Universul, iulie 1885 (Anul 2, nr. 258-281)
1885-07-24 / nr. 275
2 Acesta părere însă trebue să aibă pricini speciale de amărăciuni contra omului. Dar să ascultăm pe omul însuși. Alfieri ’1 numeșce un copil perpetuă ; Gioberti <zice că el face parte din vită și fiară ; Moliére ’1 califică un medant animal; iar un filosof, care cunoscea intim pe om, a <zis: „Dacă omul, ajuns la perfecție, este cel d’întâi dintre animale, este însă cel din urmă când a renunțat la onestitate și la dreptate.“ Cu tote astea, în mijlocul atâtor calități rele ce i se aruncă în spate, omul are una bună care pote valora cât tote cele ce ’î lipsesc. Omul este perfectibil, ați spus’o înțelepții antici și lucrul acesta e demonstrat. Să ne perfecționăm deci și vom inpune tăcere vrăjmașilor omenirei. ITo’ULtanți Telegrafic ® Pesta, 21 Iulie. „Pester Lloyd“ anunță că, după resultatul anchetei ordonate de ministerul unguresc în privința conflictului ce s’a întimplat pe granița Ungariei și a României, nu 150 soldați austro-ungari, dar numai 4 supraveghetori ai vămei sunt caii, la 22 iunie, au luat pe teritoriul unguresc de la o straja română o turmă de miel aparținând unui supus ungur care turmă fusese confiscată ilegal ziua trecută de straja română pe teritoriul unguresc. Guvernul român, după „Pester Lloyd“, ar fi recunoscut că resultatul anchetei ordonate de ministerul unguresc e exact și că raporturile autorităților române denaturaseră afacerea exagerând-o. Londra, 21 iulie. „Daily News“ raportează știrea că Osman Digma ar fi fost omorît în lupta ce a avut loc lângă Kassala la 30 iunie. Cair, 20 Iulie. Demoralizarea crește printre sudanezi. Viena, 20 Iulie. „Neue Freie Presse“, vorbind de relațiunile economice ale Austro-Ungariei cu România, exprimă dorința ca d. de Bismark și contele Kalnoky să-și dea silința să convingă pe d. I. Bratianu că tote interesele României cer ca cabinetul din Bucuresci să evite un răsboiu de tarife cu Austro-Ungaria. Madrid, 21 Iulie. Știrile din Spania constată că holera urmeza a lua o mare întindere. Quebec, 21 Iulie. Ludvig Riel, capul resculei din Canada, a fost declarat culpabil. Jurații au semnat o petiție făcând apel la milostivirea Reginei. Quebec, 21 iulie. Riel a fost condamnat la spânzurătore. Paris, 21 Iulie. O mare mortalitate domnește în Tonkin ; ea e datorită disenteriilor și frigurilor. Din Capitală I. P. S.S. Mitropolitul primat se va întorce în țară numai pe la sfîrșitul lunei august. —6— UNIVERSUL.—(24 IULIE 1885) Aflăm că d. Dumitru Bratiani e de mai multe zile bolnav în pat. ’Sarăn grabnică însănătoșire. D. Bolintineanu, secretarul general al primăriei, s’a întors din concediu. —6 — In cestiunea măcelarilor, aflăm că ministerul a intervenit pe lângă Primărie, spre a reveni asupra ordonanței date. Deci, primăria va tolera venarea cărnei pe stradă cu condițiunea espresă ca tate coșurile să fie învelite cu pânză, acesta în interesul igienei publice. —o— prea mult timp, tovarășii ce’! așteptah intrară în magazin și, căutându’l, găsiră cadavrul lui ascuns într’o ladă de ciubote. 1 Parchetul anchetază. —x— Angina.