Tribuna Sibiului, octombrie 1988 (Anul 40, nr. 9693-9717)
1988-10-02 / nr. 9693
pag. 2 CALEIDOSCOP duminicai Cu preţul vieţii La marginea drumului Sărata — Porumbacu de Jos, în hotarul satului Sărata, Societatea „Cultul Eroilor“ din Bucureşti, la cererea mamei eroului a ridicat un monument în memoria sublocotenentului Victor Balea, originar din această localitate, căzut rănit grav. In luptele împotriva trupelor germane, ce au avut loc în ziua de 14 septembrie 1916. Bravul fiu al Săratei, în septembrie 1914, trecuse Carpaţii în ţara liberă, unde a urmat cursurile Şcolii de ofiţeri infanterie de rezervă din Bucureşti, după care, înaintat la gradul de sublocotenent, şi repartizat la Regimentul 6 infanterie „Mihai Viteazul“, unitate cu care a luat parte la luptele pentru eliberarea Transilvaniei de sub ocupaţia străină şi unirea ei cu Pattria-mamă, ajungînd chiar în zona satului natal, pe care îl va apăra cu preţul vieţii, în timpul retragerii. Printre locuitorii ce sprijineau unităţile româneşti se afla şi mama eroului. Aceasta, găsindu-şi fiul căzut la marginea aşezării, împreună cu alţi răniţi, a înjugat bivolii la car şi l-a transportat la spitalul din Făgăraş. De aici, rănitul a fost dus la spitalul din Braşov, unde după cîteva zile, cu toate îngrijirile primite, a încetat din viaţă. Monumentul înălţat pentru a eterniza memoria eroului Victor Balea este alcătuit dintr-un postament de beton, cu baza dreptunghiulară, înalt de 1,20 m, în mijlocul căruia este o prismă dreptunghiulară, cruciformă, înaltă de 2 m, lucrată la Bucureşti, în atelierele Societăţii „Cultul Eroilor“. In jurul monumentului s-a ridicat un grilaj de fier forjat, înalt de 1 m, fixat într-o bordură de beton. Pe monument sunt dăltuite următoarele texte „Eroul sublocotenent Victor Balea, septembrie 1916“, iar mai jos sunt consemnate ultimele lui cuvinte „înainte, băieţi! Nu vă temeţi, că ajungem în satul meu“. Festivitatea inaugurării monumentului a avut loc la mijlocul lunii mai 1924, în prezenţa unei mari mulţimi de săteni din Sărata şi localităţile învecinate. Cu acest prilej au rostit cuvîntări elogioase la adresa eroului sublocotenent Victor Balea, colonelul Cristea Vasilescu, comandantul Şcolii militare de ofiţeri de infanterie din Sibiu, istoricul dr. Ioan Lupaş, membru al Academiei Române, şi reprezentantul „Astrei“ sibiene, dr. Gheorghe Preda, după care, elevii şcolii primare din Sărata au intonat cîntece şi recitat versuri patriotice. Monumentul eroului sublocotenent Victor Balea din Sărata aminteşte peste ani de înaltele virtuţi ostăşeşti ale înaintaşilor şi de spiritul lor de jertfă pentru libertatea și unitatea politico-statală a poporului nostru. Paul ABRUDAN a, b, c . » , în maxima filie Colecţia „PAD" şi cărţile poştale ilustrate sibiene 7. Cartea poştală ilustrată în cuplu concordant cu marca poştală constituie primul pas spre realizarea ilustratei maxime. Atunci cînd subiectul mărcii poştale se pretează la alegerea unei ilustrate vechi, necirculată, se poate realiza o ilustrată maximă cu valenţe calitative superioare, mult apreciate de juriile expoziţiilor filatelice. Cartea poştală ilustrată, ca şi marca poştală, a constituit obiect de colecţionare de către cartofilişti, biblioteci, muzee etc., nu mult după apariţia ei pe piaţă. Aşa se face că azi putem vedea imaginile unor subiecte din secolele trecute sau de la începutul acestuia, precum şi cele contemporane. In coloanele acestui ziar (nr. 9 327 din 30 iulie 1987) ni se semnalează apariţia la Sibiu, în 1883, a primei cărţi poştale sibiene (imaginea panoramică a oraşului), situîndu-se printre primele din Europa. Vorbind despre cărţile poştale ilustrate vechi, acestea nu trebuie confundate cu fotografiile alb-negru sau color, existente şi ele în comerţ, la un moment dat. De regulă, aceste fotografii, deşi au dimensiunile unei cărţi poştale, pe spate nu au tipărite datele cu privire la imaginile de pe partea ilustrată şi nici cuvintele „carte poştală“. Aici, ar fi de amintit faptul că în multe colecţii se găsesc cărţi poştale ilustrate care pe spatele lor au tipărite informaţii despre imaginile de pe