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se angajează ferm pe calea devenirii sale pentru a se pregăti cit mai temeinic, pentru a sluji cu devotament devenirea comunistă a României. Astăzi, în septembrie, la ceasul cinci se deschid larg porţile luminii ştiinţei de carte, le urăm şi noi, elevilor şi studenţilor sibieni, spor la învăţătură, sănătate şi nenumărate succese. Angajament ferm pentru implinirea misiunii nobile a şcolii româneşti Astăzi, 15 septembrie, are loc deschiderea unui nou an de învăţămînt, cu semnificaţii deosebite pentru toţi lucrătorii şcolii. Ca an jubiliar ce marchează scurgerea a 40 de ani de la victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, an în care va avea loc Congresul al XIII-lea al partidului, sărbătoarea tradiţională a şcolii româneşti constituie un minunat prilej pentru a ne exprima sentimentele de profundă recunoştinţă şi înaltă mîndrie patriotică faţă de împlinirile ,,Epocii Nicolae Ceauşescu“, perioadă în care, la fel ca şi celelalte domenii de activitate, ştiinţa, invăţămîntul şi cultura au cunoscut o puternică înflorire. Acest an şcolar se deschide sub imperativul marilor sarcini trasate învăţămintului de Proiectul Directivelor Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român cu privire la dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1986—1990 și orientările de perspectivă pînă în anul 2000. In aceste zile frumoase de toamnă, dăm glas sentimentelor de profund respect şi recunoştinţă pentru grija permanentă pe care conducerea partidului şi statului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, o acordă dezvoltării şi perfecţionării învăţământului de toate gradele, pentru condiţiile deosebite de învăţătură create tineretului din patria noastră. Cele aproape 7 000 de cadre didactice, şi peste 121 000 (Continuare în pag. a II-a) prof. Ana NICOLAU inspector general la Inspectoratul şcolar al judeţului Sibiu „ciBiNiUM *84" Colocviile de critică ale revistei „Transilvania11 Joi, 18 septembrie, la Casa albastră (Muzeul Brukenthal) au început lucrările celei de a VllI-a ediţii a Colocviilor de critică ale revistei Transilvania, avînd ca temă, anul acesta, Centenarul Panait Istrati şi Vasile Voiculescu. La deschidere au luat parte Ioan Munteanu — preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Constantin Ţoiu — vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, prof. univ. Romul Munteanu — directorul Editurii Univers, Marin Sorescu — secretar al Asociaţiei scriitorilor din Craiova, critici şi istorici literari din întreaga ţară, un numeros public. Mircea Tomuş, redactor şef al revistei Transilvania, secretarul Asociaţiei scriitorilor din Sibiu a deschis colocviile informînd asistenţa asupra programului acestora (colocviile durează pînă sîmbătă inclusiv). Despre semnificaţia celor două centenare a vorbit Constantin Ţoiu, după care Romul Munteanu a prezentat cartea „V. Voiculescu în orizontul tradiţionalismului“. In continuare, Marin Sorescu a citit un fragment din eseul său „V. Voiculescu, un Fra Angelico al prozei româneşti“ şi Fănuş Băileşteanu a prezentat comunicarea „Comparaţie între Daim de Sadoveanu şi Nerantula de Panait Istrati“. . De citeva săptămîni, în cadrul sectorului montaj al I.P.L. Sibiu, secţia a ll-a mobilă, a fost dată în funcţiune o linie de montaj, realizată prin autoutilare. Astfel a fost posibilă reorganizarea activităţii de montaj în flux tehnologic, fapt care contribuie la creşterea productivităţii muncii. In prim planul fotografiei, ing. Liliana Palamariuc, tehnolog secţie (dreapta), alături de muncitoarea Valentina Poponea, analizind calitatea finisării la vitrinele cu furnir de stejar, destinate exportului Foto: Fred MSS