— In comuna Fundeni, jud. Buzea, s’a ivit angina la copil. Bale de vite. —D. Ștefan Nicolau, din Mizil, arată că la vitele sale din cireada ce o are în cătunul Miroși, s’a ivit bula. Două vite au murit, una este bolnavă. In comuna Bozioru jud. Buzea s’a ivit un fel de bula numită gușter, la rîjători și la viței. A murit 4 rîmători și 2 viței. —x— D. C. Nacu, ministru al justiției, s’a întors ieri de la Sinaia. —6— Pentru a se încredința că serviciul de inspecțiune al acsiselor se face cu scrupulositate și în tot timpul nopței, primăria a luat demisiunea să înființeze cesornice la tote barierele. Societatea Birjarilor „Fulgerul“, s’a constituit sâmbătă la 20 curent, în ziua de sf. Ilie, când s’a și sânțit drapelul în biserica sf. loan Moși; serbarea a fost dintre cele mai vesele. După terminarea serviciului divin, fiind pregătite în fața bisericei pentru sfințirea drapelului, a eșit numerosul public, în frunte cu președintele ce purta drapelul; musica militară a început atunci să cânte. Aci, în fața bisericei, erau prezenți toți membrii societatei, toți ruși din localitate, pe pepturile cărora se vedea lucind diferite medalii precum și mai mulți comersanți de pe calea Moșilor. După ce drapelul a fost sfânțit s-a înmânat președintelui societăței de către unul dintre preoții tineri, cu cuvintele urmatore: Domnule Președinte, domnilor Membri. Primiți acest drapel care va purta numele de furgend și supt care, prin virtute, onora și dreptate, veți lucra pentru paza legilor țârei, pentru ajutarea celor lipsiți și pentru folosul și scopul la cari mama nóstra Biserica v’a îndemnat să pășiți. Tăiască M.M. L.L. Regele și Regina și guvernul liberal. DIN JUDEȚE Crime oribile. — Vechilul moșiei Joldescu, plasa Siretu, jud. Botoșani, s’a găsit tăiat bucăți chiar în patul său. In pădurea de la Burdujeni, s’a găsit asemenea un om tăiat bucăți. Nu se cunosc autorii acestor crime, dar procurorul respectiv, asociat de un medic, au plecat la fața locului pentru a ancheta faptul. Se așteptă amănunte. La Săveni, jud. Dorohoiu, un om intrând în magazinul unui fiu al lui Ioniță Armeanu, și observându-se că zăbovesce —x— Banca agricolă din Tulcea a început să lucreze din ziua de 1 Iulie. S’au făcut operațiuni în valorea de 8900 de lei pentru locuitorii din comunele Câșla, Somova, Niculițel, ect din plasa Tulcei. Flirt.—In naptea de 14 spre 15 curent, s’a spart zidul de din dos la prăvălia de băuturi spirtuase a comerciantului Alecu Ionescu, de pe șoseaua Națională, lângă bariera nouă Dorohoi Mihailoni din Botoșani, și mai mulți făcători de rele, întroducându-se în launtrul prăvăliei, au furat urmatorele obiecte : un ornic romontuar, tutun, haine, țiduri, un pistol, 280 franci în bani, etc. Pagubele causate se urcă aproximativ la 1000 fl. Poliția urmăresce. —x — —x — Iarmarocul de la Fălticeni.—Deși un număr relativ forte mic de comercianți au plecat la bâlciul anual de la Fălticeni, totuși, contrar tuturor așteptărilor, transacțiunele sunt forte animate; se simte însă o mare lipsă de marfă la comercianții en gros, provenită desigur din cauza complectei stagnațiuni a afacerilor din timpii din urmă. Grasnic accident.—La moșia Brăteni, plasa Ștefănesci, jud. Botoșani, un tânăr mașinist, polon, disputându-se cu un coleg al său și suindu-se pe marina de treierat pentru ca să facă experiență cu câțiva snopi de grâu, pertru echilibru și câZu în lâuntru, astfel că se făcu bucăți. Resturile s’au adunat într’un sac pentru a putea fi înmormântate și ca să puta servi la ancheta ce urmează a se face. Vendări de grâu.Prima Societate a morilor de aburi din Botoșani a cumpărat vr’o 50 vagone de grâu de pe moșia Stăuceni, cu preț de 1300 lei noul vagonul loco, sau 1350 lei transportat la mórá; a cumpărat un cuantum analog de la d. G. Russu, arendașul moșiei Guranda—. — Bóle epidemice.