faţă, formula „carte poştală“, numele fotografului şi numai uneori numele tipografului. O bună parte din aceste piese au fost circulate prin poştă, fiind francate corespunzător tarifelor poştale, iar altele au fost utilizate în maxima filie. Părerile filateliştilor sibieni sînt împărţite, cei mai mulţi considerîndu-le ca fiind bune pentru ilustrate maxime, iar alţii au reţineri în a-şi exprima opinia (dar le colecţionează). Oricum, problema acestor pieSe rămîne deschisă şi ar fi bine de efectuat un studiu de către cunoscători şi supus dezbaterilor la simpozioanele de maximafilie. Dar, maximafilia nu se bazează numai pe cărţile poştale ilustrate vechi, motiv pentru care maximafiliştilor şi tuturor iubitorilor de frumos, le sugerăm ideea realizării unei plimbări prin secţiile Complexului Muzeal Sibiu şi Muzeului Municipal Mediaş, cu care ocazie îşi vor putea completa colecţiile cu foarte multe cărţi poştale ilustrate. Paleta tematică a acestora este foarte largă şi în acelaşi timp interesantă, ca: Sibiul vechi; floră şi faună; etnografie şi folclor; reproduceri de artă etc. O noutate tipografică care vine în sprijinul maxima filiei este Colecţia „PAD“ (pentru albumul dv.), iniţiată şi realizată de tipografii sibieni. Primele zece seturi, puse la dispoziţia noastră, cuprind: reproduceri de artă, artă fotografică şi artă populară. Noul produs a primit girul comerţului şi a stimulat interesul maximafiliştilor. Colecţia se adresează tuturor colecţionarilor, elevilor, cadrelor didactice şi, de ce nu, specialiştilor din multe domenii de activitate, dată fiind diversitatea temelor ce le cuprinde: pictură, floră şi faună, oameni de seamă, sport şi turism, artă populară, artă fotografică, realităţi contemporane etc. Colecţia apare broşată, în set de zece cărţi poştale ilustrate (ilustrata propriu-zisă, detaşabilă şi cotorul). Avantajele acestei colecţii, cu tematică, pot fi următoarele: folosirea lor ca obiecte de corespondenţă simplă sau ca ilustrate maxime; realizarea unor colecţii tematice sau de studiu în scop didactic, ştiinţific etc.; maximafiliştii avansaţi şi în special tinerii începători vor dispune de suficient material pentru realizarea de exponate competitive. Emil Șt. CRĂCIUN Întîlnire Cu ocazia deschiderii anului de învăţămînt 1988—1989, Universitatea cultural-ştiinţifică Sibiu oferă publicului din municipiul reşedinţă de judeţ, marţi, 4 octombrie, de la ora 17:30, o intîlnire cu scriitorul Vasile Andru, redactor principal la revista „Viaţa Românească“ pe tema „Optimizarea umană“. Activitatea va avea loc la Casa de Cultură a Municipiului, strada Cetăţii nr. 5. Cursuri şi cercuri Universitatea cultural-ştiinţifică Sibiu anunţă că mai sunt locuri la cursurile de limbi străine (germană, engleză, italiană), desen tehnic industrial, depanare auto şi depanare radio Tv. Se mai primesc înscrieri, pînă la 15 octombrie 1988, zilnic între orele 8—16, la sediul instituției din strada Cetății nr. 5 (etaj, birou secretariat). Alte relații la telefon 332 24. TRIBUNA SIBIULUI Săptămîna viitoare pe ecrane • RĂFUIALA d In 1975 Henry Hathaway era prezentat spectatorilor de la noi cu un al patrulea film dintr-o creaţie prodigioasă, acest Răfuiala venind după „în nord spre Alaska“, „100 de dolari pentru şerif“ şi „Atac împotriva lui Rommel“. Titlul original al acestui western de mare clasă este „The Sons of Katie Eider“, iar interpretul principal nu e altcineva decit celebrul John Wayne, într-o distribuţie cu Dean Martin, Martha Hyer, Michael Anderson jr., Earl Holliman, Jeremy Slate, James Gregory, George Kennedy. Aventurile au un dinamism remarcabil, filmul înscriindu-se printre clasicii genului. (Cinema Pacea, orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18 şi 20,15; Casa de Cultură a Sindicatelor, luni, ora 19). • ROCCO ŞI FRAŢII sai s. I—II — Distins cu „Panglica de argint“ a cinematografiei italiene, „Leul de argint“ la Veneţia 1960 şi Premiul Fipresci, „Rocco...