—S’a ivit în comuna Sihlele, jud. R. Sălai, disenteria sub formă epidemică, îmbolnavinduse în timp de două săptămâni 56 persone. S’au luat măsurile necesare pentru combaterea acestei epidemii periculose, care deja a secerat câteva victime. —x — —x — Despre profesorul spânzurat la C. Lung primim aceste amănunte : Institutorul Const. Stănescu, care s-a strangulat în C.Lung, ocupa catedra de învățător la șcala primară a Societății pentru învățătura poporului român din capitală. El este fiu de țăran; părinții săi locuesc într’un sat din jud. Vlașca. Causa sinucidere este că era atacat de mai mulți ani.—Pentru înmormântarea sa, d. R. Constantinescu a dat 100 lei. — x — Un furt îndrăsneț.—Domna Catinca Nicolau, din strada Lucaci No. 44 din capitală, întorcându-se Duminecă sóra de la Sinaia, s’a scoborît în gara Ploiesei și acolo i s’a furat din buzunar următorele obiecte puse într’un portofel: 2 verighete cu 5 pietre de diamant, 1 inel cu 5 pietre curmeș, 1 inel cu unghiul de diamant, 1 inel cu 1 ghiul de pirotel, 1 șerpe cu baba, 1 pereche chei de case de fer, și 250 franci bani. Hoțul pate fi în Ploesci sau Bucuresci. El va fi trebuit din tren să achosea inelele, când numita domină și le-a scos din degete și le a strâns în portofel, pentru ca să le sustragă atât de lesne și de sigur; credem că poliția atât din Ploesci cât și din Bucuresci va si să-l captureze. O desmințire. — Un cititor al nostru din Iași ne trimite o desmințire la adresa „Liberalului“ care, scriind despre caporalul Ionescu Nicolae înecat, în Prut la Sculeni, ar fi zis că corpul înecatului nu s’ar fi găsit. Cititorul nostru, care fu coleg cu înecatul, afirmă că corpul s’a găsit și s’a îngropat a treia zi la satul Medeleni. —x — O afacere de onore Domnule Redactor, Ca membru al presei române și pentru că Ziarul meu Deșteptarea apare peste o săptămână, fac apel la spiritul de solidaritate ce ne înfrățește în cestiuni de onore, rugându vă să bine-voiți a da ospitalitate in stimab Iul de Ziar următorelor rânduri: —Voesc să vestejesc o calomnie gravă ce mi se aduce de către un Ziar din capitală numit „Vocea Dreptăței“ care și-a propus apărarea intereselor evreesci. Alaltă eri, duminică, încunosetințat de un amic, în menționata faie No. 7 de la 19 curent, sub rubrica „Cronica săptămanei“, am citit urmatorele linii : „Aflam că marele antisemit I. N. Polichronidis, prins în cafeneaua din BnMl „cu cărțile măsluite pe când juca stol cu „mai mulți antisemiți, ar fi fost bătut și „dat afară din cafenea. „Toți evreii protestă contra purtărei „puțin cuviinciose a proprietarului cafenelei și trimit doleanțele lor aprigului mâncător al drepturilor evreilor“ Când ? In ce anume local? Numele proprietarului ? Numele antisemiților ? Nu spune. — Ispița „~Cr3a.iver3a.IVli“ 56 Bucătarul Regelui partea Întâia XV. (Urmare) — Dumnezeule exclamă încetinel Quevedo , să fie pre adevărat ceea ce spuneai mal adinióra, că regele ar face parte și el din numărul acelor bărbați... ? In patul reginei, al căreia chip frumos e luminat de lampă, ved un corp, și nisce haine bărbătesci stau pe un fotoliu lângă pat. — Cu nisce mătănii de mărgăritar... — Alte regele. — Și cine altul s’ar putea găsi aici, în odaia acesta, în patul acesta ? — Oh, minune ! și regina zîmbesce în vis... ea pare fericită și mulțumită.... — Dumnezcă să ocrotesca pe nenorocita ! Z‘se bufonul, dar haidem înainte. — Să lăsăm pe majestățile lor să dormă în pace, Z*se Quevedo urmând pe bufon. Acesta, după ce mai făcu câțiva pași, se opri: — Aici este o altă ușă, Zis 6 Și alte două găurele, uitați-ve. — Ah ! I’se Quevedo, după ce se uită, tăcere, inima mea, nu bate așa de tare; palpitările tale ar putea fi audite. — Ce ați vezut, de borborosiți astfel, don Francisc ? — Eu văd pe contesa de Lemos care veghiază... și plânge. — Ah ! și acest lucru nu vă rupe inima ? — îmi vine să sparg ușa asta. — Nu faceți acest lucru, ve