“ este filmul care i-a adus lui Alain Delon consacrarea internaţională. (Cinema Arta, orele 9; 12; 15 şi 18; miercuri şi joi, orele 18 şi 20, vineri, orele 15; 18 şi 20; sîmbătă, ora 18 — Spectacole pentru abonaţi în „Zilele filmului de artă“). • REEXAMINAREA — Producţie a studiourilor Gottwaldov, realizat în 1986 de Zdenek Zelenka, filmul alternează momentele grave cu cele comice, pătrunde în lumea interioară a adolescenţilor, pledînd pentru prietenie, pentru demnitate şi curaj în relaţiile interumane. (Cinema Tineretului, orele 12,30 și 14,30). N. I. POPA EPIGRAME Energia şi economia — Sunt de acord cu toate cele Ce privesc economia. Am principiile mele: Nu-mi consum eu ... energia^ Laurenţiu IORCU I. Mărgineanu „încearcă" memoria Cititorilor publicînd de mai multe ori epigrama „La nuntă” Faci ce faci şi-o dai pe nuntă Iar soţia ţi se-ncrurută Schimbă placa — prinextensie — Şi retrage-te... la pensie. E. CANDID Dialog familial — Ai să găseşti uşa închisă, Că-ntîrzierea-ţi este boala. — Fii liniştită, mamă, şcoala, Un an întreg e tot deschisă! Naum SMARANDACHE Carnet liric Toamnă bogată, toamnă românească Pogoară peste ţară şi simţire O bogăţie fără seamăn şi măsură E toamna românească, de fapte şi gîndire E suflet şi iubire şi dragul de natură. E rodul firii noastre, deschis în veac fereastră Spre zări de bine şi iubire omenească Un gînd rotund, de toamnă ROMANEASCA A ruginit iar frunza pe plaiul Mioriţei Şi fetele-şi adună iubirile trecute In lumea de miracol ofrandă a dorinţei, Ce nu va rugini pe file-ngălbenite. Ce-i dragoste în lume se-adună, ca-ntr-o glastră Aici, acum, în toamna noastră ROMANEASCA Un gînd de pace astăzi spre zările senine Idee şi simţire a dorurilor noastre Voinţa noastră vie de cintec şi de bine Purtată-n bucurie spre zările albastre Aici, la noi, mereu să strălucească In blîndul gînd, rotund, de toamnă ROMANEASCA Nu ne-au clintit furtuni de nici un fel Cum neclintită ne e vrerea de-mplinire Cu comuniştii-n frunte al nostru nobil ţel 11 făurim dind ţării mereu altă zidire Să ştie lumea-ntreagă şi toţi să ne cunoască Cum înflorim superb — în orice anotimp de vreme ROMANEASCA. Octavian RUSU Anul XL, nr. 9693 Dezlegarea careului „La şcoală" apărut în 25 septembrie 1988. 1) Calificativ. 2) Orare — Anina. 3) Laborator — C. 4) Eris — Pătita. 5) G — Rivali — RN. 6) Citi — Oms — C. 7) Cana — Capete. 8) Ort — Siguri. 9) An — Iu — Erate. 10) Lecţie — Ilar. 11) Atenţie — Ena, se dam na co bi si ra m Pi gi I xi gi Vi 11 ler: ghic inte pisc tuli 13,0 cal. pro, leju rea giu; ruhu reai re rii list* i*.edie tuli Filiasi Ref lut; Cisi juri rea i 17 toa mu 10. tru 20.T ier rel f teg 5 sul mi reli 15. tra De-un timp încoace, se zvoneşte, Că m-aş spăla întîmplător. Atunci la ce ne mai serveşte Inscripţia: ursul.. .spălător? Foto: Fred MSS § „Score 11, 20fites 11. ! Cugetări vechi şi noi • Unii au trei caractere: cel pe care-1 au, cel arătat şi cel pe care cred că-1 au. • Cel care-şi stăpîneşte cuvintele sale are ştiinţă, iar cel ce-şi stăpîneşte cumpătul are de toate. • Dacă întreci măsura faci din lucrul cel mai dorit, cel mai nesuferit. • Cumpăneşte-n gînd cuvîntul și în faptă gîndul. Culese de Dan NISTOR pr la die Pim. Lucruri mici din lumea mare • Mary Robson din Boyne City (S.U.A.) a găsit în interiorul unui peşte pe care-l cumpărase din piaţă un cercel pe care-l pierduse pe plajă în urmă cu doi ani. Vînătorii şi pescarii noştri sunt „brebenei“ faţă de ... gospodinele americane. • Cercetătorii englezi au ajuns la concluzia că muşcătura furnicilor face bine la cei suferinzi de reumatism. Daţi iama prin muşuroaie dacă vreţi să nu vă mai doară articulaţiile! • Cea mai înaltă construcţie din iunie este „C.N. Tower“, turnul de televiziune din Toronto (Canada), măsurînd 553,5 metri. Este urmat de turnul de televiziune din Moscova care are „doar“ 540 m înălţime. • Cîteva titluri de lucrări „de referinţă“ citate de scriitorul englez Unwin Hyman în volumul său „Peştişorul auriu beat“. Observaţii despre comportamentul social al găinilor după amputarea ciocului; înalta frecvenţă a adulterului la muscarul tărcat şi gulerat; Trecerea în revistă a metodelor de provocare a alcoolismului cronic la animale... Mare-i grădina ... (n.r.d.) te 9.31 20. I gre ţia 13: 20. me orc „In 14: 20 (pe I.L SCI rel ţilt îşi on I „M 10 „V ori