rog ! Dar urmați-me și veți mai vedea și alte lucruri. — Ce mai pot vedea ? — Ați vezut pe fiică plângând, s’ar putea să vedeți pe tată înfuriat. — Și ce caută Excelența Sa la palat ? — Excelența sa a venit să vadă pe rege la palat, și nu l’a găsit în odaia sa; i s’a spus că regele era la regina și, vrând pute să scie până când va rămâne acolo, va fi stat în odaia regelui. Dar să vorbim încet.... să nu ne audă cumva. —• Ca să nu fim auziți, e mai bine să tăcem. Bufonul nu se amăgise; ducele de Lerma accepta în odaia regelui, dar nu era singur. In momentul în care Quevedo punea ochii la o găurire, un ușier introducea pe un bărbat îmbrăcat în negru ca al guazilii din epoca aceea. Acesta era înalt, slab, avea fața ascuțită, nasul forte desvoltat, fisionomie șiretă și răutăciosă. — Tussel, Agostin de Avila, alguazilul curței ? Zice ducele. — Prea smeritul servitor al Excelenței vostre, răspunse sbitul. In timpul acesta Quevedo căuta să-și aducă aminte de numele și de figura celui întrebat. — Ai vezut pe Rodrigo, care e rănit acasă la mine ? — Da, Excelență. — Ți a dat instrucțiunile sale. — Și le-am urmat. Excelența. Eu scia cine e vinovatul, săli mai bine cine sunt vinovații. — El a mai bine să fi omorît pe Francisc de Juara, cugeta Quevedo , mila e forte des o nebunie prostesca... trebue să zic m'a culpa... m’am predat eu însumi. Alguazilul scosese un portofel din buzunar.. — Ecă, Excelență, Zise el, procesulverbal al delictului. — Proces verbal pe care l’am redactat singur, fără amestecul altora ? — Da, Excelență. — Citesce-1. — „Eu, Agostin de Avila....“ — Mai la vale.... — „Din ordinul Excelenței Sale contele de Oliva.... — Mai la vale.... „Am găsit pe Excelența Sa greu rănit....“ — Să venim la fapt... la fapt 1 „Francisc de Juara, servitor al contelui de Oliva, întrebat de mine asupra faptelor și asupra personelor cu care se întîlnise, ’m. a răspuns că, la amurgul serei, stăpânul săli ’i dăduse ordin să urmaresca pe un om înfășurat într’o manta, și el se luase după acest om care intrase sub vestibulul casei ce o locuesce Excelența Sa ducele de... — Să trecem înainte. „Portarii nu voiseră să ’l lase să trecă și el se așezase pe o bancă din vestibul, iar Francisc Juara se apucase să’l ascepte; în timpul acesta Francisc de Quevedo y Villegas intrase sub vestibul.... — Ah ! Z'se ducele. — Ce prost am fost 1 murmură Quevedo. „Omul înfășurat în manta, care era sub paza lui Francisc Juara, vorbi cu Quevedo și, sub egida acestuia din urmă, portarii ’l lâsară să trecă , trecuseră acum două ore când acelaș om cu mantaua, care intrase în casa ducelui, e și însoțit de domnul Martinez Montino bucătarul-șef al casei Majestatei Sale; cotită după casă și se opriră lângă ușa secretă, unde rămaseră amândouă vreo câteva momente, după care bucătarul se depărtă, iar omul cu mantaua se ascunse sub porta din fața ușei secrete. Peste puțin ușa se deschise, și eși un individ asupra căruia se repezi cu spada în mână omul cu mantaua; dar numai decât spadele se lăsară în jos, cei doi omeni își strânseră mâna ca doui buni prieteni, și amândoi se ascunseră sub aceeași porte; trecu un ceas până când ușa să se deschidă din nou, și acum eșea pe dânsa un om pe care Francisc de Juara, cu tot întunerecul, îl recunoscu lu pe mers că era don Rodrigo Calderon, stăpânul său; abia făcuse acesta vre-o câțiva pași, și fu atacat, dar el vrând, cum îî era datoria, să alerge în ajutorul stăpânului său, se întâlni cu un alt om care îl accepta, cu pumnalul și cu spada în mână, și pe care el îl recunoscu numai decât că era Quevedo. (Va urma.) Em. Fernandez y Gonzales.